167,887 matches
-
de boli, în speță de „luatul din calus”, călușarii împărțeau sătenilor usturoi și pelin. Oamenii le țineau asupra lor, la brâu, unii ungeau ferestrele și ușile cu usturoi în combinație cu pelin în același scop profilactic. Un alt mod de apărare împotriva „Sfintelor” era ca sătenii să joace alături de călușari sau își dădeau copiii să fie purtați în brațe și jucați de aceștia. Călușarii apărau comunitatea și, totodată, se apărau pe ei, prin folosirea unor „arme” cu puteri magice: bâte, săbii
Călușul oltenesc () [Corola-website/Science/318597_a_319926]
-
Gallianus, care l-a ridicat ca și altor orașe. Acest privilegiu păstrat mult timp constituie o mărturie a importanței orașului. Pe timpul invaziilor gotice, din anul 238 e.N, rolul orașului este învăluit în mister. Lipsit de puternicele lui ziduri de apărare de pe timpul lui Septimius Severus, Byzantion se prezenta fără apărare împotriva expedițiilor barbarilor veniți prin Tracia și de peste Bosfor. Totuși ele este puțin sau deloc atins de acele invazii, spre deosebire de multe orașe ale Propontidei-Propontida. Nu este exclus ca orașul să
Istoria Istanbulului () [Corola-website/Science/318583_a_319912]
-
privilegiu păstrat mult timp constituie o mărturie a importanței orașului. Pe timpul invaziilor gotice, din anul 238 e.N, rolul orașului este învăluit în mister. Lipsit de puternicele lui ziduri de apărare de pe timpul lui Septimius Severus, Byzantion se prezenta fără apărare împotriva expedițiilor barbarilor veniți prin Tracia și de peste Bosfor. Totuși ele este puțin sau deloc atins de acele invazii, spre deosebire de multe orașe ale Propontidei-Propontida. Nu este exclus ca orașul să fi ajuns la înțelegeri cu invadatorii. Fiind o miză a
Istoria Istanbulului () [Corola-website/Science/318583_a_319912]
-
324-330 e.N, noua capitală a Imperiului Roman, "Noua Romă", capitală pe care a inaugurat-o festiv la 11 mai 330 e.N. In acei ani orașul a devenit un șantier imens. Constantin în persoană a trasat aliniamentul noilor ziduri de apărare, care se întindeau, ca un arc de cerc, de la Marea Marmara la golful Cornul de Aur. In plus a fost ornamentat și înfrumusețat de numeroase opere de artă alese și aduse din toate provinciile imperiului. Codinus a consemnat succint orașele
Istoria Istanbulului () [Corola-website/Science/318583_a_319912]
-
sinoicism"), prin acordarea de avantaje materiale celor ce se stabileau în noua reședință imperială. Multe familii de patricieni și senatori au venit de la Roma, la invitația sunveranului iar din localitățile apropiate a adunat circa 100.000 de oameni. Zidurile de apărare începute la fondarea capitalei au fost terminate de către Constantius unul dintre fii lui Constantin cel Mare. Ele protejau numai cinci din cele șapte coline ale orașului proiectat. Au fost distruse de un cutremur din anul 401 e.N, dar reparate
Istoria Istanbulului () [Corola-website/Science/318583_a_319912]
-
anul 401 e.N, dar reparate imediat de împăratul Arcadius. Foarte curând, în anul 413 e.N, pe timpul când împăratul Theodosius al II-lea era minor, prefectul pretoriului, Athemius, a demolat vechile ziduri și a ridicat o altă incintă de apărare majestoasă, mai largă și mai sigură. Aceasta era compusă din două rânduri de ziduri paralele și distanțate între ele, înconjurate de un șanț adânc și larg de apă. Minunatele ziduri ale prefectului Athemius au suferit stricăciuni grave la cutremurul din
Istoria Istanbulului () [Corola-website/Science/318583_a_319912]
-
Insurecției lui Kościuszko din 1794, campania dezastruoasă din Persia din 1796, (în timpul căreia aproape jumătate dintre cazaci a murit de foame și boli), Războiul Patriotic din 1812, războiului ruso-persan din 1826 - 1828, sau Războiul Crimeii, (unde s-au distins în timpul apărării Sevastopolului). Cazacii Mării Negre au continuat sistematic ocuparea regiunilor muntoase din Caucazul nordic. După ce au luat parte activ la fazele finale ale Războiului Caucazului, au colonizat toate regiunile pe care rușii le-au cucerit de la triburile regiunii. În cele din urmă
Cazaci de la Marea Neagră () [Corola-website/Science/318621_a_319950]
-
variat de la 7,50 la 10 ruble de persoană pe an. Situația țăranilor statului era mai grea din multe puncte de vedere decât a iobagilor. Dacă moșierii, chiar și cei mai lipsiți de omenie, erau interesați din motive economice în apărarea vieții și sănătății țăranilor de pe pământurile lor, marea masă a funcționarilor publici nu erau interesați în niciun de starea materială și fizică a țăranilor statului, care erau obligați să execute cele mai grele munci. Spre exemplu, în timpul construcției orașului Sankt
Țărani ai statului () [Corola-website/Science/318655_a_319984]
-
București care permitea trupelor ruse să traverseze teritoriul tării în drumul spre Balcani, cu condiția respectării integrității teritoriale a României. În România a fost declarată mobilizarea trupelor. Aproximativ 120.000 de soldați au fost masați de-a lungul Dunării pentru apărarea țării în fața unui eventual atac al turcilor. Imperiul Rus a declarat război Imperiului Otoman pe 12 / 24 aprilie 1877, iar trupele ruse au intrat în România pe la Ungheni, peste nou construitul pod de peste Prut, opera cunoscutului inginer francez Gustave Eiffel
Războiul de Independență al României () [Corola-website/Science/318695_a_320024]
-
armatei imperiale pe teritoriul național în drumul lor spre Dunăre. Cele două guverne au semnat la București la 4 (sv)/16 aprilie (sn) 1877 convenția prin care românii acordau „liberă trecere” trupelor țariste, în condițiile în care Imperiul Rus garanta apărarea și menținerea integrității teritoriale a României. Guvernul român a hotărât pe 6 aprilie 1877 să mobilizeze preventiv armatele permanentă și teritorială cât și cea de rezervă. Pe 25 aprilie, mobilizarea armatei a fost încheiată, iar organizarea trupelor s-a făcut
Războiul de Independență al României () [Corola-website/Science/318695_a_320024]
-
de cai și 190 de tunuri. Au fost mobilizați, în vederea instruirii, aproximativ 14.000 de tineri din contingentul anului 1877 și membri ai milițiilor - aproximativ 33.000. Imediat după mobilizare s-a trecut la organizarea armatei în două corpuri în vederea apărării strategice a malului românesc al Dunării și respingerii la nevoie a unui atac otoman. Cele mai amenințate puncte au fost considerate Calafatul și Bucureștiul. Comandamentul român a hotărât ca două divizii care formau Corpul 1 de armată să asigure apărarea
Războiul de Independență al României () [Corola-website/Science/318695_a_320024]
-
apărării strategice a malului românesc al Dunării și respingerii la nevoie a unui atac otoman. Cele mai amenințate puncte au fost considerate Calafatul și Bucureștiul. Comandamentul român a hotărât ca două divizii care formau Corpul 1 de armată să asigure apărarea în cazul unui atac otoman dinspre Vidin, iar Corpul 2 de armată format tot din două divizii să asigure apărarea capitalei împotriva unui eventual atac dinspre Rusciuk și Turtucaia. Principalele rezerve ale armatei erau concentrate în regiunea Bucureștiului și constau
Războiul de Independență al României () [Corola-website/Science/318695_a_320024]
-
fost considerate Calafatul și Bucureștiul. Comandamentul român a hotărât ca două divizii care formau Corpul 1 de armată să asigure apărarea în cazul unui atac otoman dinspre Vidin, iar Corpul 2 de armată format tot din două divizii să asigure apărarea capitalei împotriva unui eventual atac dinspre Rusciuk și Turtucaia. Principalele rezerve ale armatei erau concentrate în regiunea Bucureștiului și constau în două regimiente de dorobanți, un regiment de roșiori și alte câteva formațiuni auxiliare. În această desfășurare, armata română a
Războiul de Independență al României () [Corola-website/Science/318695_a_320024]
-
împotriva unui eventual atac dinspre Rusciuk și Turtucaia. Principalele rezerve ale armatei erau concentrate în regiunea Bucureștiului și constau în două regimiente de dorobanți, un regiment de roșiori și alte câteva formațiuni auxiliare. În această desfășurare, armata română a asigurat apărarea liniei Dunării pe un front de 650 km, până la sosirea trupelor țariste. Armata rusă a început traversarea Prutului pe la Ungheni, pe la nou construitul pod „Eiffel”, în noaptea de 11 - 12 aprilie 1877. Imperiul Otoman a reacționat la acțiunile politice și
Războiul de Independență al României () [Corola-website/Science/318695_a_320024]
-
Kogălniceanu a proclamat independența României. A doua zi, 10 /22 mai , actul a căpătat putere de lege prin semnarea lui de către principele Carol I. Guvernul român a hotărât încetarea plății tributului de 914.000 lei, suma fiind direcționată către bugetul apărării. Tot cu această ocazie a fost instituit ordinul național Steaua României cu 5 clase, care trebuia să fie acordat tururor cetățenilor care se distingeu pe timp de pace sau război. Dacă puterile europene au primit cu rezervă Proclamația de Independență
Războiul de Independență al României () [Corola-website/Science/318695_a_320024]
-
16 iunie primele unități române au traversat Dunărea și controlul orașului Nicopol a fost preluat în întregime de români. Marele duce Nicolae a hotărât să atace cu toate forțele Plevna. Atacurile rușilor au fost respinse cu pierderi foarte mari de apărarea foarte hotărâtă a turcilor. Într-o telegramă cifrată, marele duce Nicolae s-a adresat princepelui Carol I cerându-i ajutorul: „Turcii, adunând cele mai mari mase de trupe la Plevna, ne zdrobesc. Rog să faci fusiune, demonstrațiune și, dacă se
Războiul de Independență al României () [Corola-website/Science/318695_a_320024]
-
fluviului și-a intensificat bombardamentele. În plus, Armata Română a fost reorganizată pe 23 iulie în vederea îndeplinirii noilor sarcini. Astfel, a fost creată Armata de Operațiuni de sub comanda generalui Alexandru Cernat, (43.414 militari, 7.170 cai, 110 tunuri). Pentru apărarea frontierei dunărene a fost creat Corpul de observație 11.380 militari, 1.350 cai, 74 tunuri), iar milițiile din Oltenia au fost mobilizate. În urma discuțiilor celor două părți, s-a hotărât ca la baza cooperării să fie pusă respectarea unității
Războiul de Independență al României () [Corola-website/Science/318695_a_320024]
-
de comunicații important, care asigura accesul spre interiorul Peninsulei Balcanice. Otomanii au construit o serie de poziții întărite pentru a-și asigura legătura cu exteriorul la Tatargik, Novoselce, Rupcea, Rainovcea, Inova și Kapitanovcea, aliniament care constituia centura principală exterioară de apărare a Vidinului. Astfel organizată pentru aparare, cetatea Vidin dispunea de 12.000 de militari bine înarmați, aflați sub comanda lui Izzet pașa, cunoscut ca un general energic și inteligent. Garnizoana otomană era pregătită pentru o rezistența de lungă durată, dispunând
Războiul de Independență al României () [Corola-website/Science/318695_a_320024]
-
din cumplită vară a anului 1999, cănd Armata Iugoslavă s’a retras din Kosovo și Metohia, iar NATO și formațiunile paramilitare Albaneze au preluat controlul asupra regiunii. Milinko Stefanovici, ca fotograf, a fost martorul represaliilor împotriva locuitorilor nealbanezi lipsiți de apărare. Aducem în fața dumneavoastră câteva fragmente din jurnalul ținut de Stefanovici în acele zile groaznice. Fotografiile sale au fost premiate în mai mult de 380 în expoziții din țară și din străinătate.
Milinko Stefanovici () [Corola-website/Science/318765_a_320094]
-
a fost un proces laborios, la care au contribuit în primul rând generalul belgian Henri Alexis Brialmont, o mare autoritate în domeniu, recunoscut pe plan mondial, și ofițerii din Comisia general Gheorghe Manu. Generalul Brialmont a conceput structura sistemului de apărare și a proiectat forturile și bateriile necesare apărării Capitalei. Între 1866 și 1882, pe fondul tensionării situației internaționale în Europa și a crizelor în relațiile Principatelor Unite cu Imperiul Otoman, apar o serie de studii care subliniază importanța fortificării țării
Sistemul de fortificații al Bucureștiului () [Corola-website/Science/318760_a_320089]
-
contribuit în primul rând generalul belgian Henri Alexis Brialmont, o mare autoritate în domeniu, recunoscut pe plan mondial, și ofițerii din Comisia general Gheorghe Manu. Generalul Brialmont a conceput structura sistemului de apărare și a proiectat forturile și bateriile necesare apărării Capitalei. Între 1866 și 1882, pe fondul tensionării situației internaționale în Europa și a crizelor în relațiile Principatelor Unite cu Imperiul Otoman, apar o serie de studii care subliniază importanța fortificării țării și enunță principiile sistemului defensiv ce trebuia adecvat
Sistemul de fortificații al Bucureștiului () [Corola-website/Science/318760_a_320089]
-
Tip 3: 2-3 Mogoșoaia, 8-9 Cernica, 9-10 Cațelu, 15-16 Măgurele, 16-17 Bragadiru, 17-18 Domnești, 18-1 Chiajna Tip 4: 3-4 Otopeni Tip mixt A: 12-13 Berceni Tip mixt B : 10-11 Leordeni, 11-12 Popești Deși menit să reprezinte o ultimă barieră de apărare a Capitalei în cazul unei invazii, sistemul de fortificații al Bucureștiului nu a fost niciodată încercat de focul războiului. Inovațiile militare aduse de armata germană la începutul secolului 20 au făcut fortificațiile inutile în eventualitatea unui asediu, astfel că la
Sistemul de fortificații al Bucureștiului () [Corola-website/Science/318760_a_320089]
-
a tuturor funcțiilor în cadrul comunității universitare; c) promovarea unei transparențe adecvate în circulația informațiilor, în condițiile protecției informațiilor clasificate; d) adoptarea tuturor hotărârilor și deciziilor numai de către persoanele și organele abilitate prin legi și norme specifice; e) dezvoltarea autoexigenței și apărarea demnității personale; f) prevenirea și eliminarea tuturor formelor de subiectivism în toate sferele de activitate; g) formarea studenților militari în spiritul respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, dreptului internațional umanitar, demnității și toleranței. (5) În domeniul protecției sociale: a
Academia Forțelor Aeriene Henri Coandă (Brașov) () [Corola-website/Science/318763_a_320092]
-
exclamat: "Iubesc trădarea, dar îi urăsc pe trădători" (în ). În Codul penal al României, partea specială, la articolul 396, este prevăzută infracțiunea de prin ajutarea inamicului: "Fapta cetățeanului român care, în timp de război: a) predă teritorii, orașe, poziții de apărare, depozite ori instalații ale forțelor armate române sau care servesc apărării; b) predă nave, aeronave, mașini, aparate, armament sau orice alte materiale care pot servi purtării războiului; c) procură inamicului oameni, valori sau materiale de orice fel; d) trece de
Trădare () [Corola-website/Science/318759_a_320088]
-
penal al României, partea specială, la articolul 396, este prevăzută infracțiunea de prin ajutarea inamicului: "Fapta cetățeanului român care, în timp de război: a) predă teritorii, orașe, poziții de apărare, depozite ori instalații ale forțelor armate române sau care servesc apărării; b) predă nave, aeronave, mașini, aparate, armament sau orice alte materiale care pot servi purtării războiului; c) procură inamicului oameni, valori sau materiale de orice fel; d) trece de partea inamicului sau efectuează alte acțiuni care sunt de natură să
Trădare () [Corola-website/Science/318759_a_320088]