1,704 matches
-
au cerut de la stat răscumpărarea locurilor pe care își aveau gospodăriile. Prima răscumpărare a fost aprobată de Ministerul Domeniilor la 22 februarie 1913, a doua la 20 ianuarie 1914, iar apoi mai târziu în perioada 1925-1927. A treia și ultima împroprietărire s-a efectuat după terminarea Primului Război Mondial, în două rânduri: 1922 și 1926. În 1922 au fost împroprietăriți 18 locuitori, iar în 1926 încă 70 de locuitori. Tot în 1926 se aduce din orașul Suceava rețeaua de electricitate, apărând astfel primele
Burdujeni () [Corola-website/Science/305626_a_306955]
-
în timpul împăratului Traian), apoi din piatră și cărămidă (în vremea lui Hadrian). Cărămizile castrului poartă ștampila unității militare Numerus Maurorum. Datorită protecției castrului roman și a garnizoanei militare, Pelendava romană a cunoscut o viață înfloritoare, creșterea demografică făcându-se prin împroprietărirea cu pămînt a veteranilor Legiunii a XIII-a Gemina. Descoperirile arheologice au relevat că în această perioadă, romanii și geto-dacii trăiau separați unii de alții, la o distanță de 400-500 m. Erau practic, două Pelendave, una geto-dacă și cealaltă romană
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
au fost suplimentate loturile de pămînt acordate țăranilor care plecaseră la razboi și s-au înființat "slobozii" (sate de țărani liberi, care nu plăteau dări). Această perioadă avea să fie perioada cea mai înfloritoare de pînă atunci, cucerirea independenței naționale, împroprietăririle cu pămînt, construcția căii ferate Craiova - București, dezvoltarea industriei și vieții cultural-artistice aveau să transforme orașul. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, Craiova - cu cei peste 40.000 de locuitori - era un oraș ce avea mici fabrici și ateliere de
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
și Muzeului de istorie. În perioada interbelică, orașul, situat într-o zonă eminamente agrară, înaintează cu pași prea mici pe calea industrializării, în raport cu alte zone urbane ale țării. Marii moșieri din Oltenia, depozitării unor însemnate capitaluri provenite din despăgubirile de la împroprietărirea țăranilor, își vor investi fondurile în bănci și instituții comerciale, în acțiuni neproductive. Numărul celor ce s-au apropiat de industrie a fost extrem de mic. S-a dezvoltat, în epocă, printre reprezentanții marii moșierimi un curent de sinucidere economică. S-
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
și 13,5 desetine de pământ de familie. Potrivit acestor informații țăranii din sat urmau să răscumpere de la moșierii D.E. Dimitriu și A.E. Robu pământul cu care au fost împroprietăriți. Însă, fiind nemulțumiți de faptul că în suprafața de împroprietărire au fost incluse și terenurile silvice, aceștia au atacat în instanțele judiciare decizia organelor locale, solicitând excluderea acestora. În anul 1878 documentele de arhivă încă o amintesc pe Ana Egorovna Robu, dar și pe Ludmila Petrovna Ilașcov, ambele purtătoare de
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
datelor înserate în "Dicționarul Geografic al Basarabiei "(1904), semnat de Zamfir Arbore, Temeleuții numărau 204 case, cu o populație de 2390 suflete, țărani români. Funcționa o școală într-o clădire specială, unde se învață numai rusește. Locuitorii posedau pământ de împroprietărire 2841 desetine. Proprietarul, Vasile Cucicov avea 400 desetine. Tot aici posedau pământ încă 65 familii de țărani români din satele Temeleuți, Vălcineț și Căbăiești, pământ cumpărat la" Fundul Bâcului "(Temeleuțul-de jos) corpul de 300 desetine de pământ. La Temeleuți-de-jos, proprietarul
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
Toți aceștea aveau titlul de dvoreni (nobili). 1904. Hristici, volostea Ocolina, 227 de case, 1799 de suflete de români și ruteni, biserică, scoală elementară ruseasca, vite mari - 480, oi - 340, cai - 60. 7 decembrie 1921. Comisia județeană de expropriere și împroprietărire Soroca a respins cererile de împroprietărire cu pămînt a 17 țărani din Hristici pe motiv că ei sunt bătrîni—aveau câte 50/60 de ani și mai mult, fără copii necăsătoriți și dețineau cîte 1 ha și mai bine de
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
nobili). 1904. Hristici, volostea Ocolina, 227 de case, 1799 de suflete de români și ruteni, biserică, scoală elementară ruseasca, vite mari - 480, oi - 340, cai - 60. 7 decembrie 1921. Comisia județeană de expropriere și împroprietărire Soroca a respins cererile de împroprietărire cu pămînt a 17 țărani din Hristici pe motiv că ei sunt bătrîni—aveau câte 50/60 de ani și mai mult, fără copii necăsătoriți și dețineau cîte 1 ha și mai bine de pămînt. În cadrul reformei agrare basarabene au
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
În conformitate cu ordinul Camerei Agricole Bălti nr. 1872/1042 în ziua de 22.04.1942 oră 11:00 în sediul Ocolului Agricol Rîșcani s-a ținut licitația publică pentru darea în arendă pe anul 1941/1942 a terenurilor rimase de urma împroprietăririi: Cucueții-Vechi - 0, 7989 m.p., imaș. În anul 1942 a fost elaborată o lege prin care s-a impus de a alege în fiecare sat paznici agricoli. Astfel prin deciziunile Președintelui comitetului agricol comunal al comunei Sturzeni, plasa Rîșcani jud Bălti
Cucuieții Vechi, Rîșcani () [Corola-website/Science/305240_a_306569]
-
dezbate și de a populariza în rândul populației, ideile principale ale noii viziuni a Partidului Național Liberal, după preluarea conducerii sale de către Ion I. C. Brătianu. Astfel aveau să fi dezbătute idei ca: unitatea națională, reforma sistemului electoral, exproprierea moșiilor și împroprietărirea țăranilor, dezvoltarea economică „prin noi înșine”, etc. La 1 aprilie 1913, tot prin stăruința lui Vintilă Brătianu, apare revista "Democrația", ca organ de presă al Cercul de studii al Partidului Național Liberal, iar câțiva ani mai târziu apare și "Buletinul
Vintilă I. C. Brătianu () [Corola-website/Science/299970_a_301299]
-
de zile, începind cu prima zi a anului următor. În 1919, Matila Ghyka a fost trimis în misiune în Statele Unite ale Americii, pentru a organiza repatrierea emigranților români, în marea lor majoritate transilvăneni, care doreau să beneficieze de posibilitatea de împroprietărire ca urmare a reformei agrare. În 1921 a fost numit atașat de legație la Madrid dar, după un an, legația a fost desființată din motive bugetare, Matila Ghyka fiind rechemat la București. În 1924 a fost numit consilier de legație
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
boli de piele, sifilis, tuberculoze (cu excepția celei pulmonare). În tratament se folosea apa cu o bogată concentrație cloruro-sodică a lacului și nămolul sulfo-feruginos. În sat a existat și o mănăstire ortodoxă . La reforma agrară din 1921, au fost excluși de la împroprietărire 75 de țărani din cele 197 de familii, pe motivul că membrii de familie erau implicati în industriile auxiliare. Mai mulți săteni au participat la Răscoala de la Tatarbunar din 1924, organizată de bolșevicii din URSS. După înăbușirea revoltei, au fost
Borisăuca, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318476_a_319805]
-
conducerea partidului este preluată de Inonu care dorea naționalizarea autovehiculelor folosite în agricultură, motiv pentru care Menderes intra în conflict cu acesta. Cea mai dură reacție a lui Menderes a avut loc atunci când aceștia s-au întrevăzut cu prilejul legii împroprietăririi cu pământ. Nefiind de acord cu prevederile legii, Menderes împreună cu alți trei deputați părăsește partidul pentru a pune bazele unui nou partid. La 7 aprilie 1945, împreună cu Gelal Bayar, Fuad Koprulu și Refik Koraltan, a pus bazele partidului Democrat. După
Adnan Menderes () [Corola-website/Science/322920_a_324249]
-
inclusiv de către Patriarhul Sofronie al III-lea. În consecință, statul român a considerat chestiunea închisă. Că o consecință directă, o treime din terenul arabil din Moldova și un sfert din cel din Țară Românească au devenit disponibile pentru o viitoare împroprietărire (între o cincime și un sfert din totalul terenurilor arabile). În primăvara lui 1864, cabinetul a promovat un proiect de lege de reformă agrara radicală, prin care se propunea alocarea pământului pe baza statutului țărânilor: "fruntașii", adică cei ce dețineau
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]
-
prevenirea pelagrei. Studiind cauzele acestei boli, care (ca și tuberculoza) avea extindere în masă, a subliniat esența socială a acesteia și în 1907 a susținut: "Leacul pelagrei, al acestei boli a mizeriei, al acestei rușini naționale, vi-l dau eu: împroprietărirea țăranilor." De asemenea, Babeș s-a preocupat îndeaproape de problemele medicinii profilactice, abordând probleme ca: alimentarea cu apă a localităților, organizarea științifică a luptei antiepidemice etc. Concepția sa filozofică, înscrisă pe linia materialismului este expusă în lucrările: "Considerațiuni asupra raportului
Victor Babeș () [Corola-website/Science/297357_a_298686]
-
răsturnarea guvernului. S-a acționat pentru preluarea prefecturilor și primăriilor și s-au organizat manifestații și lupte de stradă. Pentru a avea susținere publică, FND și-a atras de partea lui țăranii, cărora li se promitea înfăptuirea reformei agrare prin împroprietărirea țăranilor și confiscarea moșiilor. România se afla într-o mare criză politică. În ziua de 26 februarie 1945 a sosit la București Andrei Vîșinski , adjunctul ministrului de Externe al URSS, Viaceslav Molotov. Într-o audiență la regele Mihai, Vâșinski i-
Petru Groza () [Corola-website/Science/297343_a_298672]
-
recensămîntului din anul 1897, aici locuiau 1136 evrei, 456 români, 72 ucraineni, 58 ruși și 17 polonezi. La începutul secolului XX în Ungheni erau 580 case, cu o populație de 2898 persoane: români, evrei și ruși. Țăranii posedau pământ de împroprietărire 409 desetine. Vechiul proprietar al satului, C. Buznea, avea 912 desetine. Vama de la Ungheni a Înregistrat în cursul anului 1901 un import de 341.852 puduri, mărfuri în valoare de 849.760 ruble și 12.274 vite mari și mici
Ungheni () [Corola-website/Science/297405_a_298734]
-
de germani aduși prin contract; Cartierul Berești - localitatea de altădată inclusă în anul 1973 în componența orașului. Cartierul este amplasat pe malul Prutului. Numărul caselor în 1902 era de 44; populația satului constituia 498 de persoane. Țăranii posedau pământ de Împroprietărire 380 desetine, iar moștenitorii Smarandei Bantaș au 467 desetine. Satul era înconjurat de vii și livezi cu pomi; Cartierul Mânzăteștii-Vechi - altă denumire: Vasilica, fost sat inclus în 1968 în satul Berești, ulterior unit cu Ungheniul. La începutul secolului XX în
Ungheni () [Corola-website/Science/297405_a_298734]
-
Ilie (Paraschiv), Gheorghe (Achim) și Ion (Nilă). În familia celor doi soți se mai nasc: Ilinca, Marin și Alexandru (Sae).<br> Copilul Marin Preda își petrece copilăria în această familie numeroasă care - în ciuda celor două loturi de pământ „primite la împroprietărire” - nu este lipsită de griji. În septembrie 1929, învățătorul Ionel Teodorescu îl înscrie pe Marin Preda în clasa I, însă tatăl, care și-a dat copiii la școală numai la vârsta de 8 ani, nu-l lasă să frecventeze. Anul
Marin Preda () [Corola-website/Science/297558_a_298887]
-
Cernăuți s-au adunat Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, Alexandru Ioan Cuza, Costache Negri pentru a redacta în august "Doleanțele partidei naționale din Moldova", completat cu un proiect de constituție, având caracter radical ce milita pentru egalitatea civică și politică, pentru împroprietărirea țăranilor și unirea cu Țara Românească. În vara 1848, marile puteri au decis să pună capăt revoluției: Imperiul Rus în Moldova, Imperiul Otoman în Țara Românească. La 13 septembrie, soldații lui Fuad-Pasa au intrat în capitală, confruntările desfășurându-se pe
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]
-
guvernul provizoriu (și care s-a soldat cu aproape jumătate de milion de soldați ruși omorâți fără nici un câștig) și a concentra eforturile administrative pentru corijarea gravelor dezechilibre sociale. (țăranii, care reprezentau majoritatea absolută a populației voiau reformă agrară cu împroprietărire, în timp ce muncitorii orașelor, și ei țărani la origine, voiau schimbarea relațiilor umilitoare dintre patronat și forța de muncă) Guvernul revoluționar a alunecat gradual, dimpotrivă, dinspre poziții pro-reformă, înspre măsuri autoritare și nedemocratice. Insurecția bolșevică survine pe fondul deteriorării complete a
Revoluția din Octombrie () [Corola-website/Science/298393_a_299722]
-
Caragele și Țuguiatu a început să vândă țăranilor clăcași de pe moșie câte 5 pogoane de pământ în zona actualului oraș. Imediat, pe acele pogoane de pământ s-au stabilit 370 de familii, inclusiv venite din alte zone, înființând satul Pogoanele. Împroprietărirea din 1864 nu a mai dat nimic acestor țărani care erau deja proprietari, dar satul lor a devenit în curând unul dintre cele mai prospere din județ. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Pogoanele era o comună rurală arondată plășii
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
bazat regimul pe o nouă clasă conducătoare formată din oameni proveniți preponderent din mica boierime, ridicați la demnități pe baza meritelor militare, loialității față de domn sau a înrudirii apropiate cu acesta. De asemenea a sprijinit foarte mult dezvoltarea răzeșimii prin împroprietăriri colective ale obștilor de răzeși, în special în urma războaielor și bătăliilor purtate, fapt care i-a asigurat loialitatea acestei clase, liniștea socială în țară și forța umană pentru a avea o armată de masă -„oastea cea mare”. Pe plan extern
Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/297119_a_298448]
-
Politica dusă de Ștefan cel Mare pe plan intern de-a lungul domniei avea ca scop principal consolidarea puterii centrale a domnului și asigurarea liniștii sociale. În acest sens, principalele direcții de acțiune au fost reprezentate de: repopularea țării prin împroprietărirea cu pământ și acordarea de privilegii răzeșimii, crearea unei noi clase aristocratice (mica boierime) pe baza meritocrației militare, întărirea puterii militare și a capacității de apărare a țării, reconcilierea cu vechile familii boierești și rechemarea celor plecați în exil, asigurarea
Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/297119_a_298448]
-
Toate «locurile pustii», adică fără proprietar, erau de drept ale domniei și domnul coloniza pe ele oșteni-plugari. Aceștia au format puterea de neînfrânt a domnului, înăuntru și în afară. Acest fapt este confirmat și de numărul mare de hrisoave de împroprietărire cu „loc în pustiu” în diferite regiuni ale țării, preponderent în cele de graniță. Relația sa cu marea boierime a fost una în general pașnică, caracterizată prin autoritarism domnesc, cu puține manifestări de nesupunere sau revoltă din partea boierilor. Relația a
Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/297119_a_298448]