16,778 matches
-
a Munteniei în 1854 în schimbul unor terenuri din zona Câmpinei. În satul de reședință funcționa începând cu 1879 o școală cu 58 de elevi (din care 50 băieți), o biserică ortodoxă și o pepinieră unde făceau practică elevii școlii de silvicultură din București. Satul Pasărea aparținea pe atunci comunei Piteasca-Pasărea și în el funcționa o școală mixtă frecventată în 1899 de 61 de elevi. În 1925, apare și satul Islaz, comuna Brănești având 3660 de locuitori și făcând parte din plasa
Comuna Brănești, Ilfov () [Corola-website/Science/300210_a_301539]
-
Moieciului. În realitate, comuna Moieciu a dat zeci și zeci de oameni de știință și cultură, în cele mai diverse domenii de activitate. Am putea aminti, spre exemplu, pe academicianul Victor Giurgiu, una dintre cele mai proeminente personalități europene ale silviculturii, pe preotul Nicolae Puchianu, pe profesorul Ioan Clinciu, pe generalul Axente Pușcariu, pe profesorul Gheorghe Nenciu, pe profesorul Gheorghe Sbârnă, pe generalii Nicolae Pivaru și Neculae Berbec, precum și multe alte nume sonore care au ridicat prestigiul satelor moicene și al
Comuna Moieciu, Brașov () [Corola-website/Science/300955_a_302284]
-
cât și în perspectiva se dă o mai mare atenție creșterii animalelor, în ferme zootehnice. Resursele ce stau la baza potențialului economic al comunei sunt numai cele proprii zonei: forestiere, terenuri arabile, pajiști și fânețe, produse animale principale și secundare. Silvicultura Suprafață cu păduri și alte terenuri cu vegetație forestiera a comunei Marginea este de 4440 ha, reprezentând 58.49 % din suprafața totală. Pădurea, cu resursele ei, a reprezentat o preocupare principala în viață locuitorilor din comuna, locuințele să făceau aproape
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
bărbați, 753 femei, 519 salariați, 2 patroni, 38 lucrători pe cont propriu, 104 lucrători familiali neremunerați, 1 membru în cooperativă neagricolă, 58 șomeri, 58 elevi și studenți, 180 casnici, 564 pensionari, 4 alte categorii. 8 lucrează în agricultură, 2 în silvicultură și piscicultură, 218 în industrie, 107 în construcții, 52 în comerț, 4 în turism, 24 în transporturi, 24 în învățământ, 8 în sănătate, 19 în administrația publică, 69 alte activități. Biserica este declarată monument de arhitectură și este înscris pe
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
salcâm, care a atins elemente dendrometrice, dimensiuni în înălțime deosebit de mari, 25-30 m, întrecând arboretele din țara de origine. Lucrul acesta a fost observat și de specialiștii americani care au participat în anul 1934 la un Congres al agriculturii și silviculturii, la invitația autorităților și a marelui profesor silvicultor Marin Drăcea, când unanim s-a apreciat că aici, în acest punct ,salcâmul și-ar fi găsit a doua patrie. În timpul primului război mondial, într-unul din arborii de mari dimensiuni, armata
Comuna Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/300413_a_301742]
-
se topește și se deschide pasajul de nord-vest. Abundeța de resurse naturale de care dispune țara se reflectă în importanța continuă pe care acestea au avut-o în economia Canadei. Industriile importante care se bazează pe resurse naturale sunt: pescuitul, silvicultura, agricultura, extracția de petrol și mineritul. Pescuitul a fost, din punct de vedere istoric, una din cele mai puternice industrii ale Canadei. Stocurile uriașe de cod din zona Insulei Terranova au lansat această industrie în secolul al XVI-lea. Astăzi
Geografia Canadei () [Corola-website/Science/299659_a_300988]
-
neepuizată, dar foarte diminuată, continuă să conducă o puternică industrie în domeniul pescuitului. Canada are 12 mile de mare teritorială, o zonă contiguă de 24 mile, o zonă economică exclusivă de 200 mile și un platou continental de 200 mile. Silvicultura este de mult timp o industrie importantă în Canada. Produsele forestiere constituie o cincime din totalul exporturilor. Provinciile care au o industrie forestieră de mare amploare sunt Columbia Britanică, Ontario și Quebec. Pădurea acoperă 54% din suprafața Canadei, iar 45
Geografia Canadei () [Corola-website/Science/299659_a_300988]
-
ninsori. Poluarea aerului cu consecința producerii unor ploi acide au afectat sever lacuri și păduri. Topirea metalelor, arderea cărbunelui și emisiile poluante ale vehiculelor afectează agricultura și industria forestieră. Apele oceanelor au fost contaminate de activitățile desfășurate în agricultură, minerit, silvicultură și alte industrii. Schimbările climatice la nivel global și încălzirea regiunii polare vor produce schimbări majore ale mediului înconjurător, inclusiv dispariția urșilor polari, dar și explorarea, apoi extracția de noi resurse, precum și deschiderea unei noi rute de transport prin Pasajul
Geografia Canadei () [Corola-website/Science/299659_a_300988]
-
și pește Superior Postliceal de specialitate Tehnic de maiștri Liceal Profesional, complementar sau de ucenici Gimnazial Primar sau fără școală absolvita TOTAL • Populația ocupată civilă pe activități ale economiei naționale ACTIVITATE / Nr. Persoane Anul 2004 2005 2006 2007 • Agricultură 1250 • Silvicultura, exploatare forestiera și economia vânatului 200 • Industrie extractiva 10 Extracția și prepararea cărbunelui Extracția hidrocarburilor și servicii anexe Extracția și prepararea minereurilor metalifere Alte activități extractive • Industrie prelucrătoare Alimentară și băuturi 50 Produse din tutun Articole de îmbrăcăminte 70 Pielărie
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
SC Mavi SRL Vaideeni- Vâlcea Popescu Ana 85 000 lei 85 000 lei 86 000 lei Producție: panificație; patiserie; Comerț • Evoluția sectorului economic Anul Agenți economici activi - număr Societăți comerciale Asociații Familiale Persoane fizice 2004 2005 2006 2007 6.2 Silvicultura • Păduri - proprietari Ocolul silvic Români Proprietar - nume, adresa, telefon, reprezentant legal, administrator (Direcția Slivica, obști, alte prsoane juridice, persoane fizice - total) RNP Romsilva; Direcția silvica Rm.Valcea; Ocolul silvic Români Orașul Horezu, str.Manastirii, nr.1, jud.Valcea; te.0250
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
str.Principala țel. Crăciunescu Grigore Cultivarea și promovarea valorilor culturale; stimularea și dezvoltarea activ. de învătământ; realizarea și dezvoltarea unor forme de întrajutorare social umanitară în plan material și spiritual 2 Obștea Izvoru Rece Izvoru Rece țel. Rădoi Gheorghe- președinte Silvicultura; Agricultură. 3 Obștea Mărită Marita-Vaideeni țel. Giurca Ion- președinte Silvicultura Agricultură 4 Asociația crescătorilor de ovine „Vaideeanul” Vaideeni țel. 0250 865009 Jinaru Ivan- președinte Creșterea animalelor mai ales ovine; Sprijinirea directă a crescătorilor de ovine Demersuri pentru înregistrarea unor mărci
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
stimularea și dezvoltarea activ. de învătământ; realizarea și dezvoltarea unor forme de întrajutorare social umanitară în plan material și spiritual 2 Obștea Izvoru Rece Izvoru Rece țel. Rădoi Gheorghe- președinte Silvicultura; Agricultură. 3 Obștea Mărită Marita-Vaideeni țel. Giurca Ion- președinte Silvicultura Agricultură 4 Asociația crescătorilor de ovine „Vaideeanul” Vaideeni țel. 0250 865009 Jinaru Ivan- președinte Creșterea animalelor mai ales ovine; Sprijinirea directă a crescătorilor de ovine Demersuri pentru înregistrarea unor mărci locale 5 Asociația Crescătorilor de bovine-taurine Băcița Handolescu Viorel Creșterea
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
vertiginoasă. Creșterea susținută a economiei a fost posibilă datorită conjuncturilor pieței mondiale favorabile exporturilor braziliene. Creșterea prețurilor la principalele mărfuri agro-zootehnice de export, cum ar fi carnea și soia a contribuit substanțial la creșterea PIB-ului. Agricultura, împreună cu sectoarele înrudite, silvicultura, exploatarea forestieră și pescuitul, producea 5,1% din PIB în anul 2007. Industria braziliană, cuprinzând diverse domenii — industria automobilelor, producția oțelului și produselor petrochimice, industria producerii calculatoarelor, aeronavelor și bunurilor durabile — contribuia cu 30,8% la PIB-ul național. Producția
Brazilia () [Corola-website/Science/297758_a_299087]
-
al lui ROȘA este crearea de condiții favorabile desfășurării activităților de cercetare-dezvoltare în domeniul spațial, de asemenea se ocupă de inițierea și coordonarea cercetării de bază și aplicative în domeniul spațial și aplicațiile în activitățile economice din telecomunicații, medicina, agricultura, silvicultura, protecția mediului, geologie, meteorologie etc.. ROȘA asigura prezenta activă a României la acțiuni internaționale care conduc la progrese în domeniul spațial și la utilizarea în scopuri pașnice a spațiului cosmic, reprezentând, de asemenea, pe bază de mandat, Guvernul în relațiile
Agenția Spațială Română () [Corola-website/Science/308174_a_309503]
-
al Malaeziei () Agricultură are pondere la realizarea PIB-ului de 7,2%. Se cultivă cacao (locul 5 mondial), cauciuc natural din coaja arborelui ficus elastică și din arborele hevea (locul 3 mondial), orez (în special în insula Borneo), ceai, cocotieri. Silvicultura este, de asemenea, una din ramurile economice importante. Malaezia este un mare producător mondial de lemn (locul 10 mondial), cu toate ca defrișarea pădurilor tropicale a atins cote alarmante. Producția anuală de lemn exotic este de 50 milioane de m³. Turismul joacă
Economia Malaeziei () [Corola-website/Science/307696_a_309025]
-
al Academiei Române. Școala elementară a urmat-o în satul natal, după care fost elev al Liceului „Gh. Roșca Codreanu” din Bârlad iar apoi, după ce a absolvit "Facultatea de drept din Iași" (1925 - 1929), Ion Popescu a absolvit și "Facultatea de silvicultură din București" (1926 - 1931). După terminarea studiilor a fost încadrat ca inginer ajutor la Ocolul Silvic Gruiu (1931) în Serviciul Silvic. A fost remarcat pentru calitatea lucrărilor pe care le-a executat la Snagov, Căiuț și Codrii Cosminului, motiv pentru
Ion Popescu-Zeletin () [Corola-website/Science/306693_a_308022]
-
după care a desfășurat o intensă activitate dedicată perfecționării și conducerii tehnico-științifice a lucrărilor de amenajare a pădurilor la nivel național. În anul 1944 și-a început cariera didactică. A urcat apoi treptele ierarhiei universitare, ajungând profesor la Facultățile de silvicultură din București (în 1946 la catedra de Cadastru, hotărnicie, topografie forestieră și corecția torenților) și Brașov. Aflat în aceste poziții, a adus contribuții în patru mari domenii - dendrometrie, auxologie forestieră, amenajarea pădurilor și ecologie forestieră - și a elaborat numeroase lucrări
Ion Popescu-Zeletin () [Corola-website/Science/306693_a_308022]
-
să i se fi intentat un proces. Totul a pornit de la un raport al M.A.I. din 30.12.1958, prin care Alexandru Drăghici îl informa pe Gheorghe Gheorghiu-Dej că, în urma unor anonime, se descoperiseră elemente dușmănoase, legionare, în cadrul Departamentului Silviculturii și Institutului de cercetări forestiere. Astfel, organele de cercetare l-au luat în lucru pe , identificat că ar fi fost legionar, director științific al Institutului de Cercetări Forestiere, laureat al Premiului de Stat, Constantin Georgescu, profesor în științe silvice, fost
Ion Popescu-Zeletin () [Corola-website/Science/306693_a_308022]
-
Ț.-ist, exclus din P.M.R., care deținea funcția de director al secției de protecția pădurilor, profesorul Eliescu Grigore, fost legionar, care deținea funcția de șef al laboratorului de combatere a insectelor, inginerul Mircea Ștefănescu, șeful Biroului protecția pădurilor din Departamentul Silviculturii, membru al Frățiilor de Cruce. Din materialele informative, de anchetă și din documentele oficiale conducerea ministerului a ajuns la concluzia că aceștia duseseră activitate antistatală prin tergiversarea măsurilor de combaterea dăunătorului „Lymantria Monacha” care atacase suprafețe păduroase din cele mai
Ion Popescu-Zeletin () [Corola-website/Science/306693_a_308022]
-
perioadă dificilă până în 1968, când a fost chemat la conducerea "Institutului de Cercetări Forestiere" și, doi ani mai târziu, a contribuit la înființarea Academiei de Științe Agricole și Silvice, în care a fost ales membru titular, președinte al Secției de silvicultură (1970) și conducător de doctorate. Este considerat fondatorul școlii naționale de biometrie forestieră și amenajament. Doctorul inginer Aurel Ungur, fost ministru adjunct al pădurilor în anii '50, povestea într-un interviu: Cea mai importantă contribuție a sa a fost „Sistemul
Ion Popescu-Zeletin () [Corola-website/Science/306693_a_308022]
-
științific "Hippophaë rhamnoides" L.), este un arbust foarte ramificat și spinos care crește în România începând din nisipurile și pietrișurile litorale până în regiunile muntoase, alcătuind uneori crânguri și tufișuri destul de întinse. Cătina albă se utilizează deopotrivă în industria alimentară, în silvicultură, în farmacie dar și ca plantă ornamentală. Fructul de cătină conține de două ori mai multă vitamina C decât măceșul și de 10 ori mai mult decât citricele. În fructele coapte conținutul depășește 400-800 mg la 100 g suc proaspăt
Cătină albă () [Corola-website/Science/306717_a_308046]
-
fost clasificată în a doua categorie din România, cea a universităților de educație și cercetare științifică. În anul 1940 se pun bazele învățământului superior în Brașov, în cadrul "Academiei de Comerț și Studii Industriale". În 1948 a fost înființat "Institutul de Silvicultură", iar în 1949, "Institutul de Mecanică". În 1953 "Institutul de Silvicultură" a devenit "Institutul Forestier", iar în urma fuzionării dintre acesta și "Institutul de Mecanică", a luat ființă "Institutul Politehnic din Brașov". În cadrul acestui institut în anul 1959 ia ființă secția
Universitatea Transilvania din Brașov () [Corola-website/Science/306895_a_308224]
-
de educație și cercetare științifică. În anul 1940 se pun bazele învățământului superior în Brașov, în cadrul "Academiei de Comerț și Studii Industriale". În 1948 a fost înființat "Institutul de Silvicultură", iar în 1949, "Institutul de Mecanică". În 1953 "Institutul de Silvicultură" a devenit "Institutul Forestier", iar în urma fuzionării dintre acesta și "Institutul de Mecanică", a luat ființă "Institutul Politehnic din Brașov". În cadrul acestui institut în anul 1959 ia ființă secția de "Industrializare a Lemnului", iar în 1964, secția de "Tehnologii de
Universitatea Transilvania din Brașov () [Corola-website/Science/306895_a_308224]
-
cel Pedagogic, în 1971, se transformă denumirea în "Universitatea din Brașov". Structura Universității din Brașov, aprobată prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 1285/15 oct. 1971, cuprindea opt facultăți: Facultatea de Mecanică; Facultatea de Tehnologia Construcțiilor de Mașini; Facultatea de Silvicultură și Exploatarea Pădurilor; Facultatea de Industria Lemnului; Facultatea de Matematică și Informatică; Facultatea de Fizică-Chimie; Facultatea de Științe Naturale și Agricole și Facultatea de Muzică. În anul 1991, la propunerea "Senatului Universității din Brașov", prin nota Guvernului României din 4
Universitatea Transilvania din Brașov () [Corola-website/Science/306895_a_308224]
-
de Științe" se reorganizează în trei facultăți: "Facultatea de Matematică-Informatică", "Facultatea de Litere" și "Facultatea de Sport și Educație Fizică". Din același an funcționează "Colegiul Universitar Pedagogic și de Filologie și Colegiul Universitar Medical". În anul 2003, din cadrul Facultății de Silvicultură se desprinde "Facultatea de Construcții", iar "Facultatea de Mecanică" devine "Facultatea de Inginerie Mecanică". În anul 2004, Catedra deja existentă, de Psihologie - Pedagogie - Metodică, înființează o structură autonomă și anume, "Facultatea de Psihologie și Științele Educației", anul 2009 reprezentând an
Universitatea Transilvania din Brașov () [Corola-website/Science/306895_a_308224]