1,838 matches
-
25 iunie 1913, locotenentul Sadoveanu, mobilizat la regimentul "15 Infanterie" (Fălticeni), se referea în jurnalul de campanie la starea de spirit din zonă, favorabilă intrării în război. Dincolo de Dunăre, epidemie de holeră; concomitent, G. Topîrceanu (și el mobilizat) se confesa îngrozit carnetului său de front. Impresie pozitivă despre omenia generalului Prezan, viitorul mareșal. Jurnalul lui Sadoveanu devenea în 1914 o carte: 44 de zile în Bulgaria. Jurnalul de călătorie în Germania (1926) înregistrează, fără complexe, impresii felurite; în trecere prin Polonia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ajung coloana. Care coloană? care coloană? ce coloană? strigă bărbosul, și cum mă aplecam pe după pânze ca să-l văd mai bine, iată că mă zărește: A! ce mai faci, doctore? îmi strigă cu mare veselie, comment ça va?" Mă trag îngrozit îndărăt, și pe când ne depărtăm, omul negru ne trimite sărutări cu mâna lungă și arsă, iar batoza mormăește mulțămită aproape de drum." Ne depărtăm. "Cine-i proprietarul ăsta? întreb pe doctor. Nu-l cunosc! zice doctorul. Ce crezi? în sălbătăciile astea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
învelim în pelerine, cu glume, cu râsete pe când flăcăii regimentului, în goană își caută pretutindeni adăpost, pe când ploaea se învălue în lungi șuvițe resfirate, pe când vântul umflă girezile de grâu din apropiere, și le spulberă crestele ca pe niște capete îngrozite, cu părul vâlvoiu. Pe ploae mergem înainte, culegând cu cizmele tot noroiul drumurilor fără prund. La satul Plugari, prin umezeală, prin ploae, soldații intră prin ogrăzile sărace, prin șoproanele strâmte, într-un sat nenorocit băntuit parcă nu de mult de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ale luptei sacre cu balaurul pot fi văzute, conform credințelor populare, în aparența de vârf tăiat a muntelui Retezat, în piatra din mijlocul Dunării în care a rămas fixat Iovan în urma blestemului fetei sălbatice și în brazda pe care șarpele îngrozit de apariția eroului a făcut-o în fuga sa din Oltenia, prin Moldova, peste Nistru, până la Don. Indiciu al unei teomahii între „zeii uranici și htonici”, după Nicolae Densusianu, valul de pământ reprezintă și el o formă de creație indirectă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
boală mai puțin groaznică. O vreme s-a spus că scriitorul cel mare și scriitorul cel mic nu erau decât una și aceeași persoană. Dar asta de acum mi se pare bârfă și unde e bârfă, vorba poetului, muzele fug îngrozite. Piatra Neamț, 1 martie 2016 Constantin ACOSMEI Poezia nu este o meserie, ci un fel de a trăi, poate chiar o justificare a existenței. Mi-a dat sentimentul libertății, într-o lume în care e dificil să fii un om liber
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ochii ridicați în extaz spre tavan, zise: „Nu te turmenta, doamnă, nu vor sta mult internate, intrăm în Moldova și se isprăvește cu războiul“. Când își lăsă privirea în jos și se uită la mama, a amuțit văzând căutătura ei îngrozită și a tăcut, iar mama s-a ridicat după scaun în tăcere și, fără a-l saluta, a ieșit din odaie. Noi ne-am sculat, dânsul, foarte jenat, a plecat. Nu l-am mai văzut de atunci. Mamei îi părea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
flori și tricolorul scos din ascunzișuri, cum au ocupat Brașovul și Făgărașul, cum s-au luptat vitejește la Porumbacu, după ordinul de retragere, ei numai cu infanterie și artilerie ușoară în contra tunurilor grele germane; cum, la retragere, biata populație română, îngrozită să rămână în gheara vrăjmașului înverșunat, a urmat în țară armata, părăsind tot avutul ei. Ungurii trăgeau pe ferestre după ei și după soldați. Astfel a murit la Brașov Leon (Noni), fiul lui George Pallade. De la Azuga, tocmai în ziua
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
îndemnul rușilor care îi ajunseseră pe la spate, aruncă armele, iau caii și echipamentul ofițerilor și se duc la satele lor. Acolo, tot ce au: vite, recoltă, pământ li se confiscă în profitul comunității și îi silește să lucreze pentru stat. Îngroziți, vor să fugă peste Prut și sunt împușcați de soldații ruși. Lucru impresionant, această capitulare a fost subscrisă de Argetoianu, care subscrisese pacea de la Buftea, și de Vaida, care la Versailles primise să înlocuiască pe Ionel, demisionat ca protestare pentru
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
lună, lună le va face, el, academicianul român ajuns în țări străine măturător, cum va scrie pe o pancartă pe care și-o va agăța de gât: „academician măturător“. Asemenea enormități le debita inflamat în fața unor înalți funcționari de partid, îngroziți de ce le auzeau urechile, faptul întâmplându-se în incinta Comitetului Central. Eu însumi am fost odată martor, de față mai fiind Jebeleanu, Horea și Adrian Păunescu, la o astfel de scenă. Am văzut descumpănirea acelor funcționari care nu știau cum
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
dar și de Jebeleanu („să te vedem, Zăricuță“), se ambalase, și dacă tot ajunseserăm la C.C., a aruncat amenințarea cu plecarea în Portugalia: va mătura străzile Lisabonei, le va face lună, lună le va face etc. Înaltul funcționar de partid, îngrozit de ce-i auzeau urechile, de ce putea spune Z. Stancu acolo, în sfânta sfintelor, l-a căutat pe dată la telefon pe Ceaușescu, aflat într-o vizită în țară. Insolitul demers în forță a avut efect, căci ancheta cu pricina a
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
în strană doi copilași de vreo 6-7 ani. Voi sunteți botezați, i-a întrebat? Ce dacă sunteți! Ia, dezbrăcarea, să vă mai botez o dată. Doamne și ce s-a mai râs în biserică la faza asta, când am văzut fețele îngrozite ale puștilor. Părintele avea categoric ceva de show-man. Într-un final, părintele a dat cu ochii și de mine. Acuși vine, mi-a zis. Doar să dea o fugă de vreo oră jumate la o înmormântare. Și după aia se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
ușa de Cameniță, l-a uitat ca și cum acela n-ar fi existat vreodată. Atunci, Truman, m-am trezit din acest vis. A fost un vis cu fratele meu Vlad. 16 TC "16" \l 1 Și din acest vis mă trezesc îngrozit. Nu e normal ce mi se întâmplă: Lazarus mă asigurase că aici, în văzduh, nu mai am trup și nu mai am reacții omenești, nu mai am emoții, sentimente puternice, spaime. Ceea ce, încă o dată, nu se adeverește: sunt prea implicat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
nădușeală rece ca gheața, fiindcă o visase iarăși pe femeia de neînvins, și-a spus gata, s-a îmbrăcat și s-a dus să taie nodul gordian. La ora aia târzie, i-a trezit pe gardieni și sub privirile lor îngrozite și bulbucate a băgat-o pe mama în anchetă. De fapt, ancheta însemna o ploaie de pumni și de lovituri cu bastonul de cauciuc. O lovea furios, scos din minți: -Ă, nu recunoști, ă?! țipa el confuz. O jumătate de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
lîngă cap, În caz că puma, a cărei umbră ne bîntuia deja mințile, se hotăra să ne facă o vizită neanunțată pe la miezul nopții. Abia se crăpa de ziuă cînd m-a trezit zgomotul unor gheare zgîriind ușa. LÎngă mine, Alberto amuțise, Îngrozit. MÎna mi se Încleștase pe revolver. Doi ochi mă fixau dintre siluetele copacilor. Cu o mișcare de felină, ochii s-au aruncat În față, iar masa neagră a corpului a prins formă dincoace de ușă. A intervenit instinctul pur; frîiele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
i se păru că vede o prăpastie îngrozitoare. În clipele acelea de spaimă i-au trecut prin față toate destrăbălările vieții sale și conștiința a început ca să-l mustre. Un pas îl mai despărțea de tot ceea ce vedea în fața ochilor. Îngrozit o luă la fugă, la întâmplare, pe una din străzile marelui oraș. În drumul lui dădu peste o biserică. Împins de o putere nevăzută el intră înlăuntru. Biserica era plină de lume. Toată lumea era îngenunchiată și se ruga în fața unei
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
a trezit un simțământ de admirație... În a douăsprezecea zi de ședere la Prefectură am fost chemat afară și, împreună cu alți câțiva arestați din alte camere, transportat cu duba la Văcărești. Am privit orașul prin coada dubei: dinaintea mea, străzile îngrozite fugeau înapoi! Aici, la Văcărești, curiozității mele față de planul existențial i s-a adăugat și unul, ca să zic așa, de ordin științific sau estetic: mânăstirea! Fusesem mutat de la Prefectură pentru a fi internat la spitalul de la marea închisoare din pricina grevei
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
verde-roșu-galben, imens. Pasărea picotea pe umărul său drept. Bătrânul fumează cu ajutorul unui portțigaret lung, de fildeș îngălbenit de timp și atâta utilizare. Și dacă totuși Dumnezeu este un imens papagal roșu? S-a terminat berea! S-A TERMINAT BEREA!, strigă îngrozit patronul elvețian al terasei-restaurant unde lucrez pe post de chelner. Vremea blândă aduce valuri de clienți, toate mesele sunt ocupate de oameni cu chipuri fericite, care aspiră cu nesaț miresmele de tei din noapte. Cobor în subsol, să schimb butoiul
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
autobiografie), de parcă ar fi putut avea loc cine știe ce răsturnări în trecutul meu, de la o zi la alta sau de la o lună la alta. Aflasem că fusese trimis un om de la Cadre la Roman, ca să afle totul despre mine. Și eram îngrozită. Nu-mi puteam permite să-mi pierd slujba. Din punct de vedere profesional, eram foarte apreciată. Pe de altă parte, din punct de vedere politic, eram plină de bube și reclamată mereu la Cadre. Am fost discutată și aspru criticată
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
totul normale încep să explodeze în jurul său, răscolind pământul, ca-n filmele normale despre războaie normale. Tipul își dă seama - dârdâind - că se află pe un poligon de tir, în plin exercițiu balistic. Se dă alarma, se suspendă tirul, pușcăriașul îngrozit e adus în celulă, la 5 ore după evadare. Cunosc nenumărați oameni cinstiți care evadează după toate legile evadării și se trezesc, bătând câmpii, exact în perimetrele unde bat, șuieră și explodează obuze cinstite. Nimeni nu mai găsește liniște în
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
Vânt și a scutierului său - Moară de Apă. Sunt ei. Și, cutremurat, ca omul căruia îi revine o boală veche, constat că devin din nou mulinolog și aș fi gata să încalec cu ei, plecând la studiul altor mori moarte. Îngrozit, îmi dau seama că-mi pierd înțelepciunea antimulinologică. Vin zorii, vine dimineața, mă trezesc și-mi zic împăcat că iar am fost neserios și am scăpat de ispită, precum în cer așa și pre pământ. Acest om care ne-a
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
spart capul de colțul unei mese: tribunalul n-a reținut premeditarea, codul nu prevede sancțiuni suplimentare pentru modul cum te debarasezi de un cadavru. Clasa coafură feminină-junioare: 1. Danielle Rettmann (Luxembrug). 2. Bernard... (Lyon). Luni, 16 iunie, o femeie telefonează îngrozită poliției din München, anunțând că un urs s-a urcat până la fereastra apartamentului ei, la etajul al cincilea. În buletinul parohial, pastorul Lewis Lloyd afirmă că osemintele lui Oliver Cromwell au fost regăsite într-un cavou al Bisericii Sf. Nicolae
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
leșinat, într-o groapă la doar 800 de metri depărtare de casă. Nu voi spune: ferice de el; dar voi spune: ferice de mine și de toți cei ce mă înțeleg în nostalgia după epoca în care fugeam de injecții, îngroziți ca de tanc sau cancer, azi. Ferice de mine și de toți cei care încă mai avem un ochi pentru a descoperi în ziarele epocii noastre știrea că un băiat a fugit de acasă ca să scape de o injecție. Și
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
fi reușit dacă aș fi urmat tratamentul prescris și aș fi luat pilulele ,,speciale, foarte scumpe” pe care ,,specialistul” i le-a dat fratelui meu din mare ,,bunăvoință”. Când am citit prospectul acestor ,,medicamente speciale” am rămas pur și simplu îngrozit; pe câteva rânduri erau trecute o mulțime de contraindicații și efecte secundare. Pur și simplu acele mizerii de pastile te îmbolnăveau de 5 ori mai mult decât ți-ar fi făcut un bine ipotetic. Apoi acele pastile se refereau la
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
nevasta moartă cu pruncul în pîntece, îl prelucra cu sistem și răbdare în privința Svetlanei, povestindu-i tot felul de orori. Apoi venea la noi și ne spunea : „Ia uite ce-au zis ai tăi...“. Rezultatul a fost că taică-meu, îngrozit de ce femeie ordinară îi adusesem în casă, a izbucnit la un mo ment dat și, cu mintea întunecată, a luat-o de-o aripă pe sărmana fată s-o scoată pe ușă afară. A fost momen tul în care am
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Tom era un triton de vreo cinci centimetri, pe care l-am cumpărat din Obor, cînd am crezut că Sally e în călduri ; bineînțeles că nu au fost fericiți împreună : Sally îl urmărea tot timpul prin acvariu, iar el fugea îngrozit ; chestie care ne-a făcut să-i separăm, așa că l-am pus pe el într un acvariu pro porțional cu dimensiunile lui ; de unde, pînă la urmă, a evadat, iar noi l-am găsit, după cîteva zile, în spa tele frigiderului
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]