2,323 matches
-
ferite de molime. Ritualul vechi pretinde ca cei care îl produc să fie "oameni curați". *1 Cultura e în legătură nu numai cu limba, credințile religioase și politice, ci și cu ceiace au produs, lent, pământul și apele, faună, floră, îndeletniciri, meșteșuguri și arte, temperatură, alimentație. Nătângului nu-i este de învățătură, ci vrea să arate ce știe el. (P.r.18.2.) Cel ce lenevește e frate cu cel ce strică. Darnicul are prea mulți prietini. Cel ce n-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
E vorba de transcrierea naturalistă a înjurăturilor, prea frecventă astăzi. E lenea de a căuta și a găsi echivalentele artistice pentru vorbiri triviale. Poate fi găsit un motiv artistic în asemenea transcripții care nu sunt totuși transcripții literare? E o îndeletnicire puerilă pe care copiii de la școalele elementare o săvârșesc cu creta pe ziduri ca să dovedească lumii importanța lor. Ar cuteza unii din acești matatori virili ai expresiilor tari, într-o adunare la Academie, la Ateneu, ori în familie față de soțiile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cald se boltește deasupra vechilor așezări din munții moldovenești. Orășenii se așează în liniște în căsuțele curate și gospodărești din jurul mănăstirilor. Natura blândă și poetică îi împresoară din toate părțile... Natura e aproape de ei și n-o observă Viața și îndeletnicirile lor... Ce erau odată lăudatele mănăstiri... Domnii și boerii binecredincioși de odinioară... Poporul dădea Poporul robea Boerii și egumenii asupreau Călugării robeau: Ioniță Pisoschi ș.a. Anacronisme... [SCRISORI CĂTRE "CASA ȘCOALELOR"]* Domnule Administrator, În urma însărcinării ce ați binevoit a-mi da
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Cărțile vârstei. Începând cu Rușii și cu Zola la 18 ani, am trecut prin diferite serii de preferinți, uneori reînoind lecturi, până ce am ajuns la istorie, memorii și clasici. Acuma, de pildă, mă delectez cu Memoriile lui Beaumarchais. Iată o îndeletnicire lectura care-mi place cu mult mai mult decât scrisul. Amintirile mele despre Anghel și Iosif sunt legate cu debuturile mele și cu tinereța. Sunt amintirile unei prietinii strânse, delicate și curate: cimitir, în amurgul altui veac. Dintre cei mulți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
papei: “cred că Sanctitatea voastră nu ignoră faptul că în vecinătatea mea se află românii, un popor foarte războinic și bine antrenat în disciplina militară”. Despre calitățile războinice ale românilor Antonio Maria Graziani scria în 1564: “Ei urmează mai mult îndeletnicirea războiului decât a păcii”, hărțuindu-se mereu cu tătarii, respingând năvălirile acestora sau năvălind ei în ținuturile controlate de tătari. “Oamenii sunt de felul lor șireți, cu trupul înalt și vârtos și sunt cruzi în război. Sunt înarmați cu sulițe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de mitic desemnate pe sexe conțin totalitatea lumii ca manifestare. „Inițierile fetelor nu includ, ca în cazul băieților, elemente tipice precum revelația Ființei Divine, a unui obiect sacru și a mitului originii”, dar în timpul procesiunii fetele primesc puteri cosmogonice. Prin îndeletnicirile milenar feminine precum cusutul, țesutul, chindisitul, ele recompun lumea la fel de eficient ca eroul draconocton. Cântecul lor măiestru domolește fiara haosului, în timp ce întoarcerea rituală ab origo mundi o arată drept ființă consubstanțială cu apele începutului. Pe fetele de măritat le descoperim
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pământ sau în întuneric (...) contribuie la acumularea unor puteri magice”. Fata mare va folosi din plin aceste forțe pe care și le trage din absența luminii căci ea are capacitatea de a stăpâni stihiile și, chiar mai mult, are o îndeletnicire cosmogonică: țesutul. Acest fapt și interdicția de a privi soarele sunt explicate de Mircea Eliade prin „legătura mistică dintre lună și femeie”. Tabloului îi lipsește dramatismul, fecioara apare integrată materiei primordiale, pe care are capacitatea de a o domina magic
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Dar în leagăn cine șade?/ Șade Ioana, d-ochi-și negri” (Coconi - Ilfov). Mihai Coman explică această mutație printr-o interferență „a două straturi diferite de civilizație: aceea a vânătorilor și aceea a societăților de păstori și agricultori”. Cerbul ține evident de îndeletnicirea virilă a vânătorii, iar prezența lui în bestiarul inițierii feminine este redusă. Bourul cu fecioara în coarne reprezintă un arhetip universal, un exemplu în acest sens fiind răpirea Europei de către Zeus tauromorf. Limba veche dezvăluie însă sursa acestei coincidențe simbolice
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de plante Dinamicul incursiunii în necunoscut, dat de ritualul arhaic de culegere a florilor, se opune staticului caracterizat de țesutul și torsul care pot schimba „tot ce ține de soartă, de ritmurile vieții” prin puterea lor. În acest context, „vânătoarea (îndeletnicire bărbătească) are aceeași însemnătate în viața tribului ca și culesul plantelor sălbatice (îndeletnicire femeiască)”. Ambele scenarii valorifică ocupațiile istorice ale fiecărui sex pentru care caracteristicile ființei devin definitorii. Legătura osmotică cu pământul roditor conferă tinerelor știința intimă a plantelor, a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
florilor, se opune staticului caracterizat de țesutul și torsul care pot schimba „tot ce ține de soartă, de ritmurile vieții” prin puterea lor. În acest context, „vânătoarea (îndeletnicire bărbătească) are aceeași însemnătate în viața tribului ca și culesul plantelor sălbatice (îndeletnicire femeiască)”. Ambele scenarii valorifică ocupațiile istorice ale fiecărui sex pentru care caracteristicile ființei devin definitorii. Legătura osmotică cu pământul roditor conferă tinerelor știința intimă a plantelor, a momentului în care puterea lor taumaturgică și magică este în pârg. În colindele
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
volei și atletism. A făcut parte din echipa de fotbal a Politehnicii Bucureștene și, apoi, a Sportului Studențesc București. În volei a activat în formația orașului București. De asemenea, a făcut parte din secția de atletism și patinaj. Ultima, o îndeletnicire de la liceul din Bolgrad, o moștenire de la ilustrul nostru profesor de fizică și chimie, Simeon Caragheozov, cu care învățam în zilele de sărbători patinajul pe lacul Ialpug. S- a pensionat în anul 1980, după o activitate plină de împliniri personale
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
trebuie să recunosc că paza oilor era mult mai ușoară decât a bivolițelor. Primeam adesea ajutorul copiilor din sat și În timp ce unul supraveghea animalele, ceilalți ne antrenam În cele mai variate jocuri ale copilăriei. Un aspect mai deosebit al acestor Îndeletniciri din copilărie merită totuși să-l menționez. Bivolițele ardelene sunt animale domoale, care și au păstrat Însă multe din caracteristicile vieții sălbatice. La vederea unei bălți În timpul verii, bivolițele fac totul pentru a se arunca În apă, chiar dacă trebuie să
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
zilei următoare eram duși În pătuțurile noastre pentru desăvârșirea visurilor Începute. Culesul prunelor și coacerea lor pe leasa de nuiele de salcie Împletite cu grijă gospodărească pentru conservarea deshidratată a prunelor sau baterea nucilor și decojirea acestora cât și alte Îndeletniciri rurale constituiau momente de Încântare și farmec, așteptate cu nerăbdare În fiecare an. Zilele se scurgeau În ritmurile naturii și toată deschiderea satului se restrângea și se Închidea În gospodăriile proprii. Copiilor le revenea pregătirea furajelor pentru vite și aprovizionarea
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
și totul reintra În normal. Retrăind iernile copilăriei, nu mă voi opri asupra Crăciunului, Anului Nou și Bobotezei, cu tot farmecul lor, urmând să le dau o atenție mai mare În perioada adolescenței. Voi zăbovi Însă puțin asupra țesutului, principala Îndeletnicire a Mamei și a majorității femeilor acelor vremuri, În prima parte a anului și uneori vara. Mama era considerată una dintre cele mai pricepute femei În țesutul covoarelor țărănești. Camera din față, unde se instala războiul era o adevărată școală
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
să auzi: Am putut fi (doar) poet pentru că e, azi, mai ușor decât să fii arhitect, pictor și mare creator de lumi vizuale în același timp. Criptograf, poate... Poezia e mai săracă și, paradoxal, mai plină, chiar mai pudică decât îndeletnicirile care cer vizibilitate și chiar abilități de scamator. Mi-a permis într-un fel care e greu de echivalat cu altă profesiune să fiu eu însumi, fără a-mi expune natura interiorizată, cu acea detașare față de lume în timp ce trăiești în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
visceralitatea sa concretă, ca semn de ultimă rectitudine morală". Cistelecan mă citește în cheia neoexpresionistă de extracție ardelenească, pe urmele germanilor, desigur, și în anumite privințe are dreptate s-o facă. Totuși, e mai complicat cu angoasa. Scrisul e o îndeletnicire pe care o faci de plăcere, dar de care ai vrea să scapi la un moment dat, atunci când simți că nu mai e scăpare. E o descensus ad inferos, ca să fiu nițel prețios, de la orfici citire, chiar dacă unii au mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
mi-a fost rușine când cei din jur au descoperit că scriu poezii? Mult timp am ascuns faptul că scriu. Mi se părea că cei din jur m-ar lua în râs și n-ar înțelege rostul unei astfel de îndeletniciri. La început n-au știut nici părinții, nici colegii de liceu, nici prietenii că scriu. După ce-au aflat și au aflat destul de târziu, când deja numele meu circula prin reviste -, au rămas foarte surprinși: "Cum, Danilov scrie? Noi știam
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
părinții mei când începusem și eu să scriu în caiete încercări poetice, pe ascuns, și când le arătam, rar, vreun text-două publicate. Ei erau oameni simpli, țărani mutați la oraș, cu trei copii, eu fiind mijlociul și singurul care avea îndeletnicirea aceea a cetitului de cărți, mai întâi de la biblioteca de cartier, apoi cumpărate de la anticariat, iar ei se uitau la mine așa, cu un fel de uimire, ca la o mierlă albă, dar nu mă luau, Doamne ferește, peste picior, mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
doamnei profesor Serinela Pintilie este unul necesar și recuperator. Singura sursă disponibilă pentru a mai salva ceva din trecut rămân oamenii o reprezintă colportorii efemeri ai unei epoci istorice demantelate cu consecvență. Inițiativa autoarei, subiectivă și afectivă (având în vedere îndeletnicirea dumneaei), este cu atât mai utilă cu cât în materializarea sa a coordonat o muncă de echipă în care elevii ieșeni au venit în contact cu „istoria vie” și cu tehnicile de lucru capabile să o recupereze de la martorii altfel
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
sate, mai ales pe Elan. Ei au fost numiți găgăuzi (găgăuți), populație de origine turcă, vorbitori de limbă turcă. S-a văzut că bulgarii stabiliți în această zonă se ocupau cu legumicultura. În afara acesteia, comerțul, fără a fi principala lor îndeletnicire, a reprezentat o anumită pondere economică. În Catagrafia din 1845, erau înscriși 146 de negustori bulgari, deci un număr apreciabil, și 47 de meșteșugari. În Catagrafia din 1851, erau trecuți 39 sporiți între 1845-1851, 1 starea a II-a, 45
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
calfe; în total, se ocupau cu negoțul 102 persoane. În același document, erau înscriși 78 negustori și meșteri din Plotonești, din care 25 sporiți, între 1845-1851, 58 starea a III-a, 20 calfe. Din cele relatate rezultă că, totuși, principala îndeletnicire a bulgarilor a fost grădinăritul. Ei s-au identificat atât de mult cu această ocupație încât uneori, numele etnic de bulgari este sinonim cu cel de grădinari ! Multă vreme după stabilirea în Moldova, bulgarii și-au păstrat portul și obiceiurile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
lucra borangicul în două ateliere și covoare. Foarte întinse erau culturile de tutun. Ion Ionescu de la Brad considera, în 1860, că cel mai bun tutun era cultivat la Huși și la Pașcani, iar agricultura este una din cele mai frumoase îndeletniciri a locuitorilor care „trag foarte mari foloase de pe urma lor”. Creșterea vitelor. Orașul Huși și ținutul Fălciu erau vestite pentru creșterea vitelor. Dimitrie Cantemir remarca în mod deosebit bovinele din ținutul Fălciu, care erau exportate până în nordul Europei, la Marea Baltică și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pe negustorii străini care desfășurau activități practice, profitabile nu numai dezvoltării economice (orașe și târguri), dar și vistieriei țării. Dimitrie Cantemir, foarte bun cunoscător al situației din Moldova, afirma, la începutul secolului al XVIII-lea, că evreii „nu au altă îndeletnicire decât neguțătoria și să țină hanuri”. Interesantă este mențiunea, puțin credibilă, că moldovenii, în general, nu agreau negustoria, considerând-o o meserie rușinoasă: „Rareori aflii un moldovean neguțător - scrie marele cărturar - pentru că [...] orice neguțitorie o socotesc lucru de ocară, afară de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
un modest târg provincial într-un oraș industrial. Hușii au parcurs, la fel ca toate orașele Republicii Populare Romîne, proclamată în decembrie 1947, etapele de prefaceri ale economiei socialiste. Economia. Locuitorii și-au continuat după al Doilea Război Mondial vechile îndeletniciri, precum meșteșugurile, morăritul, viticultura, pomicultura sau creșterea vitelor, în cadrul noilor structuri economice înființate: gospodăriile agricole colective (G. A. C.), după modelul colhozurilor din U.R.S.S. (devenite după 1965, cooperative agricole de producție, C. A. P.) și gospodăriile agricole de stat (G. A. S., devenite
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Întreprinderea Comercială de Stat Mixtă Huși, Cooperația de Consum, Cooperativele meșteșugărești „Zorile” și „Răsăritul”, precum și de către I.A.S. și cele două cooperative agricole: C.A.P. Huși (înființată în 1962) și C.A.P. Corni (înființată în 1961). Agricultura, cea mai veche îndeletnicire a hușenilor, a evoluat în coordonatele firești impuse în primul rând de climatul local, favorizată fiind de platourile întinse pentru cultura cerealelor, și de dealurile însorite, prielnice culturii viței-de-vie. Vinurile obținute din podgoriile Hușului au făcut cunoscut numele acestuia în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]