1,704 matches
-
gazetă bilunară, pentru susținerea mișcării cooperatiste, apare la 15 ianuarie 1919, redacția și administrația la Federala Tutova. Scopul gazetei este „de a stabili legătura de suflet între ziar și conducătorii băncilor populare” în cond ițiile îndeplinirii a „două mari reforme: împroprietărirea țăranilo r și dreptul egal de vot a tuturor locuitorilor țării”. „Ea va cuprinde învățături cu privire la chipul de conducere a băncii, sfaturi de bună purtare, sfaturi asupra diferitelor întreprinderi ce trebuie făcute cu băncile pentru mărirea avuției sătenilor, dări de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
publicat: dări de seamă, bilanțuri, informații și materiale despre „Rolul băncii populare în sat”; „Cooperativele de producție, consum și desfacere în comun”, 46 îndemnuri: „Ajută‐ te și Dumnezeu te va ajuta”, diferite scrisori către prieteni cooperatori în devenire, „Obștii de împroprietărire”, „Semănăturile de pe pământul expropriat”, „Cum se fac împrumuturile la banca populară”, „Conducerea băncii populare”, „ Asigurarea vitelor și recoltelor sătești”, „Greșeli în conducerea băncilor populare”, „Sfaturi pentru conducătorii băncilor - cum se păstrează și se lucrează în registrele băncii” etc. Au semnat
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
includerea acestora în procesele de luare a deciziilor, traversate de combaterea discriminării și promovarea egalității de gen. Cele opt obiective ale PNAinc vor contribui la îmbunătățirea condițiilor de viață ale romilor, provocările-cheie fiind stabilite în domeniile: sănătate, educație, economic, locuire, împroprietărire și reglementarea juridică a proprietății și cetățeniei (acte de identitate), traversate de combaterea discriminării, reabilitarea imaginii de sine și continuarea formării resurselor umane rome. În sfârșit, odată cu semnarea Memorandumului de Incluziune (JIM) la 20 iunie 2005, acesta a stabilit ca
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
luncă foarte bogată În produse agricole și fînețe, cu zăvoaie de arini, salcîmi și plopi pe marginea rîului Motru, era locul de muncă al țăranilor clăcași, locuri de scaldă și zbenguială a copiilor de pe ambele maluri ale rîului Motru. Cu Împroprietărirea din 1920-1922, o parte din moșie, În partea de apus, din drumul ce lega Lupoaia de RÎpa, a fost Împărțită țăranilor, satul Începînd să se schimbe avînd gospodării mai arătoase. Primul deal, desparte Lupoaia de Ploștina, și este acoperit cu
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de la ,, Groapa lupilor ”, pînă la biserică, din lunca Motrului și pînă În hotarul Văii MÎnăstirii, era moșia proprietarului Săvoiu. Oamenii nu au avut decît vatra satului, unde și- au clădit căsuțele, ale căror plațuri au fost date În prima Împroprietărire sub Cuza-Vodă.țăranii neavînd nimic, erau săraci, clăcași ai moșiei și robi ai cuvîntului boieresc, care se făcea cunoscut prin gura logofeților și al ispravnicilor ce-l tălmăceau după bunul lor plac, făcîndu-și și ei parte din sudoarea clăcașilor. Vor
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
renunțat la moșie, vînzînd-o. Moșia din Lupoaia ce le fusese dată de la Început de zestre, au cumpărat-o mostenitorii vechilor proprietari Săvoii. Ciocazanilor lea rămas În Lupoaia, doar cavoul ce este lîngă biserică. Lupoaia a rămas Întreagă pînă la Împroprietărirea făcută după primul război mondial, cînd o parte din ea a fost Împărțită demobilizaților, iar restul a rămas proprietarilor, pînă În 1946, cînd restul de moșie a fost Împărțită locuitorilor, iar o parte a intrat În stăpînirea statului, pe o
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
cu cine vrea, mai ales că mulți dintre propritari au avut și Înalte funcții de stat, iar ultimul dintre Săvoi a fost deputat, senator și inspector domenial (am amintit mai sus de el), părăsind Lupoaia pentru interese personale. După prima Împroprietărire din 1864, făcută de Alexandru İoan Cuza ( 1859-1866 ), țăranilor din Lupoaia li s-au dat plațuri de casă și puțin pămînt Împărțit pe brațe de muncă și numărul vitelor trăgătoare. Au fost Împroprietăriți din nou În 1922. Avînd plațuri de
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
să-și facă rost de car și boi, se ocupa și cu cărăușia, servind și pe cei ce aveau nevoie, fiind obligat să transporte la oraș recolta boierului și lemne din pădure pentru vînzare. După primul război mondial, cu ocazia Împroprietăririlor țăranilor, lupoienilor li se completează loturi de cîte trei hectare, intrînd și În stăpînirea pămîntului dat de A.İ.Cuza la 1864, pămînt care pînă atunci fusese sub administrație boierească, fiind folosit ca islaz, oamenii făcînd clacă pentru el. Enciclopedia
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
se completează loturi de cîte trei hectare, intrînd și În stăpînirea pămîntului dat de A.İ.Cuza la 1864, pămînt care pînă atunci fusese sub administrație boierească, fiind folosit ca islaz, oamenii făcînd clacă pentru el. Enciclopedia caminului De la această Împroprietărire fața satului a Început să se schimbe. İci și colo, a Început să apară cîte o casă mai acătării ( 2-3 camere ), cu dependințe pe lîngă ea. De asemenea comfortul a Început să fie mai ridicat. La hrana zilnică s-au
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
apropierii terminării casei. Muncind de cele mai multe ori În comun de la unii la alții, glumele și snoavele erau fără de margini, făcîndu-i să mai uite de necazuri. La fel la hore, nedei, tîrguri, uitau de traiul greu pe care Îl duceau. Diversele Împroprietăriri au făcut ca viața lor să se mai Îmbunătățească. Țăranii aveau copii mulți care le duceau neamul mai departe. Dacă fiecare copil venit pe lume este cu norocul lui, ursitoarele, cele care Îi sorocesc viitorul trebuie Îmbunate și Îmblînzite. Ele
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
care s-au născut din această cauză, au dus la momentul 1864, când prin autoritatea lui Cuza Vodă, are loc prima reformă agrară, ce duce la lichidarea iobăgiei. Marii proprietari cedează o parte din pământ, astfel că se realizează o împroprietărire a țăranilor boierii dețin acum aproximativ 70% din proprietatea funciară, iar țăranii 30%. Totuși o mare parte a țărănimii continuă să fie lipsită de pământ. Construind teoria sa asupra neoiobăgiei, C-tin Dobrogeanu Gherea consideră că reforma din 1864 creează
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de peste 500.000 lei. Între acestea, și pentru Botoșani, bugetul ministerului a prevăzut 600.000 lei în vederea achiziționării unui imobil destinat unui liceu, dar și 2.000.000 lei pentru reclădirea Liceului "Laurian"30. Transformările sociale post-unificare datorate procesului de împroprietărire a țăranilor au avut efecte și asupra învățământului secundar. Familiile de la sate au început să conștientizeze importanța educației ca mecanism de promovare socială a copiilor lor către clasa de mijloc, astfel că se va înregistra o creștere a numărului de
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
care susține ideea latinității limbii și poporului român, precum și medalia închinată lui Cuza Vodă la 40 de ani de la abdicare, medalie ce preamărește faptele acestuia în inscripția SUB A SA MĂREAȚĂ DOMNIE S-AU SĂVARȘIT UNIREA PRINCIPATELOR, SECULARIZAREA AVERILOR MĂNĂSTIREȘTI, ÎMPROPRIETĂRIREA ȚĂRANILOR. La sfârșitul acestor considerații se impune să subliniem încă o dată că frații Șaraga sunt într-o primă etapă negustori care comercializau, alături de articole de papetărie, carte veche, documente vechi, timbre, medalii și altele asemenea, dar care, într-o următoare
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Reversul poartă inscripția pe douăsprezece rânduri, încadrată într-un cerc perlat (fig. 78rv): 1866-11 FEBRUARIE-1906 / 40 DE ANI / DE LA ABDICAREA DOMNITORULUI / ÎN FAVOAREA UNEI DINASTII STREINE, SUB A SA MĂREAȚĂ DOMNIE / S-AU SĂVARȘIT / UNIREA PRINCIPATELOR 1859/ SECULARIZAREA AVERILOR MÂNĂSTIREȘTI 1863/ ÎMPROPRIETĂRIREA / ȚĂRANILOR / 1864. Medalia apare cu atât mai interesantă cu cât este primul document în metal care-i glorifică faptele, realizat după moartea domnitorului. Tot în 1906, la Iași, se realizează prin turnare o plachetă (zinc, 105/78 mm) cu specific
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
M. Kogălniceanu cu acest prilej. Când Al. I. Cuza este ales domn și în Țara Românească, Bolintineanu elogiază evenimentul (O pagină frumoasă în istoria țării). Publicația a susținut pe domnitor în toate reformele întreprinse (reorganizarea armatei, secularizarea moșiilor mănăstirilor închinate, împroprietărirea țăranilor), prin paginile lui I. Ghica (Reflecții politice), Cezar Bolliac (Unitatea României), Radu Ionescu (Unirea, o eră de progres) și reluând studiul lui N. Bălcescu, Despre starea soțială a muncitorilor plugari în Principatele Române în deosebite timpuri. Poezia publicată (Mihail
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286660_a_287989]
-
care susține ideea latinității limbii și poporului român, precum și medalia închinata lui Cuza Vodă la 40 de ani de la abdicare, medalie ce preamărește faptele acestuia în inscripția SUB A SA MĂREAȚĂ DOMNIE S-AU SĂVÂRȘIT UNIREA PRINCIPATELOR, SECULARIZAREA AVERILOR MÂNĂSTIREȘTI, ÎMPROPRIETĂRIREA ȚĂRÂNILOR. La sfârșitul acestor considerații se impune să subliniem încă o dată că frații Saraga sunt într-o primă etapă negustori care comercializau, alături de articole de papetărie, carte veche, documente vechi, timbre, medalii și altele asemenea, dar care, într-o următoare
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Reversul poartă inscripția pe douăsprezece rânduri, încadrată într-un cerc perlat (fig. 78rv): 1866-11 FEBRUARIE-1906 / 40 DE ANI / DE LA ABDICAREA DOMNITORULUI / ÎN FAVOAREA UNEI DINAȘTII STREINE, SUB A SA MĂREAȚĂ DOMNIE / S-AU SĂVÂRȘIT / UNIREA PRINCIPATELOR 1859/ SECULARIZAREA AVERILOR MÂNĂSTIREȘTI 1863/ ÎMPROPRIETĂRIREA / ȚĂRÂNILOR / 1864. Medalia apare cu atat mai interesantă cu cât este primul document în metal care-i glorifica faptele, realizat după moartea domnitorului. Tot în 1906, la Iași, se realizează prin turnare o placheta (zinc, 105/78 mm) cu specific
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
de ceară din târgul Bacău, precum și „via de la sare” au fost acordate mănăstirii Bistrița (conform documentelor din 8 septembrie 1457 și 23 aprilie 1460), iar regimul proprietății asupra Ocolului târgului - de fapt, Ocol domnesc - a fost grav alterat de frecventele împroprietăriri ale „rudelor, prietenilor și colaboratorilor apropiați”. În legătură cu acest din urmă aspect, precizăm faptul că în intervalul 1460 1620, în Moldova au fost înregistrate nu mai puțin de 148 de sate care au fost scoase din ocoale și dăruite mănăstirilor și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
N. Dragoianu ș.a. -, de-a lungul anilor, administrația locală a ajuns să administreze un important fond agrosilvic. Documentele statistice înaintate de Primăria Bacău către Ministerul Agriculturii și Domeniilor la începutul lunii ianuarie 1919, în vederea punerii în aplicare a decretelor de împroprietărire, sunt extrem de utile încercărilor de reconstituire a acestui fond (documentul din 4 ianuarie 1919): Dincolo de structura proprietății agrosilvice și de legislația cu specific agrar, între cauzele ce au dus la declanșarea răscoalei din 1907 mai putem enumera „seceta din perioada
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
lege nr. 3.681 din 14 decembrie 1918) au generat în rândul majorității românilor așteptări dintre cele mai optimiste. În ziua de 31 octombrie 1920, în comuna Fântânele - situată în imediata apropiere a orașului Bacău - a avut loc solemnitatea primei împroprietăriri din vechiul Regat. După cum ne indică documentul studiat, la eveniment au participat „Primul Ministru al României, Al. Averescu, alături de alți membri ai guvernului, Prefectul și parlamentarii județeni, primarii comunelor rurale cu delegațiunile lor de săteni, reprezentanții județelor din vechiul Regat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
agricol județean. Bacăul a fost împărțit în cinci regiuni agricole județene, fiecare dintre acestea operând prin intermediul comisiilor de expropriere. Conform documentelor de arhivă, instituția consilieratului agricol și-a desfășurat activitatea în perioada ianuarie 1919-decembrie 1930. Aplicarea decretului privind exproprierea și împroprietărirea a avut în întregul cuprins al județului Bacău un caracter extrem de anevoios, marii proprietari opunându-se în general efectelor și spiritului legii. Acțiunile judecătorești pornite cu scopul contestării proceselor verbale de constatare, declarațiile false din aceste procese verbale, lipsa de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
formarea islazurilor. Luând în calcul amplitudinea efectelor practice ale aplicării legii agrare, timp de aproape dou) decenii, și adăugând la aceasta lipsa generală a inventarului agricol, fenomenul fărâmițării loturilor, prețurile scăzute ale produselor agricole, putem concluziona spunând că demersul privind împroprietărirea țăranilor s-a soldat cu un eșec. În fond, un calcul simplu ne arată faptul că, din suprafața totală deținută în județul Bacău de marii moșieri înainte de Primul Război Mondial (aproximativ 215.000 hectare), până la sfârșitul perioadei interbelice nu au
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Bacău a dat trei decizii privind excluderea Țarinei din procesul de expropriere (1919, 1921, 1922). În favoarea acestor decizii, Comisia județeană a adus următoarele argumente: „1. Pe baza ordinului nr. 732 din 23 ianuarie 1919 a Casei Centrale de Cooperație și Împroprietărire, s-a stabilit faptul că terenurile cuprinse în raza Comunelor urbane, oricui ar aparține acestea, nu sunt expropriabile (25 august 1921); 2. Târgoveții băcăuani au stăpânit această moșie în indiviziune mai bine de 150 ani, a căror proprietate și-au
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
el poate că reprezintă în mintea lui Alecsandri instituțiile noi introduse în Moldova după Convenția de la Paris. Oricât ar zice Alecsandri că nu "biciuiește principiile, ci ridiculul", e clar că un democrat, care ar fi luptat în 1860 pentru apropiata împroprietărire, n-ar fi pus în gura unui tip ridicol propaganda pentru împroprietărirea țără-nească1. Această persistență în a combate ridicolele unei atitudini dovedește o pornire chiar împotriva atitudinii, a 1 E semnificativ că Alecsandri, care a cântat toate evenimentele mari, n-
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Moldova după Convenția de la Paris. Oricât ar zice Alecsandri că nu "biciuiește principiile, ci ridiculul", e clar că un democrat, care ar fi luptat în 1860 pentru apropiata împroprietărire, n-ar fi pus în gura unui tip ridicol propaganda pentru împroprietărirea țără-nească1. Această persistență în a combate ridicolele unei atitudini dovedește o pornire chiar împotriva atitudinii, a 1 E semnificativ că Alecsandri, care a cântat toate evenimentele mari, n-a cântat desființarea iobăgiei. Dl Iacob Negruzzi (Amintiri din "Junimea") spune că
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]