3,572 matches
-
Asimilând vârstnicul primei categorii se realizează În fapt o discriminare pentru cea de a doua, situație care poate ajunge până acolo Încât influențează chiar politicile de asistență socială și medicală. De aici și paradigma biomedicală care efectiv medicalizează procesul de Îmbătrânire, prin promovarea „cultului tinereții dobândite” prin intervenții medicale și de aici o adevărată știință gerontologică și geriatrică ca fundament pentru industria farmaceutică extrem de profitabilă dedicată acestui scop. Asocierea bolii cu dependența legată de vârstă conduce În fapt la percepția bătrâneții
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
anul 2000, ceea ce Înseamnă de 4 ori mai mult decât era În 1800 (188 milioane). Cu mici excepții se consideră că creșterea populației Europei se oprește În anul 2000 odată cu Încheierea expansiunii industriale. În aceeași perioadă apare un element nou, Îmbătrânirea populației, prin care se Încheie o epocă bogată În resurse umane și Începe o epocă săracă În aceste resurse, având În vedere procesul de Îmbătrânire a populației prin scăderea natalității care a dus la reducerea segmentului populației tinere din structura
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
oprește În anul 2000 odată cu Încheierea expansiunii industriale. În aceeași perioadă apare un element nou, Îmbătrânirea populației, prin care se Încheie o epocă bogată În resurse umane și Începe o epocă săracă În aceste resurse, având În vedere procesul de Îmbătrânire a populației prin scăderea natalității care a dus la reducerea segmentului populației tinere din structura demografică. Ceea ce caracterizează Încheierea tranziției demografice pentru majoritatea țărilor europene sunt următoarele 5 elemente caracteristice: 1) Declinul neîntrerupt al mortalității generale, ceea ce a condus la
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
țările de destinație, iar pe de altă parte (și mai ales) prin reducerea potențialului reproductiv european ca o consecință firească a scăderii natalitații prin migrația populației tinere, dar si datorită imenselor pierderi umane produse de cele două conflagrații mondiale. 4) Îmbătrânirea populației, fenomen ce devine mai evident spre sfârșitul tranziției demografice și care În plan european se observă după 1910. Acest proces conduce În primul rând la modificarea structurii populației și În al doilea rând la creșterea vârstei medii. Dacă În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
din populația Europei au fost victime directe sau indirecte). Scăderea sporului demografic a făcut loc procesului invers, de imigrație, În special cu populație afroasiatică pentru țări ca Franța, Germania, Marea Britanie, cifra imigrației estimându-se la aproximativ 20 milioane imigranți. b) Îmbătrânirea populației: proces continuu cu evoluție În aceeași perioadă, ce a condus la deplasarea ponderii populației spre vârsta a treia, cu diminuarea semnificativă a populației tinere și de aici importante consecințe economice și sociale. c) Criza reproductivă: evocată mai sus, a
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
6‰ (1965), an În care se consideră că tranziția mortalității s-a Încheiat. Creșterea ulterioară: 9,8‰ În 1980, 10,4‰ În 1983, 10,7‰ În 1989, 11,6‰ În 1992 și 12,4‰ În 2002 se datorește procesului de Îmbătrânire a populației ca urmare a schimbărilor profunde pe care tranziția demograficăă le-a produs asupra repartiției și ponderii grupelor de vârstă În structura populației. Prin urmare tranziția demografică din România urmează modelul obișnuit al acestui proces, Începând cu scăderea mortalității
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
natalitatea a continuat să se mențină la un nivel ridicat Încă aproximativ 40 ani. Rezultatul a fost creșterea semnificativă a populației. Scăderea natalității, evidentă după 1940, a condus la 2 consecințe importante: declinul populației, mai evident Începând cu anul 1992;Îmbătrânirea demografică. Declinul populației României se Înscrie În ceea ce Îndeobște este cunoscut sub denumirea de „criza reproductivă” a sfârșitului de secol, fenomen În care se Încadrează majoritatea țărilor europene dezvoltate. Liberalizarea deciziei cuplului sub aspect reproductiv, după revoluția din 1989, a
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și activează În aceste zone, așa cum se procedează În SUA pentru Alaska de exemplu, sau alte țări a căror structuri politicoadministrative sunt preocupate de evoluția demografică, pentru că acest aspect este Întotdeauna cu bătaie lungă și cu consecințe imprevizibile În perspectivă. Îmbătrânirea demografică este un fenomen care apare odată cu scăderea mortalității generale și creșterea duratei medii de viață, se accentuiază Însă și devine evident după ce natalitatea scade. Durata medie de viață a crescut constant de-a lungul Întregii perioade de tranziție: de la
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
devine mai bine reprezentat. Acest aspect relevă implicit și mari schimbări În structura pe vârste a populației. Astfel indicele populației tinere a scăzut de la 373 la 279‰, populația vârstnică a crescut de la 269 la 307‰ de tineri, iar indicele de Îmbătrânire a crescut de la 722 la 1098, modificări care se produc În numai 10 ani. Consecințele Îmbătrânirii demografice se răsfrâng pe multiple planuri, Între care cele mai importante sunt de ordin economic, demografic, social, psihologic și cultural. În plan economic cea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
populației. Astfel indicele populației tinere a scăzut de la 373 la 279‰, populația vârstnică a crescut de la 269 la 307‰ de tineri, iar indicele de Îmbătrânire a crescut de la 722 la 1098, modificări care se produc În numai 10 ani. Consecințele Îmbătrânirii demografice se răsfrâng pe multiple planuri, Între care cele mai importante sunt de ordin economic, demografic, social, psihologic și cultural. În plan economic cea mai evidentă este presiunea exercitată asupra populației active prin creșterea numărului de pensionari și a celor
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de cultură și fenomenul cultural În general au o specificitate legată de vârstă. A nu se pierde din vedere marea contribuție a vârstnicului În plan cultural și social prin talentul, abilitățile și experiența care vine ca un corolar al vârstei. Îmbătrânirea demografică ca rezultantă a tranziției demografice, dar mai ales ponderea din ce În ce mai mare a vârstei Înaintate (bariera vârstei de 80 ani considerată altă dată de netrecut este demult depășită), devine astfel un fenomen obișnuit În regimul demografic modern. Acest fenomen Însă
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
natalitatea era de 11,4‰, iar mortalitatea infantilă 3,3‰, În 2002 natalitatea scade la 9,7‰ iar mortalitatea infantilă la 17,3‰.. În afara consecințelor negative pe plan demografic (spor natural negativ, modificarea structurii piramidei vârstelor cu creșterea indicelui de Îmbătrânire a populației), planificarea famililă a reușit să Înlăture copiii nedoriți care deveneau victime conjuncturale prin neglijența familială. Locul mortalității infantile În evoluția istorică a fenomenelor demografice se Încadrează ca influență În sistemul malthusian, operând ca o modalitate de limitare a
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
trebuie avute în vedere în permanență. În situația în care modificările în structura populației pe vârste sunt în favoarea grupelor de vârstă înaintată (60 de ani și peste) ca tendință fermă și de lungă durată, atunci asistăm la un proces de îmbătrânire demografică. Așadar, îmbătrânirea demografică presupune creșterea importantă a populației vârstnice în totalul populației, în detrimentul populației tinere, cu numeroase implicații în toate sferele activității umane<footnote V. Sora și colectiv, Analiză statistico-demografică. Teorie și aplicații, Editura Economică, București, 2003, pp. 189-191
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
vedere în permanență. În situația în care modificările în structura populației pe vârste sunt în favoarea grupelor de vârstă înaintată (60 de ani și peste) ca tendință fermă și de lungă durată, atunci asistăm la un proces de îmbătrânire demografică. Așadar, îmbătrânirea demografică presupune creșterea importantă a populației vârstnice în totalul populației, în detrimentul populației tinere, cu numeroase implicații în toate sferele activității umane<footnote V. Sora și colectiv, Analiză statistico-demografică. Teorie și aplicații, Editura Economică, București, 2003, pp. 189-191. footnote>. Un mijloc
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
a marilor evenimente istorice ale secolului nostru (cele două războaie mondiale, crize economice), cât și a măsurilor de politică demografică (interzicerea prin lege, în anul 1965, a avorturilor). În funcție de rolul predominant pe care îl au natalitatea sau mortalitatea în procesul îmbătrânirii demografice, distingem două situații: − îmbătrânire demografică prin baza piramidei vârstelor, atunci când, ca urmare a tendinței de reducere (de lungă durată) a natalității se reduce proporția populației tinere în totalul populației și deci baza piramidei se îngustează; − îmbătrânire demografică prin vârful
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
secolului nostru (cele două războaie mondiale, crize economice), cât și a măsurilor de politică demografică (interzicerea prin lege, în anul 1965, a avorturilor). În funcție de rolul predominant pe care îl au natalitatea sau mortalitatea în procesul îmbătrânirii demografice, distingem două situații: − îmbătrânire demografică prin baza piramidei vârstelor, atunci când, ca urmare a tendinței de reducere (de lungă durată) a natalității se reduce proporția populației tinere în totalul populației și deci baza piramidei se îngustează; − îmbătrânire demografică prin vârful piramidei, atunci când datorită tendinței de
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
mortalitatea în procesul îmbătrânirii demografice, distingem două situații: − îmbătrânire demografică prin baza piramidei vârstelor, atunci când, ca urmare a tendinței de reducere (de lungă durată) a natalității se reduce proporția populației tinere în totalul populației și deci baza piramidei se îngustează; − îmbătrânire demografică prin vârful piramidei, atunci când datorită tendinței de reducere a mortalității pe fiecare vârstă și cu deosebire la vârstele înaintate (ca urmare a progreselor medicinii și creșterii nivelului de trai), ponderea populației vârstnice în total crește și vârful piramidei se
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
tendinței de reducere a mortalității pe fiecare vârstă și cu deosebire la vârstele înaintate (ca urmare a progreselor medicinii și creșterii nivelului de trai), ponderea populației vârstnice în total crește și vârful piramidei se lățește. Referitor la influența migrației asupra îmbătrânirii demografice, trebuie subliniat faptul că aceasta se produce în mod diferențiat, după cum este vorba despre emigrare sau imigrare. Astfel, emigrarea determină o îmbătrânire demografică în zonele de plecare și o întinerire în cele de sosire, iar imigrarea are efecte inverse
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
trai), ponderea populației vârstnice în total crește și vârful piramidei se lățește. Referitor la influența migrației asupra îmbătrânirii demografice, trebuie subliniat faptul că aceasta se produce în mod diferențiat, după cum este vorba despre emigrare sau imigrare. Astfel, emigrarea determină o îmbătrânire demografică în zonele de plecare și o întinerire în cele de sosire, iar imigrarea are efecte inverse; acest lucru se explică prin faptul că, în general, tinerii și adulții au o probabilitate mai mare de emigrare decât vârstnicii. În afară de piramida
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
explică prin faptul că, în general, tinerii și adulții au o probabilitate mai mare de emigrare decât vârstnicii. În afară de piramida vârstelor, atunci când dispunem de informații referitoare la efectivul populației pe vârste pentru diverse momente - pentru a urmări evoluția procesului de îmbătrânire demografică, se determină, pentru fiecare moment, greutatea specifică a celor trei grupe principale de populație. În mod convențional, se apreciază că o populație în cadrul căreia efectivul grupei de 60 de ani și peste deține mai puțin de 7% din total
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
grupe principale de populație. În mod convențional, se apreciază că o populație în cadrul căreia efectivul grupei de 60 de ani și peste deține mai puțin de 7% din total poate fi considerată tânără din punct de vedere demografic; procesul de îmbătrânire demografică este în desfășurare dacă ponderea populației vârstnice este cuprinsă între 7-12%, iar o pondere mai mare de 12% corespunde unei populații îmbătrânite demografic. Un alt indicator utilizat în caracterizarea îmbătrânirii demografice este rata îmbătrânirii demografice. Ținând cont de faptul
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
considerată tânără din punct de vedere demografic; procesul de îmbătrânire demografică este în desfășurare dacă ponderea populației vârstnice este cuprinsă între 7-12%, iar o pondere mai mare de 12% corespunde unei populații îmbătrânite demografic. Un alt indicator utilizat în caracterizarea îmbătrânirii demografice este rata îmbătrânirii demografice. Ținând cont de faptul că structura pe vârste este direct implicată în aprecierea potențialului productiv al societății, se recomandă să se mai calculeze un indicator, respectiv raportul de dependență, care are menirea de a măsura
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
de vedere demografic; procesul de îmbătrânire demografică este în desfășurare dacă ponderea populației vârstnice este cuprinsă între 7-12%, iar o pondere mai mare de 12% corespunde unei populații îmbătrânite demografic. Un alt indicator utilizat în caracterizarea îmbătrânirii demografice este rata îmbătrânirii demografice. Ținând cont de faptul că structura pe vârste este direct implicată în aprecierea potențialului productiv al societății, se recomandă să se mai calculeze un indicator, respectiv raportul de dependență, care are menirea de a măsura proporția exercitată de populația
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
proporția populației vârstnice (60 de ani și peste) la 100 de persoane în vârstă de muncă; − raport de dependență III - reprezintă proporția populației tinere și vârstnice la 100 de persoane în vârstă de muncă. Concluzionând, trebuie precizat că procesul de îmbătrânire demografică a populației are numeroase consecințe, decurgând din poziția deosebită a persoanelor de diverse vârste față de sfera activităților sociale. Dintre aceste consecințe socialeconomice, amintim: − îmbătrânirea demografică a populației determină, în cele mai multe cazuri, o creștere a raportului de dependență, echivalând cu
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
vârstnice la 100 de persoane în vârstă de muncă. Concluzionând, trebuie precizat că procesul de îmbătrânire demografică a populației are numeroase consecințe, decurgând din poziția deosebită a persoanelor de diverse vârste față de sfera activităților sociale. Dintre aceste consecințe socialeconomice, amintim: − îmbătrânirea demografică a populației determină, în cele mai multe cazuri, o creștere a raportului de dependență, echivalând cu sporirea presiunii pe care o exercită populația inactivă asupra populației active, cu consecințe directe asupra veniturilor și cheltuielilor bugetare și implicit a nivelului de trai
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]