11,463 matches
-
introducerii unei cantități mari de sare în alimente. Alimentația obișnuită aduce suficient sodiu chiar dacă nu se introduce sare în produse. Clorul influențează echilibrul acidobazic, reglează presiunea osmotică, activează amilaza pancreatică și intră în structura acidului din sucul gastric. El este încorporat în sarea de bucătărie astfel că excesul de clor însoțește excesul de sodiu, de asemenea el este larg răspândit în alimente astfel că nu se pune problema carenței alimentare. Potasiul intervine în contracția musculară, în transmiterea influxului nervos, în reglarea
IV. PARTICULARITĂŢILE ALIMENTAŢIEI PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_630]
-
strămută în regiunea Kuban. Își continuă școala la Krasnodar (1913-1917) și Stavropol (1918-1919). Voluntar în armata lui Denikin (1920), după înfrângere se întoarce acasă, în stanița Nijne-Bakanskaia. În 1921 devine student la „Tehnicumul” din Severocaucaz, dar după un an este încorporat în Armata Roșie. În 1923 se întoarce clandestin în Basarabia, unde va desfășura - probabil stabilit în orașul Bălți - o activitate publicistică și culturală menționabilă. Colaborează cu schițe, povestiri și articole la „Viața Basarabiei”, „Cuget moldovenesc”, „Flori de stepă”, „Itinerar” ș.a.
TAMBUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290046_a_291375]
-
în problematica diferențierii sociale și a claselor sociale; atât modelul funcționalist pluralist, cât și modelele de clasă ale stratificării operau pe terenul societății, statul fiind considerat fie o funcțiune a claselor, fie ceva separat sau „deasupra” societății, neputând fi ușor încorporat în modelul general (Parkin, 1978, p. 616); introducerea în instrumentarul analizei structurii de clasă a țărănimii a unor variabile demografice, precum vârsta și mărimea familiilor țărănești, a proceselor de diferențiere demografică (Madgearu, 1936, p. 62 și urm.), a contribuit la
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pentru a echivala munca unui muncitor industrial din metropolă. A.G. Frank a evidențiat, iată, că procesul istoric (transferul surplusului economic) care generează dezvoltare economică în Apus generează subdezvoltare în țările lumii a treia. În al doilea rând, munca din periferie încorporează mari impozite, a căror valoare este externalizată în schimburile cu metropola, fiind pierdută, astfel, pentru societățile locale din „periferie”. Să sintetizăm, în fine, ipotezele lui Frank, urmând îndeaproape sinteza lui Alvin J. So: „În contrast cu metropolele mondiale care nu sunt satelitul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nu trebuie privit ca fiind îndreptat contra viitoarelor extinderi ale UE, ci mai degrabă ca un exercițiu democratic de dezbatere publică. Proiectul de constituție europeană nu își propune să dizolve constituțiile naționale dar urmează să devină unicul document care va încorpora, într-o formă modificată și agreată de comun acord de toate statele membre, principalele idei ale tuturor celorlalte tratate. Constituția Europeană cuprinde patru secțiuni: partea I - definește Uniunea Europeană, valorile, obiectivele, prerogativele, procedurile și instituțiile sale; partea a II-a - Carta
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
-a - prevederile finale, inclusiv procedurile de adoptare și revizuire a Constituției. În ceea ce privește Carta Drepturilor Fundamentale, aceasta a fost elaborată la inițiativa Consiliului European de la Nisa din 2000 și se referă la drepturi civile, politice, economice și sociale. Acestea din urmă încorporează drepturile menționate în Carta Drepturilor Sociale ale Muncitorilor adoptată în decembrie 1989 (www.infoeuropa.ro http://www.europarl.eu.int/factsheets/2 1 2 en.htm). Articolul 94 din partea a II-a, titlul IV, referitor la solidaritate, este dedicat interesului statelor membre pentru
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
asupra dezvoltării țării de origine sau de destinație sau ale dezvoltării asupra apariției și evoluției migrației internaționale, este un demers „obișnuit” în studiul migrației internaționale. Dacă am analiza, spre exemplu, teoriile utilizate astăzi în migrația internațională, am constata că fiecare încorporează, în manieră explicită sau implicită, cel puțin referința la decalajul de dezvoltare dintre spațiul de origine și cel de destinație pentru a explica declanșarea și evoluția migrației. În aceeași măsură, fiecare dintre construcțiile teoretice include propoziții care pot servi ca
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nu au fost mai bine sintetizate decât în noțiunea de dezvoltare umană, introdusă de economistul Amartya Sen, laureat al premiului Nobel pentru economie, în strânsă legătură cu conceptul său de capabilitate. Mahbub un Haq, economist pakistanez, a elaborat acest concept încorporându-l în construcția Indicelui Dezvoltării Umane (IDU), al cărui părinte a fost. „Dezvoltarea umană” spune el, „poate fi deci definită ca un proces de lărgire a capacității de opțiune a oamenilor. Alegerile pot fi în diverse domenii: libertatea politică și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
care trece în revistă toate tipurile de acțiuni relevante pentru reducerea sărăciei și promovarea incluziunii sociale. Ghidul de interviu a fost construit de echipa de cercetare prin consultare cu toate instituțiile guvernamentale selectate, sugestiile și observațiile diferiților reprezentanți instituționali fiind încorporate în forma finală a formularului. Un număr de zece ministere și zece agenții naționale cu atribuții în implementarea obiectivelor PNAinc au fost selectate (tabelul 1). Tabelul 1. Instituțiile guvernamentale participante la monitorizarea CASPIS, 2004 Cod Instituție guvernamentală Număr de interviuri
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
adrese ale tuturor cipurilor selectate și alăturând ieșirile lor până ce obținem lungimea dorită a cuvântului de date. Una din aplicațiile memoriilor ROM constă în stocarea programelor permanente în sistemele cu microprocesoare. Componenta BIOS, de exemplu, este un set de programe încorporate în calculator, care furnizează operațiunile fundamentale, primare de control și supraveghere a acestuia. O altă aplicație, este implementarea funcțiilor binare, fără a mai fi necesare operații de minimizare a lor. Este suficient să introducem tabelul de adevăr al funcției în
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
Paris, Callimachi-Catargi, să-l contacteze pe ambasadorul otoman din capitala Franței, pentru a tatona terenul În vederea recunoașterii independenței de către Poartă. O asemenea inițiativă, dacă era Încununată de succes, ar fi Înlăturat - În opinia șefului diplomației române - pretenția Rusiei de a Încorpora sudul Basarabiei ca „teritoriu turcesc” <ref id="84">84 Memoriile Regelui Carol I al României. De un martor ocular, ediție de Stelian Neagoe, vol. IV, 1994, p. 29. </ref>. La rândul său, Carol I Îi destăinuia consulului francez la București
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
a răspuns concis: „Fără îndoială, esența minții educate este perspectiva largă, deschisă”49. Dar a evitat să construiască o teorie curriculară centrată pe a breadth of understanding. Pare să fi explicat acest lucru în 1990, când a susținut că „înțelegerea încorporează mintea și inima” (understanding incorporates mind and heart) și a dat un exemplu sugestiv, confesându-se: „Eu am scris din pasiune. Pasiunea pentru rațiune, pentru înțelepciune”50. Barrow nu a fost singurul pedagog englez care a analizat și a criticat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în planul imaginației subiective, individuale; de asemenea, trebuie să păstreze statutul de instanță care contestă politic structurile de dominație dinlăuntrul consumerismului capitalist. McLaren și Hammer (1989) au reușit să demonstreze că pedagogia critică poate deveni flexibilă, pentru că este aptă să încorporeze conceptele poststructuralismului și postmodernismului. Teza de bază este aceea că școala constituie domeniul predilect de manifestare a crizei teoriei politice, având în vedere criza de supraextensie (crisis of overextension) și criza de supraîncorporare (crisis of overincorporation). Învățământul resimte, cu prioritate
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1993) se ambiționa să antreneze postmodernismul într-o altă direcție: aceea de a produce schimbări politice și sociale necesare noilor și viitoarelor progrese ale societății democratice moderne. Autorii au realizat un tablou sinoptic al cercetărilor curriculare recente în care au încorporat și o fază postmodernă a teoriei curriculare politice. În viziunea lui Kincheloe, gândirea curriculară cu misiuni politice cuprinde șapte arii distincte: a) teologia liberală (liberal theology); b) teoria locului și a diferenței (theory of place and difference); c) teoria genurilor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
un instrument pentru schimbarea socială progresivă. Această ambivalență implică, după Kincheloe și Steinberg (1993), mari riscuri pentru orice proiect curricular - dacă postmodernismul nu este „stăpânit” și „riguros circumscris”. Gândirea politică trebuie să stabilească precis ce anume împrumută și ce anume încorporează din „fauna sălbatică” a ideilor postmoderniste. Nu toate ideile, componentele, atitudinile și viziunile postmoderniste sunt favorabile pentru „sănătatea” teoriei și practicii politice americane. Unele - nu puține - pot fi de-a dreptul cancerigene. În consecință, Kincheloe și Steinberg recomandă trierea drastică
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în secolul XX în paralel cu evoluția științei. Era ceva nou. Și alți pedagogi abordaseră problema deosebirilor dintre modernism și postmodernism, dar nu se interesaseră de rădăcinile epistemice ale acestor diferențe. Giroux, McLaren sau Lather, de exemplu, încercaseră doar să încorporeze ideile postmoderniste în pedagogia critică ori în pedagogia feministă (Lather). Doll a urmărit însă să articuleze modernismul și postmodernismul într-o evoluție coerentă pe terenul creșterii cunoașterii. După el: ...schimbările megaparadigmatice ale postmodernismului (megaparadigmatic changes of postmodernism) au afectat în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o bună instruire este o muncă eficientă, în sensul pragmatic al expresiei. Definiția analitico-științifică are în vedere instruirea care împlinește toate atributele dezirabile. Este, de fapt, „definiția bunătății”, în sensul etico-religios al expresiei. „Instruirea bună”, ca produs al „bunătății” (goodness), încorporează principii de eficiență, conține anumite trăsături pozitive și urmează o anumită „cale bună”. Toate acestea se pot constata examinând produsul instruirii ca atare; procesul formării este mai greu de examinat. După B. Wilson (1997), ultima definiție caracterizează cel mai bine
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ale designului instrucțional și curricular trebuie să fie flexibile și modificabile. Chiar și principiile-cheie trebuie să fie continuu testate prin confruntarea cu necesitățile reale ale oamenilor implicați în proiectul curricular; c) Include toate părțile interesate în proiectarea și dezvoltarea procesului! Încorporează „părțile” participante și designul activităților din afara laboratorului de proiectare în câmpul proiectării. Include și utilizatorii (profesorii și studenții împreună) ca părți ale echipei de proiectare. Asigură toate părțile interesate că părerile lor vor fi luate în considerare în stabilirea scopurilor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de expertiză”; din această perspectivă, expertul este un specialist al propriei poziționări în lume. f) Conferă prioritate rezolvării contextualizate a problemelor (contextualized problem-solving) și scopurilor creatoare de sensuri ale învățării (meaning-constructing learning goals)! În loc să urmărești regulile, preferă rezolvarea problemelor (care încorporează reguli, dar nu se limitează la ele). Schimbă regulile în funcție de context. Chiar dacă rezolvarea problemelor nu „acoperă” întreaga activitate cognitivă, ea reprezintă procesul central. În locul simplei memorări a unor sarcini, cere celor care învață să vadă și să construiască sensurile conținuturilor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să fie sensibili la complexitatea efectelor mass-media asupra audienței, dar și asupra literaturii de masă, plătind atenția care se acordă umorului, convențiilor media și producțiilor „de succes la public”. VI. Evaluarea celor care învață trebuie să respecte trei reguli: a) Încorporează evaluarea în experiența de învățare oriunde este posibil! Educatorii abili informează studenții, în mod neoficial, tot timpul. De asemenea, tehnologiile pot oricând să includă elemente de evaluare continuă - printr-o apreciere dinamică. Și, desigur, evaluarea poate fi integrată chiar în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Neculau, 1997). Recitim realul, îl reconstruim, îl îmbogățim. Ele contribuie hotărâtor la procesul de formare a conduitelor și de orientare a comunicațiilor sociale. Reprezentările nu sunt așadar reacții la stimulii externi, nu pot fi reduse la simpla interacțiune Ego-Obiect, ci încorporează și opiniile, atitudinile, reflecțiile celor cu care individul intră în interacțiune. Orice Alter, crede Ivana Markova, intră în dialog, „traduce” conținuturile cunoașterii, propune cadre de referință, insinuează credințele și repezentările sale, comunică simboluri și furnizează grile de interpretare, influențează, schimbă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
anii de început ai comunismului. Moscovici a precizat chiar de la început și a subliniat mereu faptul că reprezentările se nasc din anumite credințe ce marchează viața socială a unei colectivități, funcționează dependent de contexte culturale specifice, sunt marcate ideologic și încorporează istoria devenirii unui grup social. Ele sunt - e drept - alcătuiri cognitive, dar se împlinesc în funcție de caracteristicile contextului, de gândirea socială dominantă. Teoria lui Moscovici a născut o mișcare de idei puțin previzibilă în 1961, ea a depășit de mult granițele
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
legături mentale, în stil acțional. Ce se întâmplă dacă se schimbă contextul? Observațiile analiștilor politici și unele cercetări empirice dovedesc că actorii sociali, „impregnați” de un anumit context, au tendința de a proteja cunoașterea realizată acolo, se nutresc din „idealurile” încorporate în etapa formării și conservă practicile sociale învățate, care le marchează în continuare interacțiunile. Deși contextul social global s-a schimbat decisiv, mulți dintre actorii sociali conservă nu numai gesticulația colectivă, ci și strategiile de evitare, practicile de disimulare, stilul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cei mai mulți o fac prin literatura sociopolitică vulgarizatoare, prin explicații stângace și plictisitoare la locul de muncă etc. știm foarte puține despre socializarea politică a oamenilor simpli în comunism, dar e foarte probabil ca definiția asupra realității pe care și-o încorporează să fie mult deformată, cuprinzând mult imaginar, cu referiri și la abundența societății viitoare. Așa că nu voi încheia cu o concluzie, ci cu o ipoteză: cu cât aluziile la bunăstare sunt mai prezente în imaginea pe care actorii sociali și-
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
evitarea și eliminarea oricăror forme de discriminare a persoanelor cu dizabilități. Strategia a fost fundamentată pe următoarele principii: - școlile trebuie să includă în procesul de învățământ toți copiii, indiferent de calitățile fizice, intelectuale, lingvistice sau de altă natură; - educația specială încorporează principiile unei pedagogii sănătoase de pe urma căreia toți copiii vor avea de câștigat; această pedagogie acceptă ideea că diferențele dintre oameni sunt majore și că învățământul trebuie adaptat la cerințele copilului, și nu copilul trebuie să se adapteze la cerințe prefabricate
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]