1,683 matches
-
până la o aversiune și un dezgust febril și intolerabil" (Wilks, 2003, p. 201). Ura ne face să ne simțim în același timp și bine și rău. Bine, pentru că ne dă putere asupra celor care ne-au rănit; rău, pentru că suntem încordați, nemulțuimți, afectați. "Unii oameni scrie F. Wilks (2003) prin natura lor sau din cauza lipsei de sprijin afectiv în copilărie, sunt mai predispuși la ură ca răspuns emoțional la o situație dificilă. Dar toți suntem capabili să urâm în situațiile care
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
face morală, a face reproșuri, a împiedica libera exprimare, a dori să explice totul, a trage în grabă concluzii, a da sfaturi cu aroganță Distanță nonverbală A pune ochii în pământ, a evita contactul vizual, a fi inexpresiv, a fi încordat Analiză realistă A lua în considerare urmările neplăcute ale evenimentului, a arăta normalitatea reacțiilor survenite, a reformula elementele-cheie ale relatării, a oferi puncte de vedere diferite, a accepta erorile persoanei Înțelegere empatică A-i înțelege sentimentele, a comunica aceleași emoții
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
1914, gândindu-se la contactul direct cu inamicul, notează: „Nu mi-e teamă că voi fi împușcat, ci că nu-mi voi îndeplini în mod corespunzător datoria. Dumnezeu să-mi dea putere. Amin. Amin. Amin.“35 Toate forțele îi sunt încordate pentru a domina impulsurile elementare care îi stăpânesc pe cei mai mulți din jurul său. Este o aspirație pe care o va exprima simplu, într-o însemnare din 7 octombrie: „Să trăiești în bine și frumos până când viața încetează de la sine.“36 Bine
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
dilemele creației sunt mai primejdioase decât viața însăși.” O asemenea perspectivă are, neîndoielnic, meritul de a vedea în literatură mai mult decât o simplă asamblare de semnificanți. Cu atât mai mult cu cât în anii ‘80 „o deschidere proaspătă și încordată spre lume” a criticului era aproape un imperativ deontologic. Această „deschidere” constituie, de altfel, partea cea mai rezistentă a lecturilor lui M., vizibilă îndeosebi în analiza prozei „realiste”, care provoacă mult mai bine observația lui lucidă și pătrunzătoare. Însă „prețul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288251_a_289580]
-
dogoritor, iată paharul de care au ei parte"; versete din Cartea înțelepciunii care evocă pedepse, " Ca să învețe că prin ceea ce păcătuiește cineva, prin aceea se și pedepsește" (Înțel. 11, 16), "făptura, slujindu-Ți Ție, Celui care ai făcut-o, se încordează pentru pedepsirea celor nedrepți" (Înțel. 16, 24), "risipiți au fost, și înspăimîntați amarnic și tulburați au fost de năluciri" (Înțel. 17, 3). Sînt amintite amenințările înspăimîntătoare care figurează în Eclesiast, " Dinții fiarelor și scorpiile, șerpii și sabia răzbunătoare sînt ca să
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
firește, a dificultăților operative. Pe copii, de exemplu, era mai greu să-i nimerești, fiindcă nu stăteau niciodată locului. Erau la fel ca șoferii de automobil În mers: uneori se mișcau prea repede. Pe neașteptate, În toiul explicației, franctirorul se Încordase, trăsăturile păruseră să i se estompeze, pupilele i se contractaseră, se aplecase peste pușcă, Își potrivise chiulasa pe umăr, Își lipise ochiul drept de vizor și-și potrivise delicat degetul pe trăgaci. Jagerei, șoptise În germana lui de doi bani
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
picturii murale, punctul unde convergeau toate liniile, toate perspectivele, Întreaga tramă complexă și neîndurătoare a vieții și hazardului ei, guvernat de norme riguroase, drepte ca și traiectoria sinistrelor săgeți din tolba lui Ahile. El, care, În fața Troiei, mișcându-se și Încordând arcul ucigaș (și el o combinație letală de curbe, unghiuri și drepte, ca de obicei), era aidoma nopții. Supus urzelii inevitabile a Parcelor. Înțeleg acum ce cauți, comentase Olvido cândva. Erau În Kuweitul abia părăsit de trupele irakiene. Intraseră În
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
liber pe o masă în fața ta. Închide ochii, relaxează bărbia și spinarea, lasă să cadă capul așa încât să se reazime ușor pe brațe. Menține această poziție relaxată, bucurându te de lipsa oricărui efort. 2. În poziția șezândă, cu corpul drept, încordând toți mușchii, apoi relaxându-i. Se relaxează brusc orice tensiune. Observă contrastul dintre tensiune și relaxare. 3. Așează-te confortabil: lasă mâinile liber pe coapse; închide ochii; relaxează întreaga față și bărbie. Lasă capul să cadă încet înainte pe piept
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
vârstă, copiii dislalici devin, de regulă, conștienți de tulburarea lor, fie prin intențiile bune, însă nepotrivite ale educatorului, fie prin tachinărie sau luarea în râs a colegilor. Adesea, ei ajung să fie fricoși, timizi, reținuți; musculatura organelor de vorbire se încordează peste măsură, chiar spasmodic (spastic). De cele mai multe ori, copiii înșiși se străduiesc să depășească neajunsurile, nu reușesc însă să găsească calea potrivită și ajung în felul acesta, uneori, chiar într-o stare nevrotică. La aceștia, trebuie, în primul rând, avut
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
întîmplare a boierului, în calea căruia se ivesc mulțime de piedici, în urma unui semn rău. Plouă grozav, o pădure arde. Prozaică în aparență, poezia e străbătută de fior fantastic, și iată o bună scenă de noapte spectrală: Dodată calul se încordează! S-aruncă-n lături, se spăimîntează! Se svîrcolește! de frică multă, Nici bold, nici glasul nu-mi mai ascultă. Ager descalec, văz jos turtită Albind o trâmbă învăluită! Vântul stătuse, ploaia-ncetase, O raz-a lunei se arătase, Cea cât o mince
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Victor Ion Popa l-a executat în ultimele sale momente, reprezentând apariții monstruoase, teribile, în maniera lui Goya, care așteptau nemișcate în pragul ușii de spital ca să-l petreacă pe Victor Ion Popa spre țărmurile necunoscute. Degetele lui s-au încordat pentru ultima oară, încercând să surprindă pe hârtie ceea ce n-a putut surprinde niciodată nimeni. Nu știu unde se găsește acest desen, care avea o viziune surprinzătoare, inegalabilă.
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
În pârg? L-ați văzut alături de el pe țăranul zilelor noastre stăpân al ogorului său? Dacă nu-i grăuntele plin și dacă spicul e atins de vreo boală, ați văzut cum chipul agronomului și al țăranului se Întunecă și se Încordează, În căutarea cauzelor care au dus la rele? (Ă). Așa e critica pe care partidul și poporul ne-o face atunci când pe ogorul artei apare un rod atacat de cine știe ce boală: o critică severă și plină de grijă. Căci nu
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
răsputeri; de fapt, i se cere să dea celorlalți marinari un exemplu de muncă supraomenească, nu numai vîslind voinicește, ci și scoțînd niște chiote puternice, repetate; iar ce înseamnă s-o ții într-un zbieret, în timp ce toți mușchii ți-s încordați la culme, nu poate ști nimeni dacă nu-ncearcă personal. Eu, de pildă, nu sînt în stare să chiui și în același timp să muncesc din răsputeri. Așadar, în această stare de încordare, zbierînd într-una, cu spatele la monstru, bietul harponist
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
nici mai mult nici mai puțin, un actor autonom. Pe lângă motivele de natură economică sau ideologică, antipatia lui Dej pentru Hrușciov a contribuit în mare măsură la distanțarea politicii române de Moscova. "Legăturile dintre Gheorghiu-Dej și Hrușciov au fost întotdeauna încordate", își amintește Paul Sfetcu, fostul secretar al liderului PMR. Cei doi conducători comuniști nu ar fi avut niciodată "discuții sincere, clare, deschise, fiecare păstrând rezerve", deoarece obiectivele lor politice în raport cu "lagărul socialist" nu coincideau (Sfetcu: 2008, 327; vezi și Deletant
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
sunt țările Europei, o situație în care multe dintre ele, împărțite în două blocuri opuse, sunt nevoite să se supună unor direcții politice și militare venite din exterior, suportând prezența permanentă a unor forțe străine pe teritoriul lor?" Asistența era încordată. Ceaușescu părea preocupat, enervat. La un moment dat, pârâitul din căști s-a întrerupt. Lîngă mine, un deputat șopti: S-a încurcat", vorbind despre interpret. În realitate, după cum am aflat mai târziu, Generalul făcuse câteva modificări (în textul inițial al
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
acel moment, "patimile" trebuiau lăsate deoparte în favoarea unei abordări raționale a procesului de "normalizare". "Vă rog, nu admiteți provocări", încheia Dubcek implorator. "Nu admiteți pătrunderea panicii în rândurile noastre. Nu ne rămâne nimic în aceste clipe grele decât să ne încordăm toate forțele, toată inteligența pentru a face față muncii viitoare" ("Discursul integral...", în Pătroiu: 1998, 123-128). La câteva zile după ce, sub egida OTV, tancurile Uniunii Sovietice, Poloniei, Bulgariei, Ungariei și RDG ocupau Praga, PCC a ținut, "într-o fabrică industrială
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cu un voievod român: ... Zică cât le place ceia ce n-au minte,/ De vor să mă sparie cu a lor cuvinte,/ Să fug pre la munte cu pădure deasă,/ Ca o vrăbiuță să mâi fără casă./ Că iată păgânii încordară arce,/ Pun săgeț în tulbă, să grijesc de lance/ Și vin prin tunerec cu arce pre-amână,/ Intru să săgete pre cei fără vină./ Giurământul nu-ș țân, hotarele strică,/ Și de-mpăcăciune nu gândesc nemică./ Ce eu am pre Domnul care mă
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
modelul creștin absolut în Cina cea de Taină [anti-modelul local, sancționat în istoriografie mai târziu, dar și în imaginarul colectiv, este dat de comportamentul lui Alexandru Lăpușneanu sau al lui Mihnea-vodă în episodul uciderii boierilor la petrecere, pe fundalul relațiilor încordate dintre instituțiile pe care aceștia le reprezentau (Pippidi 164-84)]. Sala Tronului este prin excelență spațiul politic în care se desfășoară ceremonialul primirii solilor (ipostaziat și în pictură: curtea lui Țepeș), dar și al judecății și al milosteniei domnești, puse sub
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
se îmbâcsi, a se îmbiba, a se îmbolnăvi, a se îmbunătăți, a se împrospăta, a se împuți, a se înăcri, a se înălbi, a se înăspri, a se încălzi, a se închega, a se închista, a se încinge, a se încorda, a se încovoia, a se încreți, a se încurca, a se îndesi, a se îndoi, a se îndulci, a se înfrumuseța, a se îngrășa, a se îngreuna, a se îngroșa, a se înjumătăți, a se înmuia, a se înnegri, a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Gândirea lui Ion se închistează tranz.: Regulile îi închistează gândirea lui Ion part. închistat, -ă nom. închistarea, închistatul A SE ÎNCINGE Focul se încinge în sobă tranz.: Ion încinge focul pentru grătar part. încins, -ă nom. încingerea, încinsul A SE ÎNCORDA Mușchii se încordează de la efort tranz.: Ion își încordează mușchii part. încordat, -ă nom. încordarea, încordatul A SE ÎNCOVOIA Copacii se încovoiază de la vânt tranz.: Vântul încovoiază copacii part. încovoiat, -ă nom. încovoierea, încovoiatul A SE ÎNCREȚI Lui Ion i
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se închistează tranz.: Regulile îi închistează gândirea lui Ion part. închistat, -ă nom. închistarea, închistatul A SE ÎNCINGE Focul se încinge în sobă tranz.: Ion încinge focul pentru grătar part. încins, -ă nom. încingerea, încinsul A SE ÎNCORDA Mușchii se încordează de la efort tranz.: Ion își încordează mușchii part. încordat, -ă nom. încordarea, încordatul A SE ÎNCOVOIA Copacii se încovoiază de la vânt tranz.: Vântul încovoiază copacii part. încovoiat, -ă nom. încovoierea, încovoiatul A SE ÎNCREȚI Lui Ion i se încrețește părul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
gândirea lui Ion part. închistat, -ă nom. închistarea, închistatul A SE ÎNCINGE Focul se încinge în sobă tranz.: Ion încinge focul pentru grătar part. încins, -ă nom. încingerea, încinsul A SE ÎNCORDA Mușchii se încordează de la efort tranz.: Ion își încordează mușchii part. încordat, -ă nom. încordarea, încordatul A SE ÎNCOVOIA Copacii se încovoiază de la vânt tranz.: Vântul încovoiază copacii part. încovoiat, -ă nom. încovoierea, încovoiatul A SE ÎNCREȚI Lui Ion i se încrețește părul de la ceață tranz.: Ion își încrețește
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
social: cum s-a organizat un popor, câtă abnegație și câtă cinste a pus și, mai ales, cum a știut să se apere și să se reculeagă în marile dezastre [...]. Energiile latente ale națiunii s-au deșteptat și s-au încordat. Tot poporul s-a strâns într-un bloc sub izbitura de val a nefericirii”. Două evenimente externe, survenite la un interval scrut de timp, au avut consecințe însemnate asupra stării de spirit: revoluția din Rusia, declanșată la 27 februarie/12
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
se sui cu dânșii pe o muchie de deal. Porunci apoi la doi dintre arcașii cei mai voinici să-și Încerce puterea. Copii, trageți! Astăzi vreau să mă-ntrec În arc cu voi, zise Ștefan. Voinicii Își pregătiră săgețile, Își Încordară arcurile cu putere și au tras. Săgețile lor se duc ca vântul, de nu se mai zăresc. Deodată se făcu o mare tăcere. Însuși Domnul cel mare al Moldovei, cu brațele sale vânjoase, a pus mâna pe arcul său. Îl
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
arcurile cu putere și au tras. Săgețile lor se duc ca vântul, de nu se mai zăresc. Deodată se făcu o mare tăcere. Însuși Domnul cel mare al Moldovei, cu brațele sale vânjoase, a pus mâna pe arcul său. Îl Încordează cu putere și trage. Săgeata zboară ca gândul. Ștefan Își trimite căpitanii s-o caute. Departe, departe, săgeata domnului Moldovei se Înfipse Într-un paltin bătrân, frângându-se În două. Acolo va fi locul mânăstirii, glăsui Ștefan. Să trăiască Ștefan-vodă
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]