19,905 matches
-
nr. 360/2002: (1) Polițistul este funcționar public civil, cu statut special, înarmat, ce poartă, de regulă, uniformă și exercită atribuțiile stabilite pentru Poliția Română prin lege, ca instituție specializată a statului. (2) Exercitarea profesiei de polițist implică, prin natura sa, îndatoriri și riscuri deosebite. (3) Statutul special este conferit de îndatoririle și riscurile deosebite, de portul de armă și de celelalte diferențieri prevăzute în prezentul statut. ... (ii) Articolul 27^1 alin. (1) din Legea nr. 360/2002: (1) Raportul de serviciu al polițistului
DECIZIA nr. 81 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299917]
-
special, înarmat, ce poartă, de regulă, uniformă și exercită atribuțiile stabilite pentru Poliția Română prin lege, ca instituție specializată a statului. (2) Exercitarea profesiei de polițist implică, prin natura sa, îndatoriri și riscuri deosebite. (3) Statutul special este conferit de îndatoririle și riscurile deosebite, de portul de armă și de celelalte diferențieri prevăzute în prezentul statut. ... (ii) Articolul 27^1 alin. (1) din Legea nr. 360/2002: (1) Raportul de serviciu al polițistului se poate modifica prin: a) delegare; ... b) detașare; ... c) participare
DECIZIA nr. 81 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299917]
-
act normativ, potrivit principiilor prezentate în preambulul acestuia, de „configurația actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și de efectul obligativității hotărârii pe care o pronunță Înalta Curte de Casație și Justiție, în deplin acord cu îndatorirea sa constituțională de asigurare a aplicării și interpretării unitare a legii de către toate instanțele judecătorești din România“, apreciindu-se că, în raport de coordonatele acestui mecanism, aplicarea acestor noi norme legale cu caracter special poate influența pozitiv activitatea instanțelor
DECIZIA nr. 228 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300381]
-
dacă în discuție sunt drepturi și libertăți fundamentale și dacă a avut loc o afectare a acestora. Curtea a reținut că Guvernul are o competență de legiferare limitată în domeniile care vizează regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție și drepturile electorale („ordonanțele de urgență nu pot afecta“), cu privire la care aplicarea interdicției constituționale exprese este condiționată de adoptarea unor reglementări care suprimă, aduc atingere, prejudiciază, vatămă, lezează, în general, antrenează consecințe negative asupra drepturilor
DECIZIA nr. 54 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300363]
-
Constituție și drepturile electorale („ordonanțele de urgență nu pot afecta“), cu privire la care aplicarea interdicției constituționale exprese este condiționată de adoptarea unor reglementări care suprimă, aduc atingere, prejudiciază, vatămă, lezează, în general, antrenează consecințe negative asupra drepturilor, libertăților și îndatoririlor constituționale. În această din urmă ipoteză, dacă reglementările nu produc consecințele juridice menționate, Guvernul partajează competența de legiferare cu Parlamentul, fiind ținut însă de obligația de a motiva în conținutul actului normativ existența unei situații extraordinare, a cărei reglementare nu
DECIZIA nr. 54 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300363]
-
sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate. ... 26. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile art. 20 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 fac parte din capitolul IV - Drepturi și îndatoriri, iar art. 20, în ansamblul său, stabilește că: (i) personalul silvic are drepturile și obligațiile prevăzute de legislația în vigoare, precum și pe cele stabilite prin contractele individuale și/sau colective de muncă și contractele de mandat încheiate în condițiile legii
DECIZIA nr. 140 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300334]
-
sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate. ... 26. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile art. 20 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 fac parte din capitolul IV - Drepturi și îndatoriri, iar art. 20, în ansamblul său, stabilește că: (i) personalul silvic are drepturile și obligațiile prevăzute de legislația în vigoare, precum și pe cele stabilite prin contractele individuale și/sau colective de muncă și contractele de mandat încheiate în condițiile legii
DECIZIA nr. 701 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/300024]
-
prezentate, legiuitorul delegat a înțeles să tină seama de „configurația actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și de efectul obligativității hotărârii pe care o pronunță Înalta Curte de Casație și Justiție, în deplin acord cu îndatorirea sa constituțională de asigurare a aplicării și interpretării unitare a legii de către toate instanțele judecătorești din România“, apreciindu-se că, în raport cu coordonatele acestui mecanism, aplicarea normelor legale cu caracter special poate influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești, „în
DECIZIA nr. 218 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299940]
-
act normativ, potrivit principiilor prezentate în preambulul acestuia, de „configurația actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și de efectul obligativității hotărârii pe care o pronunță Înalta Curte de Casație și Justiție, în deplin acord cu îndatorirea sa constituțională de asigurare a aplicării și interpretării unitare a legii de către toate instanțele judecătorești din România“, apreciindu-se că, în raport cu coordonatele acestui mecanism, aplicarea acestor noi norme legale cu caracter special poate influența pozitiv activitatea instanțelor
DECIZIA nr. 216 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300402]
-
din 5 iulie 2000). ... 27. Curtea a mai reținut că acest text constituțional este în deplină concordanță cu prevederile art. 10 paragraful 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, potrivit cărora „exercitarea acestor libertăți ce comportă îndatoriri și responsabilități poate fi supusă unor formalități, condiții, restrângeri sau sancțiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru securitatea națională, integritatea teritorială sau siguranța publică, apărarea ordinii și prevenirea infracțiunilor, protecția sănătății sau a moralei
DECIZIA nr. 116 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301143]
-
art. 22 alin. (2) din O.U.G. nr. 59/2000, și este stabilit prin lege. ... 45. Din expunerea de motive a Legii nr. 234/2019 rezultă că intenția legiuitorului a fost aceea a recunoașterii activităților din domeniul silviculturii ca fiind prin natura lor îndatoriri și riscuri deosebite, din cauza creșterii numărului și gravității agresiunilor comise asupra personalului silvic de către cetățeni surprinși asupra unor fapte de natură contravențională/infracțională în fondul forestier, urmate în majoritatea cazurilor de perioade lungi de spitalizare a personalului silvic sau
DECIZIA nr. 235 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301174]
-
Persoanele interesate sunt cele periclitate de prezența infractorului (art. 14D alin. 1 și 2 din Legea nr. 18/2001). În Letonia, secțiunea 72 alin. 4 din Legea privind protecția drepturilor copiilor prevede că, pentru ca o persoană să își poată îndeplini îndatoririle în cadrul unei instituții sau să participe la organizarea unui eveniment, organizatorul evenimentului sau managerul instituției are obligația să solicite informații de la registrul pedepselor, pentru a verifica dacă persoana în cauză îndeplinește cerințele legale, iar aceste informații trebuie verificate
DECIZIA nr. 502 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299582]
-
alin. (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, cât și în art. 3 alin. 1 din Convenția cu privire la drepturile copilului. ... 33. Se constată că ambele tipuri de concediu și facilitățile fiscale aferente sunt acordate în vederea îndeplinirii îndatoririi părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor, îndatorire nu doar legală, ci și constituțională, prevăzută la art. 48 alin. (1) din Constituție. Aceste facilități nu sunt simple avantaje fiscale, ci instrumente juridice destinate susținerii obligațiilor constituționale ale părinților
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
și în art. 3 alin. 1 din Convenția cu privire la drepturile copilului. ... 33. Se constată că ambele tipuri de concediu și facilitățile fiscale aferente sunt acordate în vederea îndeplinirii îndatoririi părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor, îndatorire nu doar legală, ci și constituțională, prevăzută la art. 48 alin. (1) din Constituție. Aceste facilități nu sunt simple avantaje fiscale, ci instrumente juridice destinate susținerii obligațiilor constituționale ale părinților față de copii. Eliminarea acestor facilități contravine necesității vitale de
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
condiționează un proces echitabil. ... 79. Cu privire la art. XXII din lege, se arată că derogarea legislativă în ceea ce privește transferul la cerere al funcționarului public nu afectează dreptul său de a solicita aplicarea acestui drept, atâta vreme cât îndatoririle constituționale și legale ale instituției pot fi îndeplinite cu menținerea calității serviciului public oferit cetățenilor. Astfel, legiuitorul a constatat necesar ca, în virtutea necesității apărării interesului public și a serviciului public, să instituie și necesitatea acordului de transfer pe care
DECIZIA nr. 357 din 22 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300018]
-
prezentate, legiuitorul delegat a înțeles să țină seama de „configurația actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și de efectul obligativității hotărârii pe care o pronunță Înalta Curte de Casație și Justiție, în deplin acord cu îndatorirea sa constituțională de asigurare a aplicării și interpretării unitare a legii de către toate instanțele judecătorești din România“, apreciindu-se că, în raport cu coordonatele acestui mecanism, aplicarea acestor noi norme legale cu caracter special poate influența pozitiv activitatea instanțelor
DECIZIA nr. 221 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301336]
-
prezentate, legiuitorul delegat a înțeles să țină seama de „configurația actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și de efectul obligativității hotărârii pe care o pronunță Înalta Curte de Casație și Justiție, în deplin acord cu îndatorirea sa constituțională de asigurare a aplicării și interpretării unitare a legii de către toate instanțele judecătorești din România“, apreciindu-se că, în raport cu coordonatele acestui mecanism, aplicarea acestor noi norme legale cu caracter special poate influența pozitiv activitatea instanțelor
DECIZIA nr. 220 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301344]
-
următoarele fapte, dacă, potrivit legii*, nu constituie infracțiuni: * Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 22 ianuarie 2016, cu modificările și completările ulterioare. a) încălcarea dispozițiilor privind îndatoririle senatorului prevăzute de Constituție și de Legea privind statutul deputaților și al senatorilor; ... b) încălcarea jurământului de credință; ... c) nerespectarea prevederilor Regulamentului Senatului; ... d) exercitarea abuzivă a mandatului de senator; ... e) comportamentul injurios sau calomniator la adresa unui parlamentar ori
REGULAMENTUL SENATULUI din 24 octombrie 2005 (*republicat*) () [Corola-llms4eu/Law/299944]
-
că, la adoptare, legiuitorul delegat a ținut cont de „configurația actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și de efectul obligativității hotărârii pe care o pronunță Înalta Curte de Casație și Justiție, în deplin acord cu îndatorirea sa constituțională de asigurare a aplicării și interpretării unitare a legii de către toate instanțele judecătorești din România“, apreciindu-se că, în raport cu coordonatele acestui mecanism procedural, aplicarea acestor noi norme legale cu caracter special poate influența pozitiv activitatea
DECIZIA nr. 112 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298400]
-
silită»), acestea fiind în competența de legiferare exclusivă a Parlamentului, sub toate aspectele pe care le reglementează în conținutul lor normativ, și are o competență de legiferare limitată în domeniile care vizează regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție și drepturile electorale («ordonanțele de urgență nu pot afecta»), cu privire la care aplicarea interdicției constituționale exprese este condiționată de adoptarea unor reglementări care suprimă, aduc atingere, prejudiciază, vatămă, lezează, în general, antrenează consecințe negative asupra drepturilor
DECIZIA nr. 593 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298448]
-
Constituție și drepturile electorale («ordonanțele de urgență nu pot afecta»), cu privire la care aplicarea interdicției constituționale exprese este condiționată de adoptarea unor reglementări care suprimă, aduc atingere, prejudiciază, vatămă, lezează, în general, antrenează consecințe negative asupra drepturilor, libertăților și îndatoririlor constituționale. În această din urmă ipoteză, dacă reglementările nu produc consecințele juridice menționate, Guvernul partajează competența de legiferare cu Parlamentul, fiind ținut însă de obligația de a motiva în conținutul actului normativ existența unei situații extraordinare, a cărei reglementare nu
DECIZIA nr. 593 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298448]
-
reglementare nu poate fi amânată, precum și urgența reglementării“. Curtea a mai statuat că interdicțiile constituționale prevăzute la art. 115 alin. (6) de a nu adopta ordonanțe de urgență care „pot afecta“ regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale au avut în vedere „restrângerea competenței Guvernului de a legifera în aceste domenii esențiale în locul Parlamentului, iar nu lipsirea totală de competența de a legifera în materie“. Prin urmare, întrucât nu există o interdicție
DECIZIA nr. 593 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298448]
-
de legalitate, de echilibru și de stabilitate socială, economică și politică necesară existenței și dezvoltării statului național român ca stat suveran, unitar, independent și indivizibil, menținerii ordinii de drept, precum și a climatului de exercitare neîngrădită a drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor, potrivit principiilor și normelor democratice statornicite prin Constituție“. Potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 51/1991, realizarea securității naționale se înfăptuiește prin cunoașterea, prevenirea și înlăturarea amenințărilor interne sau externe ce pot aduce atingere valorilor prevăzute
DECIZIA nr. 495 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295645]
-
interesul public, care sunt de competența și în responsabilitatea sa, asigurându-se că deciziile luate respectă legea și principiile transparenței și integrității. Articolul 63 Evitarea situațiilor incompatibile Arhitectul nu își va asuma angajamente care implică situații sau atitudini incompatibile cu îndatoririle sale profesionale, legale sau deontologice și care sunt susceptibile să creeze îndoială asupra integrității și probității sale profesionale. Arhitectul trebuie să fie conștient de riscurile reputaționale și să evite orice activitate care ar putea compromite imaginea sa profesională și a
CODUL DEONTOLOGIC din 15 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299823]
-
a fi eronată [a se vedea Armani Da Silva împotriva Regatului Unit (MC), nr. 5.878/08, pct. 247-248, 30 martie 2016]. A considera altfel ar însemna a impune o povară nerealistă statului și organelor sale de aplicare a legii în îndeplinirea îndatoririlor lor, poate în detrimentul vieții lor și a altora [a se vedea Makaratzis împotriva Greciei (MC), nr. 50.385/99, pct. 66, CEDO 2004-XI, și McCann și alții, citată anterior, pct. 200]. Curtea amintește, de asemenea, că, în ceea ce privește recurgerea
HOTĂRÂREA din 30 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/272069]