7,678 matches
-
-i leagă pe cei doi, sfidând diferența de vârstă, e chiar un soi de impalpabilă prietenie. Foarte greu descriptibilă și, de bună seamă, sensibilă la fiori pedagogici. Copilul „fură meserie” de la adultul pe care-l vizitează frecvent: îi răsfoiește clandestin însemnările; îi studiază discret preferințele muzicale (Mozart și Janis Joplin în primul rând) și literare (Mark Twain, Gogol); îi urmărește protocolul de dialog cu bufnițele (pe care, ne asigură el, îl va continua strălucit). Acest straniu protocol (despre a cărui magie
Breaking news? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4008_a_5333]
-
urmeze orice tânăr cu aspirații literare. Remarcabilă, sub multiple aspecte, este și perioada 1911-1912, când Romulus Cioflec face parte din redacția ziarului Românul, publicație arhicunoscută condusă de Vasile Lucaciu, Al. Vaida-Voievod și Vasile Goldiș, unde colaborează cu note de călătorie, însemnări și cronici teatrale. În calitate de redactor întreține un interesant dialog epistolar cu unii dintre confrații săi, pe care îi invită să colaboreze la ziarul Românul, în pagina supraintitulată Litere. Arte. Științe. Revelatoare sunt epistolele expediate lui A.C. Cuza, Ion Ciocârlan, Petre
Romulus Cioflec și ziarul „Românul“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3790_a_5115]
-
și o povestire a lunii, „Cealaltă bătălie din Ayacucho”, de Fernando Iwasaki. Avem și o avanpremieră editorială 33 de lecții de filozofie de și pentru băieții răi de Alain Guyard. De asemenea, sunt de reținut capitolul bogat de recenzii literare, însemnările lui Petre Răileanu despre arta contemporană la Veneția și, ca document, scrisoarea lui Barbu Delavrancea către Panait Cerna. Fînăritul, ca patrimoniu În DILEMA VECHE ne-a atras atenția articolul semnat de de Vintilă Mihăilescu: Pro-șura și patrimonializarea fînului. Dincolo de titlul
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3083_a_4408]
-
că în România nu e suficientă știința de carte. Mai trebuie, imperios, și altceva. Ceea ce lui Oreste Tafrali îi lipsea. Epistola expediată Sabinei Cantacuzino (1863-1944) se constituie, de fapt, într-un incendiar rechizitoriu asupra învățământului și cercetării din perioada interbelică. Însemnările și observațiile lui Oreste Tafrali despre oameni, evenimente și fapte sunt de o exemplară corectitudine. * Iași, [22 martie 1922] Str[ada] Paladi, nr. 6 Stimate domnule Director, Răspund la amabila d[umnea]v[oastră] scrisoare, prin care îmi cereți să
Oreste Tafrali și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3605_a_4930]
-
mai mult că Deliberatio nu putea fi scrisă decât în perioada episcopatului său, adică după anul 1030, când Cenadul devenise reședință episcopală. Între secetoasa vară 1044... Pentru a răspunde la întrebarea când a fost scris tratatul Deliberatio avem la îndemână însemnările autobiografice diseminate prin întreg cuprinsul scrierii gerardiene. Două astfel de notații, una din capitolul liminar, alta din capitolul II, ambele vorbind despre același fenomen meteorologic, pot indica cu precizie momentul când a început Gerard lucrul la tratatul său. În cele
Unde și când a fost scris cel mai vechi tratat din România? by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3092_a_4417]
-
obiect nu prea avea. Ne-am cunoscut de aceea mai târziu, la București, în redacția „Gazetei literare” unde eu fusesem angajat corector, în 1958, iar Vârgolici colabora de câțiva ani cu articole. Dar să nu plec prea repede, făcând aceste însemnări, din spațiul Brăilei, al orașului nostru magic dunărean, astfel cum și-l amintește Vârgolici în cartea sa. Cu largi bulevarde dispuse în evantai, pornind de la Dunăre și ajungând tot la Dunăre, cu berării, cafenele, ceainării, grădini de vară, cu cele
De neamul brăilenilor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4119_a_5444]
-
considerare posibilitatea de „a-ți aminti cu memoria altcuiva” ca efect al „experienței literare”. Autobiografiile dau seama de modul în care această experiență se constituie și cum reflectă ea personalitatea autorului. Încercând un posibil răspuns la întrebările de la începutul acestor însemnări, m-aș referi la doi scriitori: spaniolul Fernando Savater și columbianul Gabriel García Márquez, care acordă în autobiografiile lor un spațiu considerabil lecturilor. În Mira por dónde. Autobiografía razonada (Ia te uită! Autobiografie raționată) - publicată de Fernando Savater 1 în
Scriitori hispanici și lecturile lor by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4126_a_5451]
-
de mașini și zecile de Caravaggio”. Fernando Savater intenționase să-și intituleze autobiografia „Amintiri conjecturale” ca un omagiu adus lui Borges. Prin analogie cu conjectura practicată de Borges ca alternativă a ipotezei științifice pentru a recupera imaginaț ia și fantezia, „însemnările” sale sunt „reconstrucții literare pornind de la câteva firișoare de nisip cuibărite într-un catastif al trecutului pe care mă străduiesc să le transform în perle de cultură, artificiale dacă trebuie”. Că nici literatura memorialistică nu este liberă de ficțiune ne
Scriitori hispanici și lecturile lor by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4126_a_5451]
-
poți bizui cel mai mult, omul cel mai săritor.” Confirmă și vorba lui Paleologu: „E atât de pesimist pentru că e fericit.” Kraus: „E admirabilă atitudinea lui, din care emană bucuria de a trăi...” Liiceanu are eleganța de a publica o însemnare foarte critică despre filmul lui: „Toate acestea sunt așa cum și-l imaginează un cititor de departe, din provincie, pe catastroficul Cioran.”
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4147_a_5472]
-
lui: de la eseul lui Mircea Malița despre „criza rachetelor” și considerațiile Hertei Spuhn despre romanul Noapte de Edgar Hilsenrath și până la fragmentele epice (cuprinse în cadrul Bibliotecii „Lettre Internationale”) de J.M. Coetzee, Ion Vianu, Alan Brownjohn și Edgar Hilsenrath însuși; de la însemnările lui Geo Șerban despre Balcicul ca spațiu mitologic pentru artiștii români și până la grupajele tematice despre limbi vechi, limbaje noi (unde semnează Victor Ivanovici, Măriuca Stanciu, Ana- Cristina Halichias, Constantin Vică) și despre diletantism (unde exprimă puncte de vedere Adrian
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4157_a_5482]
-
îndoielii: și nu fiindcă nu ne-ar convinge arhitecții noștri că au capacitatea de a crea inspirat și durabil, ci fiindcă constatăm opacitatea autorităților, refuzul acestora de a-i asculta și de a le pune în practică ideile. De altfel, însemnările din Observator Cultural se și intitulează sugestiv, „Ruptură între arhitecți și autorități”. Este o ruptură care ne afectează pe toți, acum și în viitor. „Scriitorii la ei acasă“ Au debutat cu dreptul două dintre programele culturale inițiate în această toamnă
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4157_a_5482]
-
Scrie, apoi, despre Paul Goma, "primul în Italia", în 1972, în "Fiera Letteraria", ne spune Roberto Scagno. A fost interesat de unele publicații literare din România, la "Gazeta literară" și la "Viața românească" era abonat, cum citesc emoționat într-o însemnare manuscrisă. își procură chiar intervențiile la Congesul scriitorilor din 1956. Opera sa capitală este "Poesia romena moderna", o prezentare pentru mentalitatea occidentalilor a liricii secolului al XX-lea. "Revistei Scriitorilor Români, de la înființarea ei, 1962, la moartea lui, 1975, i-
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
pe de altă parte, problemele USR au rămas, totul este la fel de actual și are grad de urgență maximă („situația gravă a Uniunii”, „Riscul cel mare e să pierdem principala sursă de finanțare: cazinoul”). Drept care, din acest punct de vedere, anul însemnărilor ar putea fi 2011 și chiar 2012. Să sperăm că anul viitor USR va sta sub auspicii mai bune și aceste însemnări își vor pierde valabilitatea. Viitorul României Am văzut duminică la televizor (pe canalul Pro Tv) emisiunea După 20
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4089_a_5414]
-
Riscul cel mare e să pierdem principala sursă de finanțare: cazinoul”). Drept care, din acest punct de vedere, anul însemnărilor ar putea fi 2011 și chiar 2012. Să sperăm că anul viitor USR va sta sub auspicii mai bune și aceste însemnări își vor pierde valabilitatea. Viitorul României Am văzut duminică la televizor (pe canalul Pro Tv) emisiunea După 20 de ani. Realizatorii le-au luat un interviu colectiv câtorva olimpici cu succese internaționale, toți liceeni și performeri în matematică. Acești străluciți
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4089_a_5414]
-
azi nu prea mai gustă asemenea subiecte, ca să nu mai vorbim de criticii de fițe. Adevărul e că romanul lui Gellu Dorian face din povestea vieții lui Gorgias un excelent exemplu de cum se lansează documentul anost, indigest, adesea obscur, sau însemnările unor călători străini trecători prin Oraș, pe cerul ficțiunii, de cum se instaurează vraja epică atotcuceritoare. Rețeta epică europeană la zi nu este foarte diferită. Protagonistul se poate numi Maria Callas, Petrarca, Caligula, Gauguin sau marchizul de Sade, de pildă: romancierul
Naturalețe și vocație epică by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4091_a_5416]
-
i-a șoptit lui Xenopol, cititorii Convorbirilor au să-mi întoarcă înapoi revista.” E evident că Guță este nimeni altul decât G. Panu, autor al faimoaselor Amintiri de la Junimea din Iași. Și e la fel de evident, pentru cine a răsfoit aceste însemnări memorialistice, că paragraful citat mai sus e destul de asemănător cu acela în care e relatată prima lectură publică a nuvelei Sărmanul Dionis. Negruzzi reacționează, într-adevăr, cam așa, dar nu întocmai. Florina Ilis rescrie, practic, pasajele, făcând, ca și Raymond
Visuri trecute, uscate flori (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4093_a_5418]
-
ediții. Adunarea materialelor, selecția și transcrierea lor, verificarea, sunt, de bună seamă, activități angajante, care pretind tăcere și efort. Nimic altceva. Aproape jumătate din cuprinsul prezentului volum conține texte dacă nu inedite (cum e cazul amintitei disertații sau al anumitor însemnări din agende), măcar inaccesibile publicului (o rubrică la un cotidian din Câmpina). La aceasta din urmă aș vrea să mă refer în continuare. Începută în 1999, pe când Sorin Stoica avea doar 21 de ani, colaborarea la ziarul „Partener” e unul
O limbă comună by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4163_a_5488]
-
lipsea. Glenn E. Torrey a avut inspirația să adauge celor 272 de pagini, câte ocupă perioada românească în memoriile lui Henri Berthelot, și scrisorile pe care acesta le trimite de pe frontul de Est cumnatei Louise și nepotului Georges. Epistolele completează însemnările lacunare ale memoriilor și le adaugă o notă intimă, care ne permite să trasăm o „hartă sufletească” a celui pe care soldații români, în tranșeele de la Mărășești, îl botezaseră Taica Berthelot. Adaosul este salutar, căci ne prilejuiește o evaluare din
Generalul Berthelot pe frontul românesc by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4037_a_5362]
-
Livius Ciocarlie Citesc Zen. Constat încă o dată că sunt rupt în două. Unul e cititorul, care admiră, celălalt autorul de însemnări, care bombăne. Când nu pot să cârtesc, nu prea găsesc ce să scriu. Pe deasupra! Citesc, alternativ, și Elogiul nebuniei (al prostiei, de fapt) și tot așa pățesc. E drept, aici a intervenit timpul. Nu mai gândim la fel, nu mai
Însemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4056_a_5381]
-
încerca astăzi să intru mai în adâncime, în substanța solidă a acestei cărți. Către finalul Vieților paralele (adică la p. 459), există o notă din mai multe puncte de vedere specială. Oricât de ingenioase vor fi părând celelalte (toate celelalte) însemnări de subsol (cu semnatari, am văzut, dintre cei mai diferiți), aceasta le întrece cu mult, și stilistic, și compozițional. E vorba despre o invocație tânguitoare către o muză imprecisă: „Uf, doamne, muză! Ce greu mi-e să intru în rolul
Visuri trecute, uscate flori (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4070_a_5395]
-
Năstase realizează pe blogul său o paralelă cu celebrul personaj "Cetățeanul Kane". În clipa morții, celebrul Cetățean Kane rostește un singur cuvânt: “Rosebud”. Începe o cursă teribilă pentru descifrarea acestui ultim mesaj. Sunt intervievate femeile din viața lui, sunt căutate însemnări secrete din arhive. În final, descoperim că “Rosebud” era numele saniei din coplilăria lui Kane", explică Adrian Năstase. Plecând de la acest raționament, fostul prim-ministru susține că "Tot așa, noi, în România, încercăm - de câteva luni - să aflăm sensul cuvântului
Năstase, despre coabitare, în viziunea lui Băsescu by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/39593_a_40918]
-
teme diverse, mai cu seamă istorico-literare, dar nu numai. O parte din ele au fost acum înglobate în ultima secțiune a volumului Amintirile unui uituc, apărut la sfârșitul lui 2012 la editura târgovișteană „Bibliotheca”. Voi face pe marginea lui câteva însemnări. Dar în ce consta șansa de care începusem să vorbesc, referindu-mă la textele care-mi veneau, îngrijit dactilografiate, de la Barbu Cioculescu? De obicei, ca redactor, citești ce urmează să publici nu în primul rând de plăcere, ci mobilizat de
Pretinsul uituc by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3959_a_5284]
-
adâncime, la suprafață, sau chiar fără sens. Reiese că sensul poate să existe, dar absorbit de formă. Acest adevăr s-a spus de atâtea ori, încât ar trebui să înapoiez o parte din banii pe care-i primesc pentru aceste însemnări. Citesc câte trei cărți alternativ, cu plăcerea lecturii puțin stricată de ideea că trebuie să le închei. De ce trebuie să le închei, ce grabă, ce obligație am, n-aș ști să spun. Tocmai mi-a telefonat Nela: a murit Irina
Însemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3968_a_5293]
-
Mongolia 2000, «Anatolia 2004», India a reprezentat a treia etapă a proiectului personal «Descoperă-ți semenii». Ca și în celelalte călătorii, am mers cu scopul de a strânge cât mai mult material informativ pe bandă video, pe film foto și însemnări, pe care ulterior, pe diverse căi, să le fac cunoscute cât mai multora. Așadar, nu a fost nicidecum o călătorie turistică, doar de plăcere. Așa că, de acasă am avut un plan bine stabilit (la care i-am mai adus mici
Agenda2005-30-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283994_a_285323]
-
prietenii literare. Biografia lui interioară însă are multe necunoscute. În „Mulțumiri”, Jay Parini mărturisește pactul dublu al cărții sale, cu documentul și cu imaginația: romanul îl obligă să brodeze pe urzeala biografică, să imagineze întâmplări, să născocească dialoguri, scrisori și însemnări în jurnal. Invenția cea mare o reprezintă, probabil, Lizzie, soția lui Melville. Se știe prea puțin despre Elizabeth Show, așa că aici lucrează din belșug fantezia, construind un personaj complex, prinsă între prejudecățile epocii și dorința de a-l înțelege și
Când personajul se numește Herman Melville by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2839_a_4164]