21,512 matches
-
chipul de spaimă răvășit, Că jalea din privire prea mult va fi vorbit. Mi se părea tot timpul că Neron mîniat, Îmi cere socoteală că nu te-am înșelat. Că-n van am vrut iubirea să-mi tăinui m-am temut; v. 1014 În fine, ar fi fost mai bine să n-o fi cunoscut! v. 1015 VAI! Dar tot mai bine este că pînă-ntr-un sfîrșit În inimile noastre adînc el a citit. v. 1017 Un nou prilej de ură, HAI
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
în fine, că omogenitatea perioadei care acoperă versurile 999-1006 este dată de mărcile interogativ-exclamative (De cîte ori și Ce...), în timp ce omogenitatea perioadei 1007-1014 rezidă în verbele modale centrate asupra subiectului enunțării (a se frămînta, a i se părea, a se teme). 2. Structurarea secvențială Din combinațiile mai multor secvențe rezultă două tipuri de fapte: • Combinații de secvențe fie identice (de același tip), fie diferite (cazul cel mai frecvent). • În funcție de anumite modalități, un mod de compoziție apare ca dominant. Textul este atunci
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de: ascultarea activă de care trebuie să dăm dovadă, timpul pe care îl acordăm conversației, și de tendința de a ne impune propriile noastre idei. Apare uneori un sentiment de teamă și nu îndrăznim să solicităm interlocutorului enunțul deoarece ne temem de reacția lui, credem că el va gândi că nu l-am ascultat. Tocmai această solicitare de a repeta îl va convinge pe celălalt că ne străduim să îl înțelegem mai adecvat arătându-i că nu ne este indiferent și
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Noi categorii de persoane cu risc crescut de a fi discriminate Raportul "Equality at Work. Tackling the Challenges", al doilea Raport global elaborat în continuarea declarației OIM asupra Principiilor și Drepturilor Fundamentale la Locul de Muncă în anul 2007 examinează teme de ultimă oră în domeniul tiparelor discriminării și inegalității la locul de muncă. Raportul indică necesitatea unei implementări superioare a legislației anti-discriminare, precum și a inițiativelor fără caracter regulatoriu din partea guvernelor și a companiilor, pentru ca partenerii sociali să fie mai capabili
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
subliniază interesul economic al unității. Austria, prin Metternich, viza însă menținerea vechiului edificiu al Confederației germanice, dominat de Austria. De aceea, în Imperiul austriac mișcarea națională s-a amplificat. Când în 1830 în Franța a izbucnit revoluția, Metternich s-a temut că aceasta se va extinde și în statele germane. Prusia urmărea eliminarea influenței austriece, iar deputatul de Würtenberg propunea chiar excluderea Austriei din Confederație. Revoluția europeană de la 1848 a fost grăbită de criza economică din perioada 1846-1847. Aceasta a provocat
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
un articol apărut în ziarul german Die Post (24 februarie 1914)466 se afla însă întreg adevărul cu privire la viitorul război, care era așteptat: "Franța nu este încă pregătită pentru război. Anglia este preocupată de dificultățile interne și coloniale. Rusia se teme de război, întrucât se confruntă cu revoluția internă. Prin urmare, noi va trebui să așteptăm ca adversarii noștri să fie pregătiți, sau trebuie să profităm de momentul acesta favorabil pentru a provoca o hotărâre? Iată problema grea care trebuie tranșată
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Maxim Gorki. Și asemenea minți se găsesc și pe la noi... Într-o lume bântuită de bărbați care au deținut și puterea militară, politicianul va evolua, chiar dacă el trebuie perceput tot ca un pater familias. Dar dacă militarul este recunoscut și temut datorită forței, politicianul folosește cam aceleași simboluri pentru a seduce: el caută zonele erogene ale populației. În fața unui lider politic foarte charismatic, unele femei leșină. “Nu ne lăsați, tovarășe secretar general!”, strigau tovarășele Aneta Spornic, Alexandrina Găinușă, Lina Ciobanu și
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
să ne conducă politicienii plecați dintre noi, că politica ar fi impudică, dar nimic din ce este intim și ticălos omenesc nu-i este străin politicianului, atunci când vrea să impună forme goale. El apelează la orice și nu se mai teme de ridicol. Potența sexuală este și ea percepută ca o însușire pozitivă a personajului care vrea să ne conducă. Și revenim la purtătorul de sceptru, phalusul din grotă. “El poate!”, spunea o lozincă sub portretul lui Petre Roman în slip
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Da, dar nimic nu-i împiedica pe români să aibă un singur candidat. Noi intrăm în NATO, în Uniunea Europeană, iar românii din nordul Bucovinei, din Herța, din Basarabia ne acuză că i-am trădat prin semnarea tratului cu Ucraina. Se tem că pe Prut se va ridica o nouă frontieră care să ne despartă definitiv. De unde această percepție? N-aș vrea să comentez... Înaintea încheierii tratatului cu Ucraina, m-am consultat, a fost făcut în transparență totală. Au fost prezentate opiniei
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
reprezentați? - Primarul e liberal, tot din PDSR... Pică pe soare Aurelia Panța are 75 de ani. Deapănă repede prin omăt. - Cum prind oile, cum le prăpădesc, că oamenii le mai dau pe-afară. Și lupchii pică pe soare, nu se tem ghe noi. S-au întors lupchii mai rău ca altădată. Fiarele au sfâșiat vreo șaptezeci de oi astă-noapte și au venit vânătorii de la Alba să-i prindă. «Numa că nici lupchii nu-s proști...» Lelea Aurelia mă duce pe la mama
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
luat leafă de la parohie din 1990. Atunci când luam salariul de la stat, trebuia să mai duc și de-acasă bani.» În plus, predarea religiei la școlile cu sub zece copii în clasă nu se plătește. Familiile au îmbătrânit și el se teme de suspiciunile care i-ar îndepărta pe puținii oameni de biserică. «Sunt atât de sărac că mi-i frică să spun că mai cred în Dumnezeu. Nu mai pot...», îmi zicea un bătrân din Ponor. Urmele lui Dumnezeu Cobor cu
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
În afară de casă și mașină, nu au nimic», îmi explică un profesor de istorie. «Ziua de mâine este tot mai nesigură. Cei de la București ne-au uitat, nu se îngrijesc de margini, că poate le iau iar străinii, și tare mă tem că vor plăti urât prostia lor. Numai că poporul rămâne. La Satu Mare, întâlnești Popescu, Ionescu, Georgescu și nu știu o boabă românește. Au fost maghiarizați deja...» Ne aflăm totuși în România. Am văzut soldați care au nevoie de traducător pentru
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
de pământ, care mi-au rămas”. „Dă-l la Muscă!”, venea invariabil același sfat. „Uite, eu am pământ la 20 de kilometri de-aici, pe frontieră. Mă duc eu, la șaptezeci de ani, să-l mai muncesc acolo?...” Respectat și temut. «De la Muscă nu-i bine să furi că te bate Dumnezău și te bate și el...», m-a sfătuit același bătrân. Pe un perete plin de plasme, poate urmări în orice moment ce se întâmplă în ferme, în fabrici sau
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
om bătrân din sat cum i-a văzut pe Șiulică al lui Cataroi și pe Jicî frate-su cum treceau gârla noaptea cu un taur furat. „Moș Gheorghe, dacă sufli ceva, îți iau glanda!”, i-a spus Jicî. Bătrânul se teme să depună mărturie. Dar Teletin a turbat de mânie când a văzut că nu mai are taurul. Trecem pe la biserică. Ștefănică Burghelea este țârcovnic. Îl întreb unde putem vedea icoanele pictate de Nicolae Grigorescu. „Da n-avem noi așa șeva
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
ca să încerci o saltea. Este o poziție vulnerabilă într-un spațiu public, în fața unor străini. Se poate chiar să-ți dorești să nu fie nevoie să stai jos în timp ce vânzătorul stă re lângă tine. (El, pe de altă parte se teme că dacă se dă mai în spate cu vreo doi metri îți va transmite mesaje telepatice de genul „Cumpără odată salteaua asta”, și n-ai să mai cumperi nimic.) Te afli pe o saltea care a fost expusă în partea
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
ne mulțumesc atât de mult, dar care nu pot fi obținute de pe internet. Datorită atenției mass-mediei și faptului că apreciem atât de mult tehnologia, mulți comercianți au apelat la comerțul online, fără să știe prea bine ce fac. Unii se temeau pur și simplu că dacă nu își extind afacerea pe internet vor pierde trenul. (Care tren? Nu întrebați.) Se poate să nu le fi trecut prin cap că este necesar să existe un motiv pentru a-ți face un site
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
zeiței Artemis. Hera, geloasă pe Leto, o urmărise pe tânăra femeie în jurul întregului pământ. Obosită să mai rătăcească, Leto căută un loc unde să aducă pe lume copiii pe care îi purta în pântece și toată lumea refuza să o primească, temându-se de mânia Herei. Doar o insulă plutitoare și stearpă, numită Ortigia (Insula cu Prepelițe) sau Asteria, i-a dat adăpost nefericitei. Acolo l-a născut pe Apollo: recunoscător, Zeul a fixat insula în centrul lumii grecești și i-a
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
hipodrom. Și pe patinoar. Și la velodrom. Și pe zăpadă... Te așteptăm. Vino! Vino mai repede! Poate că nu o să fie ușor! Vom munci. Poate va fi greu, tare greu. Dar la capătul drumului te așteaptă un podium... Nu te teme! Pe podium nu sunt zmei; sunt oameni ca tine, ca Lia și Nadia, ca Ivan și Marian, ca Violeta și Viorica, ca Elisabeta, ca voi toți... Și vom fi mândri. Și vom fi fericiți. Și poate că de fericire, vom
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
pe care le-o atribuie, istoricul se lasă condus de rațiuni care n-au nimic de-a face cu opinia răspîndită în mediile de atunci, căci aceasta nu mai există; nu trebuie să țină seama de ea sau să se teamă de vreo dezmințire din partea ei. Nu-și poate așadar scrie lucrarea decît plasîndu-se deliberat în afara timpului trăit de grupurile care au asistat la evenimente, care au avut un contact mai mult sau mai puțin direct cu ele și pe care
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
ordin public decît atunci cînd nu le respectăm sau sîntem tentați să nu le respectăm. Atunci nu există nici o parte a spațiului ocupat de societatea care a creat aceste legi în care să nu ne simțim incomod, ca și cum ne-am teme să nu ne lovim de vreun mod de represiune sau reprobare. Dar chiar și cînd respectăm regulile, gîndirea juridică este prezentă pe toată suprafața cuprinsă. În trecut, imaginea orașului era inseparabilă de amintirea legilor sale. Chiar și astăzi, cînd ieșim
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
un anumit număr de fapte, imagini, idei care fac parte din cunoaștere, iar intenția de a arăta că memoria individuală este o construcție socială ține așadar de o lectură sociologică a cunoașterii. Încă din Cadrele sociale, în 1925, apăreau deja teme noi în raport cu sociologia cunoașterii a lui Durkheim. Cu-noașterea socială era susținută cînd de un grup, cînd de o instituție socială (grupurile mistice, clerul, succesiunea conciliilor). Noțiunea de grupuri de memorie apare în memoria de clasă atunci cînd Halbwachs vorbește, în legătură cu
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
fie ție bine”. Câte s-or mai fi întâmplat la acest han, cine mai știe? Să mai amintesc că în vremuri de mult uitate pe aici s-au oploșit și niscai haiduci? Sau că aici au cântat lăutari renumiți? Mă tem că nu mai sfârșesc cu poveștile...Așa că îți trimit o duioasă îmbrățișare și aștept vorbele tale, iubite prieten V Au trecut atâția ani de când nu ne-am văzut, dragul meu, dar din scrisorile tale și îndeosebi din ultima simt că
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
spune că sau făcut reparații interioare și s-a refăcut catapeteasma cu cheltuiala preotului paroh Gheorghe Mireuță și a soției sale Eufrosina. În biserică este înmormântat domnitorul Eustratie Dabija și unica sa fiică, Maria. Dacă pentru alte ctitorii m-am temut să nu abuzez cu date din istorie, apoi aici vrând-nevrând am cam făcut-o. D-apoi și povestea acestei biserici este bogată și interesantă. Să nu crezi, dragul meu prieten, că te duc acasă așa repede, pentru că, dacă tot am
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
pentru că îți și văd zâmbetul hâtru pe sub mustață și bănuiesc replica în spiritul lui Caragiale gata să-și ia zborul, pentru că te știu mare iubitor al meșterului... Aștept cu mare nerăbdare vești de la tine. Pe curând, dragă prietene. XVII Mă temeam, dragul meu, că prea mă întind la amănunte nesemnificative, dar văd că tu îți exprimi convingerea că amănuntele fac povestirea să aibă pe „vino-ncoace”. De unde se deduce că, dacă nu ai un prieten pe aproape, trebuie să-i duci
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
în jurul lui; trecătorii, atrași de zarvă, se îngrămădeau la ferestrele cafenelei. Rîdeau toți de se cutremurau pereții. El nu-și dădea seama de nimic și cânta mai departe, cuprins de un delir, de un avânt atât de nebunesc, încât mă temeam că n-o să-și mai vină în fire111. Acest text pare eterogen: prezentul deictic pe care îl găsim în citatele din discursul direct ("iată-l cum își pierde mințile", " Sunt un biet nefericit"...) contrastează cu prezentul narațiunii și cu perechea
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]