26,133 matches
-
caută . însă nu pe mările lumii, ci pe drumurile literaturii, de la Anabasis a lui Xenofon până la La guerre de Troie n'aura plus lieu a lui Giraudoux și Orbirea lui Elias Canetti, iar căutarea sa nu e o rătăcire la-ntâmplare, cum nici periplul lui Ulise nu fusese, ci o rețea cu încrengături nebănuite țesută în jurul unui laitmotiv: Odiseea lui Homer și inegalabilul ei erou. " E vorba de un jurnal, de o terapie fără trimiteri bibliografice riguroase și folosind numele Odiseu
Ithaca by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16839_a_18164]
-
că jurnalismul literar e o profesie nu doar serioasă, ci și de reală valoare, nu o efemeridă sortită pubelelor de reciclare a hîrtiei de ziar și reviste, ci scriere autentică, destinată păstrării, în antologii cu respect așezate pe rafturile bibliotecilor. Întîmplarea, generoasă ca în atîtea alte dăți, face să citesc acest volum la scurt timp după ce revizionarea unui film american "clasic", din anii '50, mi-a amintit de potențialul romanesc al ziaristului, portretizat în imaginarul american ca veritabil erou modern, făptură
Gazetăria de substanță by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16829_a_18154]
-
primejduise eroului viața, înfigându-i în spate un cuțit, iar năpraznica lovitură cauzatoare de moarte pe care eroul i-o administrase fusese o reacție de apărare. Astfel socotiseră și anchetatorii care nu i-au mai deschis proces. Tenebroasa și oribila întâmplare desigur că nu este biografică ci imaginată, trecută în contul personajului ca una din premisele îndepărtate ale angoasărilor de care va fi bântuit mai târziu. Acționase difuz asupra psihicului său oricum fragilizat, vulnerabil. Înainte de a fi altceva, romanul lui Virgil
Cronica unei nevroze by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16844_a_18169]
-
puțin. Cabala numelui. Formula magică a cuvîntului,... numelui personajului. Foarte important. O mistică, aproape. Am zis: magie, mai curînd. Formula, transcrisă în dec. 1975: T plus C1 plus C2 plus C3. Un nume auzit în copilărie. Îl trec în roman. Întîmplarea face ca în cîteva săptămîni doar după alegere, să aflu că numele acesta era și al unui ins de treabă. Caut un al treilea. Dau de unul care însă a făcut dovadă, aflu, de un act de bravură. Tot schimbînd
Șuvoiul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16846_a_18171]
-
n-am încercat nici un dram de satisfacție pictându-l doar în nuanțe de negru și cenușiu. N-am cum să nu percep eșecul domniei sale și ca pe-un eșec al meu. Dacă aș fi întrebat care e morala acestor triste întâmplări, probabil că aș răspunde: "Regimul Constantinescu? O brambureală din care n-am înțeles nimic!"
La adio (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16855_a_18180]
-
fonice; în acest caz, nașpa ar fi fost selectat, între variile sinonime candidate la postul de termen negativ preferențial, și datorită asemănării sale fonice cu nasol, iar în mișto, meserie și marfă identitatea consoanei inițiale n-ar fi o simplă întîmplare... Aceasta rămîne însă o simplă ipoteză, greu de demonstrat și ușor de respins prin contraexemple.
"Marfă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16862_a_18187]
-
care comportă respectul față de cîteva valori consolidate. Și el se referă mai puțin la opere decît la viața scriitorilor. Rapoartele conțin informații succinte, ca de curriculum vitae, și o parte intitulată Histoire, povestea pe scurt a fiecăruia, amoruri, favoruri, protectori, întîmplări picante, elemente fiziognomice. Prea puține dintre acestea ar fi fost utile cenzurii. De regulă, supravegherea polițienească a scriitorilor și-a dat măsura întreagă în regimurile totalitare. în Franța vechiului regim, dacă e foarte limpede de ce ideile ceva mai libere ale
Polițistul și literații by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16887_a_18212]
-
colabora la revista Versuri (Iași, 1911) i-a provocat lui Bacovia o reacție disproporționată, cu totul rară în cazul său, și l-a obsedat multă vreme, dovadă faptul că-și amintește de el, după aproape două decenii, într-un interviu. Întîmplarea a fost narată pe larg de redactorul publicației citate, I.M. Rașcu. Acesta subliniase și ortografiase peste tot gris cuvîntul gri, în poezia omonimă, întrucît e, zicea, "un galicism". În parodia ce s-a făcut poeziei de către adversarii revistei lui Rașcu
O viață a lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16891_a_18216]
-
Catrinel Popa Volumul Întâmplări al lui Alex. Ștefănescu reunește texte amuzante, foarte diverse, în aparență greu de clasificat, al căror numitor comun rămâne umorul de bună calitate. Elementul anecdotic deschide însă adeseori calea meditației profunde asupra realității și, indirect, asupra procesului misterios prin care
Miniaturi în proză by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16908_a_18233]
-
meditației profunde asupra realității și, indirect, asupra procesului misterios prin care viața devine literatură, și viceversa. Totuși autorul nu ține cu tot dinadinsul să încurajeze verva speculativă a cititorilor săi, căci într-o notă succintă ne avertizează că, deși toate întâmplările povestite sunt reale, amănuntul nu are nici o importanță. Desigur, este și acesta un mod de a atrage atenția asupra respectivului amănunt, dar esențial rămâne hazul copios, instrumentul principal care ține laolaltă aceste secvențe disparate desprinse din comedia existenței. Totul în
Miniaturi în proză by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16908_a_18233]
-
d.; dramolete (episodul Evdochia), fantezii ale hazardului ("conversația" dintre George Arion și o ușă de autobuz), mici miracole ale scrisului și aventuri ale scriiturii (pulverizate, la modul propriu, din paginile unei copii xerox, prin nu se știe ce capriciu al întâmplării), istorioare cu un anumit coeficient de senzațional ("întâlnirea" cu Ștefan cel Mare), sunt doar câteva din decupajele ce alcătuiesc substanța acestei cărți. Nu lipsesc nici accentele malițioase, umorul alunecă adesea în sarcasm, iar ironia devine mușcătoare. În acest sens, episodul
Miniaturi în proză by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16908_a_18233]
-
căsătorită cu un inginer cam plicticos. Invitat la cină, jurnalistul sfârșește seara - ca într-una din acele "tales of the unexpected" - în brațele frumoasei sale gazde. Scena erotică - bogată în amănunte picante - pare desprinsă dintr-un "Decameron" sui-generis. În ansamblu, Întâmplările lui Alex. Ștefănescu (acompaniate de ilustrațiile amuzante ale lui Linu), alcătuiesc o carte delectantă, care poate constitui o excelentă alegere pentru orice cititor. Alex. Ștefănescu - Întâmplări, Institutul European, Iași, 2000, 95 pag., preț 30.000 de lei.
Miniaturi în proză by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16908_a_18233]
-
Scena erotică - bogată în amănunte picante - pare desprinsă dintr-un "Decameron" sui-generis. În ansamblu, Întâmplările lui Alex. Ștefănescu (acompaniate de ilustrațiile amuzante ale lui Linu), alcătuiesc o carte delectantă, care poate constitui o excelentă alegere pentru orice cititor. Alex. Ștefănescu - Întâmplări, Institutul European, Iași, 2000, 95 pag., preț 30.000 de lei.
Miniaturi în proză by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16908_a_18233]
-
nu are dreptul să se joace...) Autorul ne produce surprize în serie. Imediat după ce se recomandă drept "republică federală", ne anunță că volumul său se intitulează Statul de Nord & Statul de Sud și că este dedicat "următoarelor cărți, persoane, locuri, întâmplări și melodii": Biblia, Ioan Botezătorul, bulevardul Magheru etc. etc. până la Daniel Bănulescu, restul familiei Bănulescu și Adrian Serafim. în volum sunt incluse poeme din două cărți anterioare - Te voi iubi pân'la sfârșitul patului, 1993, și Balada lui Daniel Bănulescu
Poezie fără frontiere by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16906_a_18231]
-
tocmai datorită dramatismului care putea fi sesizat dincolo de o gesticulație de carnaval, dar în cuprinsul lor există și zone de poezie livrescă minoră, amintire a influenței exercitate de moda optzecistă. De curând, Lucian Vasilescu a publicat o carte - Spirt. Muzeul întâmplărilor de ceară - care îi aparține întrutotul, din punct de vedere estetic, și care reprezintă, fără îndoială, cea mai bună carte a sa. Ceea ce produce o impresie puternică este intensitatea calmă a trăirilor. Asemenea unui credincios fanatic, poetul ar putea să
Poezie fără frontiere by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16906_a_18231]
-
ca un sunet de clopot, în sufletul cititorului. Republica Federală Daniel Bănulescu, Statul de Nord & Statul de Sud, ediție și postfață de Nicolae Țone, cuvânt înainte de Z. Ornea, București, Ed. Vinea, col. "Nouăzeci", 2000. 406 pag. Lucian Vasilescu, Spirt. Muzeul întâmplărilor de ceară, cu o prezentare de Al. Cistelecan, București, Ed. Nemira, col. "Purgatoriu" (col. coord. de Dan Petrescu), 2000. 96 pag.
Poezie fără frontiere by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16906_a_18231]
-
o nuanță de ruj pe fondul smalțului gălbui. Să fie, deci, așa cum susținea Fumiko, rujul de buze al doamnei Ota, care sfîrșise, după multele atingeri, să se impregneze în însăși granulația ceramicii?". Astfel de imagini "exotice" preiau întreaga tensiune a întîmplărilor narate și o camuflează într-o expresie poetică sau, mai bine zis, într-un poem narativizat. Din fragmentul citat reiese clar că plusul de poezie nu înseamnă nicidecum o ambiguizare a imaginii, o pierdere a clarității. Pentru Kikuji obiectul înseamnă
Un singur bărbat... by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16927_a_18252]
-
invers. Am coborât imediat. Era pe înserate. Am intrat în gară, frig, întuneric și pustiu. Paul își continua glumele, în noi nu se terminase buna dispoziție, râdeam ca de ceva năstrușnic. A intrat omul de serviciu, s-a minunat de întâmplarea noastră și ne-a spus că următorul tren este spre ziuă, că pe el îl chemă Văsălie și la el acasă este mare petrecere de Sf. Vasile cel Mare și că s-ar înteți și mai mult petrecerea dacă ne-
Peripeții de anul nou. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]
-
da, îi spusesem, nu v-am tutuit niciodată. "Costică, glumești?"... Nu glumeam deloc. Și-atunci, el îmi ceruse să-l întreb ceva, de probă, dar exact, exact cum credea el, că îi spuneam tu, nu dvs. Cînd ne întîlniserăm, din întîmplare, în piața Amzei, G.B. îmi spusese, fără să-l întreb, că se ducea să se tundă. Atunci, cerîndu-mi să-i spun ceva, de probă, îl întrebasem: G., tu te duci să te tunzi?... A, nu, nu, - exclamase oripilat - exclus!... Dar
Sprichwaswahrist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16915_a_18240]
-
mă mai crede cînd îi atac, și mă fac un negativist. Că ăștia , - zic ei, - chiar dacă au dreptate, nimeni nu-i crede, vorbindu-i pe ceilalți mereu numai de rău. Să redevină mazochist - mă întreabă, - ca să redevină credibil?... * Seriile de întîmplări, evenimente disparate între ele, petrecîndu-se la mari intervale de timp, dar care, cu vremea, deodată se adună, se înșiruiesc unul după altul, desființînd distanța ce le separase și care acum, întîmplările, evenimentele, succedîndu-se repede, capătă o logică a lor pînă
Sprichwaswahrist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16915_a_18240]
-
redevină mazochist - mă întreabă, - ca să redevină credibil?... * Seriile de întîmplări, evenimente disparate între ele, petrecîndu-se la mari intervale de timp, dar care, cu vremea, deodată se adună, se înșiruiesc unul după altul, desființînd distanța ce le separase și care acum, întîmplările, evenimentele, succedîndu-se repede, capătă o logică a lor pînă atunci disimulată. Aproape îți vine să crezi că există un regizor, undeva, care le supraveghează. Vezi întîlnirea de la filmul sovietic Călina roșie cu fata care a luat cuvîntul într-o ședință
Sprichwaswahrist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16915_a_18240]
-
Alex. Ștefănescu Despre PEN Clubul Român nu se știe aproape nimic. Și aceasta nu pentru că nu ar merita să se știe, ci pentru că așa suntem noi, românii: risipitori, amnezici, obișnuiți să lăsăm totul la voia întâmplării. La această vocație națională a nepăsării se adaugă faptul că presa nu-și face datoria de a ne informa în legătură cu ceea ce este cu adevărat important în România. în loc să aflăm ce mai fac scriitorii, aflăm ce mai fac boschetarii și aurolacii
Ce nu se știe despre PEN CLUBUL ROMâN by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16923_a_18248]
-
nenorocul "Noroc"-ului. imagini aproape voalate, virate în albastru și emoționante prin parțialitate, de pe câteva bobine păstrate în arhiva personală a unuia dintre membrii formației. Bobine pierdute și regăsite după decenii într-un pod, după ce majoritatea au fost distruse din întâmplare - iată un punct de la care nici o "ficțiune" cinematografic serioasă nu s-ar da în lături să-și înceapă desfășurarea. însă care film ar "bate" viața, ce poveste ne-povestea? *Murind pentru Madrid - r. Sergiu Cobileanschi, 1999 * Momentul Norocului - r. Marin
Ne-povești familiare by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/16934_a_18259]
-
comentează, cultivîndu-și indiferența față de uniformitatea stilistică și amintind tot timpul ținta principală a fiecărui rînd.: "Mă opresc mereu la acele neînsemnate lucruri care sînt capabile să arunce o cît de mică rază de lumină asupra tuturor gesturilor și a tuturor întîmplărilor care formează ceea ce aș putea numi viața mea" (s.m. - C.R.). În Addenda apar trei texte din perioada de "activism" suprarealist, texte scrise împreună cu reprezentanți de seamă ai avangardei românești: Gherasim Luca, Virgil Teodorescu, Paul Păun, Trost. L'infra-noir, Éloge de
Persoana întîi singular by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16946_a_18271]
-
oamenii de pe scenă sunt preocupați de ceea ce sînt, nu de ceea ce ar trebui ei să însemne. Sînt preocupați de relațiile dintre ei, de ceea ce îi leagă și de ceea ce îi desparte, se străduiesc să se explice, să transforme vina în întîmplare nefericită, să se dezvinovățească, să pedepsească în cunoștință de cauză. Redus la teatralitatea sa elementară, celebrul text shakespearian devine o problemă personală, nu filozofică. Spectacolul coboară la rădăcina răului, acolo unde crima se petrece fără mijlocitori: cel care o înfăptuiește
Forma și limitele vremii by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/16932_a_18257]