4,538 matches
-
de tip european este sistemul parlamentar.) Mediana este valoarea care se află situată, fizic, în mijlocul distribuției, având un număr egal de observații de ambele părți. Împreună cu modul, aceasta poate fi folosită cu date ordinale. (Votantul median român are o ușoară înclinație spre dreapta în ceea ce privește preferința sa de partid.) Media aritmetică se calculează făcându-se suma valorilor observate și împărțind-o la numărul de observații. Împreună cu modul și mediana, aceasta poate fi folosită cu date cardinale. (Venitul mediu pe gospodărie la americani
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
acestea nu mai pot fi recuperate. Nu poate fi vorba de obiectivitate atunci când rădăcinile tuturor percepțiilor noastre se află în forțele subconștiente. Nu pot exista poziții privilegiate atunci când fiecare individ înțelege lumea din punctul său personal de vedere și în conformitate cu înclinațiile și predispozițiile proprii. Progresul nu poate fi condus de cunoaștere și este, el însuși, o formă de autoiluzionare. Astfel, proiectul iluminist al științelor sociale este condamnat ca fiind ilogic în aspirațiile sale. Și, dată fiind istoria modernă, acesta s-a
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
cazul În care cercetătorul adoptă poziția obsevatorului participant, pericolul este empatiazarea cu subiectul. Unde se găsește calea de mijloc? Declarațiile despre obiectivarea observatorului sunt adesea simple etichete dogmatice, imposibil de pus În practică. Soluția, cred cei doi autori, este suspendarea Înclinațiilor personale, a prejudecăților, a supozițiilor teoretice ale cercetătorului. O soluție complementară este participarea completă la viața unei colectivități opace (partid extremist, ghetou, instituție Închisă), simpla Întrevedere dovedindu-se imperfectă În unele cazuri. Aceste dileme se amplifică În cazul cercetărilor asupra
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
în colaborare cu fiica sa, Anca-Maria Rusu), în care, axându-se pe criteriul tematic, întreprinde o meticuloasă și pertinentă analiză a unor pelicule românești și străine. Măsurat în aprecieri, limpede și precis în formulări, analistul, care nu se laudă cu înclinația spre teoretizare, e mai întotdeauna convingător, fără să recurgă la artificii stilistice sau la speculații care iau ochii. SCRIERI: Balansoar pentru maimuțe, București, 1972; Statui de celuloid, Iași, 1972; Procesul manechinelor, Iași, 1974; Filmul. Vocație și rutină, Iași, 1974; Plus
OPREA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288553_a_289882]
-
Cursurile gimnaziale, urmate la Liceul „Dimitrie Cantemir” din București (1920-1924), sunt continuate la secția modernă a Liceului „Spiru Haret” (1924-1928). Fiind printre cei dintâi elevi ai gimnaziului, alături de Arșavir Acterian și Barbu Brezianu, N. are lecturi literare bogate și dovedește înclinații spre beletristică. În decembrie 1927 debutează în „Vlăstarul”, revista elevilor de la Liceul „Spiru Haret”, cu poemul în proză O poveste. Mai publică în lunile următoare câteva articole, patru poezii (dintre care una, cu titlul Meșterul Manole, este dedicată lui Lucian
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
perioada înnoirii aduse de promoția optzecistă, P. face, într-un fel, figură aparte printre colegii de generație. Poezia lui, mai ales cea din Norul de marmură, pare mai conformistă și mai conservatoare decât cea a altor optzeciști, vădind mai degrabă înclinația pentru exprimarea în filiația „înaltului modernism” postbelic, decât evoluția către soluțiile postmoderne. Modernismul rezidă nu atât în expresie, dicție, mijloace și recuzită, în imagistică și sintaxa specifică, cât în poziționarea filosofică. De postmodernism eul poetic al lui P. se „teme
PANAITE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288648_a_289977]
-
posibil, și construind astfel, de fiecare dată, un destin. Plăcerea narativă, uneori chiar anecdotică a lui O. se manifestase și în paginile anterioare, de relatare istorică mai generală, privind mai cu seamă avatarurile vieții politice românești, dar în biografii această înclinație își valorifică toate resursele și virtuțile specifice. Profilul personalităților nu e însă decât un drum spre operă și într-un singur caz, al lui Gherea, el a și fost parcurs. Opera lui C. Dobrogeanu-Gherea (1983), carte care vine în completarea
ORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288593_a_289922]
-
tradiția vergiliană a lui Vasile Alecsandri, însă într-o expresie la nivelul poeticii parnasian-simboliste. În Crucea împușcaților. 1907 (1982) versul de factură populară coexistă cu rezonanțe din Tudor Arghezi și Aron Cotruș. Studiile istoricului literar P. nu sunt străine de înclinațiile poetului. Atras de comparatism, este preocupat, în texte rămase în reviste de profil academic, de influența lui Lucrețiu asupra literaturii franceze, de tematizarea naturii în același spațiu literar ori de poezia lui Émile Verhaeren. Și cercetările sale pe teren românesc
PAPASTATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288676_a_290005]
-
și combate culegerile întocmite de latiniști. El este, la noi, cel dintâi folclorist care susține ideea alcătuirii unui corpus al literaturii populare prin înregistrarea tuturor variantelor și speciilor în forma lor autentică, spre înțelegerea exactă a ideilor, credințelor, spiritului și înclinațiilor literare ale poporului român. Susținând existența în secolele trecute a unei comuniuni de tradiție între boieri și țărani, L. era de părere că în secolul al XIX-lea cei dintâi s-au dezrădăcinat, iar ceilalți sunt supuși tot mai mult
LAMBRIOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287740_a_289069]
-
și continuă să se transforme în independență generațională asigurată. Fondurile de pensii și asigurările de viață constituie baza economică a acestui proces. Familia extinsă, devenită nucleară, s-a redus și mai mult prin accentuarea independenței copiilor după atingerea vârstei majoratului. Înclinația părinților către investiția în copii ca o investiție în propriul viitor a ajuns să fie treptat redusă, pentru că altcineva și altceva le asigură viitorul. Astfel, s-a ajuns să scadă numărul copiilor pe cuplu familial și bugetul investit de părinți
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a secolului al XIX-lea. Întreaga sa activitate a răspuns cerințelor epocii, fiind determinată de dezvoltarea societății românești, la al cărei progres a contribuit în mod substanțial. A fost înzestrat cu aptitudini deosebite pentru filosofie, către care a vădit o înclinație timpurie. În formarea unei concepții proprii despre lume și viață, o influență decisivă asupra sa a avut-o filosofia lui Kant, prin prisma căreia a receptat ulterior o parte din concepțiile lui J. Fr. Herbart, ale pozitivismului lui A. Comte
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
sensibilă a ideii. Frumosul înseamnă contopirea ideii cu latura sensibilă, tinzând spre sublim (când predomină cea dintâi) și spre plăcut (când predomină cea de-a doua). Preferând frumosul propriu-zis și condamnând excesele, M. își evidențiază nu atât clasicismul concepției, cât înclinațiile și gustul. În ceea ce privește raportul dintre operă și cititor, el susține, înrâurit de Schopenhauer, că opera exercită o profundă influență moralizatoare dar nu în mod direct, ci prin înălțarea cititorului în lumea așa-zisei „ficțiuni ideale”, care este o aparență a
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
cel „polemic” nu sunt însă, la Maiorescu, numai simultane: adesea, ele se confundă [...]. Dacă există o ratare, o renunțare în cazul lui Maiorescu, rădăcina ei trebuie căutată în zonele cele mai adânci și mai obscure ale geniului său, acolo unde înclinația către polemică și înclinația către impersonalitate se confundă, acolo unde spiritul negativ, ce există prin opoziție, și spiritul pozitiv, edificator în absolut, nu se pot despărți. Cât de adânc merge această contradicție în structura operei lui Maiorescu ne putem da
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
însă, la Maiorescu, numai simultane: adesea, ele se confundă [...]. Dacă există o ratare, o renunțare în cazul lui Maiorescu, rădăcina ei trebuie căutată în zonele cele mai adânci și mai obscure ale geniului său, acolo unde înclinația către polemică și înclinația către impersonalitate se confundă, acolo unde spiritul negativ, ce există prin opoziție, și spiritul pozitiv, edificator în absolut, nu se pot despărți. Cât de adânc merge această contradicție în structura operei lui Maiorescu ne putem da seama analizând două categorii
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
asociație ortodoxă ar fi putut să-i implice pe pacienții plictisului într-o activitate ecologică, o acțiune sportivă, să-i cheme la proiecții de filme artistice sau, pe cei mai studioși, la un cerc de dezbateri interdisciplinare. Pentru tinerii cu înclinații religioase profunde, dornici să aibă experiența depășirii de sine, o chemare prietenească la privegheri de toată noaptea, cel puțin cu ocazia marilor praznice bisericești, ar fi putut fi, de asemenea, salvatoare. Cum altfel decât prin experiența unor asemenea „seri” sau
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
în facultățile românești. Există și programe de asistență materială a celor mai defavorizate categorii de țigani, dar dezbaterile care țin de construcția istoriei mentalităților mai au de parcurs cale lungă. România riscă să fie polarizată între negaționiștii predestinaționiști cu certe înclinații rasiste (cei care identifică în faptul de a fi țigan o culpă ontologică) și optimiștii utopici, care neagă orice carență de raportare a comunităților rroma față de instituțiile clasice ale culturii și civilizației europene. Ortodoxia și datoria răscumpărăriitc "Ortodoxia și datoria
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
sensul vieții nu mai este predat din leagăn. Obsesia originalității inundă saloanele literaților și artiștilor plastici. Chiar și pentru cei mai iconoclaști autori, tradiția reapare la orizont precum amintirile unei copilării traumatice. Când nu este o rampă pentru cei cu înclinații suicidale, tradiția devine o mină de aur pentru toți cei gata să comercializeze imaginea trecutului. Ca și în cazul lui Walter Benjamin (1892-1940), subiectivismul estetic are totuși ultimul cuvânt. Utopie și kitschtc "Utopie și kitsch" În modernitate, tradiția devine, dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de partid și de stat -, sau măcar la Casa Scriitorilor, „din cuțite și pahare”. Desigur, diferențele generaționale, dincolo de aparent anistorica „fiziologie” a acestor scriitori cu veleități politice, sunt semnificative și se cuvin studiate în amănunt. Îi unește însă pe toți înclinația către ceea ce Tocqueville numea „politică abstractă și literară” în splendida sa analiză a originilor intelectuale ale Revoluției franceze, L’Ancien régime et la Révolution (1856). Iată cum descria clasicul francez fenomenul: Toată educația politică a unui mare popor era făcută
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Pot fi aceste răspunsuri căutate mai ales pe tărâmul filozofiei politice și morale, pe tărâmul psihologiei și metafizicii, așa cum încearcă Lilla, în bună tradiție straussiană? Eu sugerez o contextualizare istorico-sociologică a întrebărilor și răspunsurilor, pornită de la străvechea, dar mereu reinventata înclinație a intelectualilor de a transforma prestigiul și autoritatea în putere; de la auctoritas la potestas, tranziția se poate face pe nesimțite, atât din perspectiva individului implicat în proces, cât și din cea a observatorilor; printr-un derapaj fără sfârșit pe slippery
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
deci ca „probă-martor” -, dar puteau alege tirania simetrică. și nu au făcut-o14. Prin urmare, se poate: nu toți intelectualii publici - tot mai publici, tot mai puțin intelectuali, spune Richard Posner - trebuie să devină tiranofili, deși cu toții sunt caracterizați de „o înclinație spre adoptarea de poziții extreme, un gust pentru universalii și abstracțiuni, o dorință de puritate morală, o lipsă de simț al realității și aroganță intelectuală”15. 3. Epilog românesctc "3. Epilog românesc" Spuneam din capul locului că am scris aceste
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
-i învățăm în timpul dat? Noi pornim de la premisa că ei învață ceea ce-i învățăm. Dar nu trebuie făcute cercetări pentru a demonstra că aceasta nu-i adevărat. Este suficient să-i întrebăm ca să aflăm adevărul”. După Rogers, oamenii au o înclinație naturală spre învățare. Ei au curiozitatea să cunoască ce-i în jurul lor, cu condiția să nu fie stinsă cu sistemul nostru de învățământ. După părerea lui Rogers, suntem într-o perioadă cu totul nouă în învățământ, perioadă în care nu
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
1940, după care încep pentru ea greutățile. Nu găsește alt loc de muncă decât la Casa Autonomă de Finanțare și Amortizare, irosindu-și câțiva ani, între 1941 și 1947, într-un ingrat post de referentă. A urmat, dând curs unei înclinații spre arta spectacolului, și Conservatorul de Artă Dramatică (secția regie scenică), din 1947 încredințându-i-se asistențe de regie, pentru ca în scurt timp să ajungă să monteze spectacole (cu piese de Shakespeare, Cehov și alții, mai mărunți). Se apucă acum
ACTERIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285157_a_286486]
-
eternă» a omului, eram cum se vede Într-o poziție idealistă, metafizică. Arătându-mi substratul declarat al conflictelor pe care eu le credeam «etern omenești» critica mi-a făcut un mare serviciu. Deasemenea au făcut bine criticii dojenindu-mă pentru Înclinația ce o aveam de a descrie cu precădere părțile Întunecate din om. S-a arătat destul de clar linia decadentă pe care mă mișcăm, și totuși pentru că s-a arătat clar acest lucru și primejdia pe care o conținea cred că
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
același timp unitatea în varietate și varietatea în unitate. Kant formulează corelația dintre cerințele strategice cuprinse în cele trei principii în felul următor: Prima lege preîntâmpină... rătăcirea în varietatea diverselor genuri originare și recomandă omogenitatea; a doua, dimpotrivă, limitează această înclinație spre uniformitate și ordonă distingerea subspeciilor înainte de a ne îndrepta, cu conceptul nostru general, spre indivizi. Cea de-a treia le reunește pe primele două, prescriind, în ciuda varietății maxime, omogenitatea prin trecerea treptată de la o specie la alta, care indică
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
și rău care orientează comportarea și evaluarea comportării oamenilor în toate comunitățile. Cu greu s-ar putea contesta convergența remarcabilă a unor asemenea reprezentări care sunt caracteristice pentru tradiții culturale și religioase dintre cele mai diferite. Bunăoară, a rezista unor înclinații egoiste mai mult sau mai puțin puternice, a acționa în contradicție cu indicațiile pe care ni le dau ele și a resimți o vie satisfacție că s-a procedat în acest fel este un tip de experiență care va putea
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]