4,751 matches
-
cu neputința umană, purtându-mă cu gândul la alcătuirea secretă a Universului. Începând din primăvară și până toamna târziu, preferam, pe lângă promenada în livadă, să merg în grădină, unde mă lăsam sedusă de diversitatea florilor splendide și înmiresmate, care o împodobeau, fiind răsfățată și copleșită de risipa mirifică a naturii, de care profităm în voie, fiecare dintre noi. Viviana și Tudor, copiii noștri, de acum adulți ajungeau la Urluiu, mult mai rar, aș fi înclinată să afirm, în mod excepțional. Vivi
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 8 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371675_a_373004]
-
Mulți dintre cercetătorii de la începutul sec.XIX-lea,printre care Wittman,au descris că în drum spre Muntele Măslinilor,,Har hazait’’au dat depoarta unei stânci și au pătruns în niște încăperi mici în care se aflau micimausoleuri. Mormintele erau împodobite, dar măcinate de vreme. Printrecercetători semnalăm pe Zelțan-1806, Irbi și Norov-1835, Robinson-1838și mai tîrziu, Pieroti . De-Susi a descoperit un sarcofag care avea oinscripție,,Regii-Iehuda’’. Acesta este unul din cele mai monumentale șimai frumoase locuri din Ierusalim. Surse evreiești susțin că
MINI-GHID AL IERUSALIMULUI PENTRU VIZITATORII LOCURILOR SFINTE de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371820_a_373149]
-
pe acest fond de permanentă dihonie etnică întreținută de extremiștii unguri pe banii sosiți din lumea largă, Moș Crăciun ne-a adus ceva mai din timp un Santa Klaus pe post de noutate pentru popularea Palatului de la Cotroceni, învelit și împodobit cu stive de promisiuni care mai de care mai science fiction așa că, mai înainte ca să se dezmeticească, românii din Țară și cei din diaspora au constatat în sfârșit că, în locul piratului cu chelie s-au ales cu un Klaus despre
A TRECUT ŞI ZIUA ROMÂNIEI... (SCRISOARE ADRESATĂ UNUI PRIETEN DE LA ANTIPOZI) de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371894_a_373223]
-
mai mic, dar asemănător marelui Templu al Cerului. Construcțiile din jurul celor două temple îți frapau privirea prin frumusețea lor ireală, prin eleganță, construite în stil de pagode strălucitoare, în care albastrul acoperișului alterna cu culorile roșu, galben și albastru ce împodobeau pereții exteriori ai construcțiilor, dar, mai ales, ai cornișelor și ai streșinilor. Trecerea între aceste multe construcții se făcea pe niște alei împodobite cu ornamente minunate, de marmură, dând monumentalitate și splendoare întregului complex. Multele clădiri anexe din complex sunt
TEMPLUL CERULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371973_a_373302]
-
în stil de pagode strălucitoare, în care albastrul acoperișului alterna cu culorile roșu, galben și albastru ce împodobeau pereții exteriori ai construcțiilor, dar, mai ales, ai cornișelor și ai streșinilor. Trecerea între aceste multe construcții se făcea pe niște alei împodobite cu ornamente minunate, de marmură, dând monumentalitate și splendoare întregului complex. Multele clădiri anexe din complex sunt veritabile magazine de artizanat - podoabe de aur, fildeș, pietre prețioase. Și multe, multe pliante cu vederi. Intrând înăuntrul templului celui mare, nu puteai
TEMPLUL CERULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371973_a_373302]
-
daruri ce constau în aur, smirnă și tămâie. Impodobirea pomilor de Crăciun reprezintă un obicei relativ nou pentru belgieni. Ei aleg ca decorațiuni biscuiții pe care îi atârnă de rămurelele bradului, în timp ce la Muzeul de Știință și Industrie pomul e împodobit cu fructe, în semn de recompensă bogată a agriculturii belgiene. Piesele de teatru și scenetele care descriu Nașterea Mântuitorului sunt foarte populare în Belgia. In satele mai mici „cei trei regi” cântă colinde din ușă în ușă pe 6 ianuarie
TRADIŢII CULINARE ŞI CUTUME BELGIENE DE CRĂCIUN de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372350_a_373679]
-
într-o comună din apropierea Câmpiei Turzii, din comuna Viișoara. Cum era viața în comuna Viișoara când erați copil? Ana PĂCURAR: Foarte frumoasă! Excelentă! Unchiul meu a fost primar douăzeci și cinci de ani și făcea jocul la el în șură. Era amenajat extraordinar, împodobit cu lepedeie, cum se zice la noi, cu flori și cu verdeață. Ceterașii cântau, tineretul dansa, juca jocuri populare. M-a impresionat foarte mult și de asta mi-a și plăcut să adun. Mi-a dat impulsul să fac acest
DRAGOSTEA DE MAMĂ, MATERIALIZATĂ ÎNTR-O ASOCIAŢIE CULTURALĂ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372325_a_373654]
-
printr-un ochean lumea care se aduna în tabăra ridicată de tatăl ei lângă râul de lapte și miere. Doica ei îi stătea alături, atentă ca Mărgăritei să nu-i lipsească nimic. - Oare ce îmi aduce prințul acela cu coiful împodobit de pene negre? Alaiul lui duce cea mai mare ladă pe care eu am văzut-o în viața mea. Îi întinse bătrânei ocheanul. Doica apucă să arunce doar o privire scurtă până ce prințesa îl trase nerăbdătoare înapoi. - Oare e plină
PRINŢESA MĂRGĂRITA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372317_a_373646]
-
al treilea an consecutiv Festivalul Iei Românești, a devenit neîncăpătoare. Alianța Românilor din Cipru, în parteneriat cu Ambasada României la Nicosia și Consiliul Județean Gorj au organizat un eveniment cultural dedicat portului popular și scoarțelor românești. Sala Casteliotissa a fost împodobită cu scoarțe tradiționale românești, ii brodate, costume populare, precum și cu lucrări ale elevilor Școlii Românești din Nicosia și Pafos. Cuvântul de deschidere a fost rostit de Președinta Alianței Românilor din Cipru, doamna Christina Christodoulou Todea, care a prezentat pe rând
FESTIVALUL IEI ROMÂNEŞTI LA NICOSIA de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372403_a_373732]
-
le ador că mângâie suflet flamand,Le voi ură frumoasă împlinire,Si ideal înalt vegheat de timp.... XI. CÂNDVA, de Carmen Marin , publicat în Ediția nr. 1873 din 16 februarie 2016. Într-o vară am fost copac. Cu frunzele mele împodobeam pământul, Și tot atunci seva îmi picura prin gene, Trezindu-mă dimineață, în zâmbetul catifelat al soarelui. Într-o altă vară am fost stea. Rătăceam pe bolta cerească, Oferind ofranda mea senina, Ochilor întristați de visare. Și apoi, într-o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
cântecul șoptit, Printre maluri stinghere. Într-un alt anotimp am fost eu. Obosită de mine. Adormeam pe o ramură de cireș, Iar gândul călător, îmi mângâia amintirile uitate. Citește mai mult Într-o vară am fost copac.Cu frunzele mele împodobeam pământul,Și tot atunci seva îmi picura prin gene,Trezindu-mă dimineață, în zâmbetul catifelat al soarelui.Într-o altă vară am fost stea.Rătăceam pe bolta cerească,Oferind ofranda mea senina,Ochilor întristați de visare. Și apoi, într-o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
ai să-ți dai la o parte valul misterios pe care vreau sa ți-l atribui. Cred că ți-ar stă bine dacă pe cap ai avea o marama de borangic de culoarea mării, iar trupul feciorelnic l-ai avea împodobit într-o rochie de culoarea soarelui de mai. În brațele tale, mă gândesc să așez margarete, iar pe buze un surâs ce poate cuceri orice muritor de pe pământ. Pe umeri o mantie ce are cusuta luna și stelele cerului. Sunt
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
ai să-ți dai la o parte valul misterios pe care vreau sa ți-l atribui.Cred că ți-ar stă bine dacă pe cap ai avea o marama de borangic de culoarea mării, iar trupul feciorelnic l-ai avea împodobit într-o rochie de culoarea soarelui de mai. În brațele tale, mă gândesc să așez margarete, iar pe buze un surâs ce poate cuceri orice muritor de pe pământ. Pe umeri o mantie ce are cusuta luna și stelele cerului.Sunt
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
Bunicule, soția mea ar fi încântată dacă ai organiza unul din acele baluri celebre. - Nepoate, m-am gândit și la asta. - Atunci îmi voi comanda toalete la Paris! - exclamă femeia exuberantă. - Îți voi face cadou o rochie vaporoasă din mătase împodobită cu pietre nestemate mai valoroasă ca o căruță cu lingouri de aur! Așa vei fi mai aproape de neamul nostru! E normal să strălucești ca o stea, doar ești soția descendentului lui Dracula! - zise Contele cu mândrie. După vreo două ore
XXV.BALUL DE LA BUDAPESTA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372421_a_373750]
-
pasăre de noapte. Prințișor, într-o explozie de bucurie, își cuprinse soția în brațe și se învârti cu ea până amețiră. Urcară cu nerăbdare în dormitor și găsiră în pachet o rochie frez-deschis din cea mai fină și transparentă mătase, împodobită cu pietre nestemate și un voal în care parcă în permanență sufla o boare de vânt. Alături, se afla un costum negru, un joben și o pelerină roșie spre grena. Într-un colț al pachetului, se aflau două perechi de
XXV.BALUL DE LA BUDAPESTA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372421_a_373750]
-
fu pus De Epifanie de Cipru, Păstor turmei lui IISUS ! Erau mulți păgâni în Cipru cu care Tihon a lucrat Să scoată oile din capre ; cei ce-au crezut, i-a Botezat! A zidit multe Locașuri ; cu-odoare le-a împodobit ; Dar mai ales cu suflete, ce Părintește le-a iubit ! Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg.Izvoarele & Șc.Gimn.Bacea-Movileni, Jud.Olt, membru L.S.R.Fil.Olt & U.Z.P.R.(Rev."Cultura Vâlceană", ș.a.). Referință Bibliografică: Fericitul Augustin / Paulian Buicescu : Confluențe Literare, ISSN
FERICITUL AUGUSTIN de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372444_a_373773]
-
interiorul nu mai păstra nimic din amprenta trecutului. Camerele au fost mobilate imediat. Podeaua de la bucătărie a fost acoperită cu gresie iar cea a camerei de oaspeți cu parchet. Coridorul întunecat ieri era acum luminos. Florile de asparagus ce-l împodobeau te făceau să te simți ca într-o grădină vie unde armonia îți liniștește făptura adesea încărcată de greutățile vieții. Acestă familie era alcătuită din trei membri, Marin și Maria Cojocaru împreună cu fiica lor Claudia ce avea vârsta Edwinei. Fiind
RATACIRI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372465_a_373794]
-
Toate Articolele Autorului Clipa toamnei pripită, adâncă, Pierdută-n paliditatea zării Scrie poeme aurite, încă, Transpuse pe altarul visării... ............................................................... Prin aer blând se duce-un murmur lin Parcă-i un plâns, de dor, peste pământ Frunzele cad unde umbrele vin Împodobite cu tăceri pe vânt... Știu,..mâine pământul va fi spălat De ploi reci uitate-n anotimp... Doamne,..lacom, simplu și complicat, Neputincios, puternic e-acest timp... Toamna-așteaptă-n singurătate! Crâng duios, voi mai avea puterea Să-ndur semnele complicate Ale zodiei
SEMNELE ZODIEI de LIA RUSE în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372548_a_373877]
-
al treilea an consecutiv Festivalul Iei Românești, a devenit neîncăpătoare. Alianța Românilor din Cipru, în parteneriat cu Ambasada României la Nicosia și Consiliul Județean Gorj au organizat un eveniment cultural dedicat portului popular și scoarțelor românești. Sala Casteliotissa a fost împodobită cu scoarțe tradiționale românești, ii brodate, costume populare, precum și cu lucrări ale elevilor Școlii Românești din Nicosia și Pafos. Cuvântul de deschidere a fost rostit de Președinta Alianței Românilor din Cipru, doamna Christina Christodoulou Todea, care a prezentat pe rând
VERONICA IVANOV [Corola-blog/BlogPost/372436_a_373765]
-
al treilea an consecutiv Festivalul Iei Românești, a devenit neîncăpătoare. Alianța Românilor din Cipru, în parteneriat cu Ambasada României la Nicosia și Consiliul Județean Gorj au organizat un eveniment cultural dedicat portului popular și scoarțelor românești.Sala Casteliotissa a fost împodobită cu scoarțe tradiționale românești, ii brodate, costume populare, precum și cu lucrări ale elevilor Școlii Românești din Nicosia și Pafos.Cuvântul de deschidere a fost rostit de Președinta Alianței Românilor din Cipru, doamna Christina Christodoulou Todea, care a prezentat pe rând
VERONICA IVANOV [Corola-blog/BlogPost/372436_a_373765]
-
și seva, EMINESCU... Îi aud pașii venind dinspre lumină Și foșnetul stelelor în părul LUI Când plopii fără soț îl așteaptă să vină La fereastra unde dorul s-a aprins în gutui. Coborâd dinspre Carpați îI aud uneori Cu fruntea împodobită de gânduri Pe cărări de-argint și flori De tei presărate rânduri, rânduri. Îi aud glasul venind dinspre trecut Dulce ca mierea cuvintelor străbune Când este veacul șoaptă de-nceput Și luna vibrează iubirea pe strune. Doinesc tulnice pe poteci
EMINESCU, CA VEŞNICIA CERULUI... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372822_a_374151]
-
peste tot. După ce terminau de colindat erau plătiți și lăutarii. R: Caii, cum erau înșeuați și împodobiți caii, pentru că ați mai sus că îi aveați în dotare și că făceau parte din alai? MV.: Ooo!, exclamase bătrânul: ce frumos îi împodobeam. Erau țesălați cu o zi două înainte de colind, străluceau, nu alta ... și le puneam beteală, le împleteam coamele cu șnururi colorate: roșu, verde, galben, alabastru, multe culori, pe care le făceam fiecare rost de pe la casele noastre. Noi îi împodobeam și
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
îi împodobeam. Erau țesălați cu o zi două înainte de colind, străluceau, nu alta ... și le puneam beteală, le împleteam coamele cu șnururi colorate: roșu, verde, galben, alabastru, multe culori, pe care le făceam fiecare rost de pe la casele noastre. Noi îi împodobeam și plugul. Nimeni nu avea voie să intervină în pregătirile noastre, decât noi. Nu am știut niciodată ce murmura, în timpul pregătirilor șeful nostru, vătaful. Era ceva de care numai doi-trei știau. Cailor li se punea pe spate câte o pătură
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
Cailor li se punea pe spate câte o pătură țesută, groasă, din lână, să nu le fie frig, că era un ger de crăpau pietrele, nu alta și nu aveau hamuri. Întotdeauna caii înconjurau ceata, care mergea la colindat. Erau împodobiți și cu faete (panglică) de diferite culori. R: Ce îmi mai puteți povesti despre împodobirea cailor? M.V.: Ehe!, zise Moș Vasile, erau foarte frumoși. Le puneam pături pe spate, după cum am mai spus, să nu le fie frig, pentru că umblai
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
2 și 4 metri, iar în vârf i se punea o icoană cu Sfânta Fecioară Maria cu Pruncul în brațe. R: Ce îmi puteți spune despre brad, Moș Vasile? Cine avea grijă de el, cine îl purta și cum îl împodobeați? M.V.: Brad ca acela nu avea nimeni în casă. Mi-aduc aminte că era cel mai frumos brad care exista în anul respectiv pe la casele oamenilor. Înalt de aproape trei metri și jumătate, dar de cele mai multe ori ajungea și la
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]