3,412 matches
-
a utiliza criteriul egalității echitabile a oportunităților pentru a determina acel pachet de servicii la care indivizii ar trebui să beneficieze, din perspectiva egalitarienilor, la un acces egal, nu este lipsită de probleme. Una dintre cele mai importante ține de întemeierea acestui criteriu. Așa cum am văzut, Daniels invocă în favoarea utilizării lui argumentul că egalitatea echitabilă a oportunităților reprezintă o exigență a dreptății sociale. Daniels nu aduce, însă, nicăieri un argument în favoarea acestei teze. În susținerea acestei teze, el se bazează pe
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
nu pot pretinde legitim că sunt sprijiniți de Rawls"27. În concluzie, nu este foarte clar dacă abordarea lui Daniels referitoare la egalitatea echitabilă a oportunităților este, într-adevăr, o abordare rawlsiană și dacă ea poate pretinde un spor de întemeiere și plauzibilitate prin asociere cu teoria dreptății sociale apărate de Rawls. Altfel spus, nu este foarte clar dacă argumentele invocate de Rawls în favoarea versiunii sale a principiului egalității echitabile a oportunităților pot fi invocate în mod legitim pentru a sprijini
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
Veatch. În formularea lui Veatch, principiul susține că, în ciuda numeroaselor diferențe și inegalități existente între ei, "există ceva esențial despre oameni care este independent de condiția lor socială, economică și politică. Această calitate esențială este suficientă pentru a genera o întemeiere a egalității de tratament ... întemeiere care nu poate fi respinsă pe baza unor argumente empirice menite să evidențieze diferențe neesențiale între oameni"5. În plus, crede Veatch, acest principiu implică faptul că sistemul de îngrijiri medicale trebuie să furnizeze tuturor
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
principiul susține că, în ciuda numeroaselor diferențe și inegalități existente între ei, "există ceva esențial despre oameni care este independent de condiția lor socială, economică și politică. Această calitate esențială este suficientă pentru a genera o întemeiere a egalității de tratament ... întemeiere care nu poate fi respinsă pe baza unor argumente empirice menite să evidențieze diferențe neesențiale între oameni"5. În plus, crede Veatch, acest principiu implică faptul că sistemul de îngrijiri medicale trebuie să furnizeze tuturor "nivelul de îngrijiri medicale necesar
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
totuși, că împărtășesc opinia că această teorie își îndeplinește țelul fundamental pentru care a fost dezvoltată. Acest țel nu este atât acela de a oferi o explicație a importanței speciale a serviciilor medicale, cât și acela de a oferi o întemeiere a idealului accesului egal la serviciile de îngrijiri medicale. Scopul ultim al lui Daniels este acela de a întemeia ideea că cetățenii trebuie să beneficieze de un acces egal la acele servicii medicale esențiale pentru protejarea ariei lor normale de
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
cele ce eventual vor urma de aici înainte, pot fi considerate mezoevenimente ce au urmat marelui eveniment din 1979. De asemenea, conflictele arabo-israeliene succesive din anii 1948-1949, 1956, 1967 și 1973, sunt mezoevenimente din ciclul deschis de megaevenimentul reprezentat de întemeierea statului evreu în anul 1948. Procesele curente care prin dimensiunile și hinterlandul spațial redus al influenței lor, nu constituie decât episoade minore în evoluția unui stat sau a unei regiuni, pot fi calificate drept microevenimente. Acestea determină consecințe minore în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
ale divertismentului exclusiv. Tiberiu Brăilean nu exaltă gratuit o retorică a complementarității; el reclamă, dimpotrivă, returul la acea simplitate originară, integratoare, a marilor narațiuni care legitimau altădată ordinea priorităților, gustul, puterea și moravurile. Politica, etica și economia, de pildă, căpătaseră întemeiere doctrinară în scrierile Stagiritului, cel care le și grupa în tiparul clasic al "filosofiei practice". Separarea ulterioară și diviziunile repetate pot fi un indiciu al progresului speculativ, dar și semn al risipirilor fără număr sau al dezunirii ireversibile. Filosofia s-
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
valorile, inaugurînd o (in)cultură perfect indiferentă. Odată universalul dispărut, nu mai rămîne nimic decît tehnostructura mondială atotputernică, față cu singularități redevenite sălbatice și livrate lor însele"15. În noile condiții, economia are nevoie de un nou suflu, de noi întemeieri sau de regăsirea matricei spirituale din care s-a născut ca știință. Aflată în slujba omului, ca nu poate eluda misterul acestuia. De aici deschiderea teologică a economiei. Deja marile firme sau asociații de firme și-au constituit și departamente
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
începîndu-se cu nașterea lui Iisus, ce poartă în sine întreg viitorul umanității, înrădăcinat în promisiunea mîntuirii. Totuși, în secolul al XVI-lea, Reforma pare să fi introdus o altă concepție privind împărțirea istoriei, în formă ciclică, urmînd trei mari etape: întemeiere, decădere, reîntemeiere. Reprezentările timpului și ale istorici înregistrează o transformare profundă odată cu Joachim de Flore, care rupe cu viziunea tradițională, vorbind despre domnia Spiritului, epo-ca unei societăți perfecte, a coborîrii Cerului pe Pămînt, trăirea în eternitate. Această viziune nouă afectează
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
atmosferei sacristiilor, încearcă restaurarea unei gîndiri teolo-gico-metafizice, fără distorsionările abuzive in-duse de metoda fenomenologică clasică, fără distrugerea mitului, o gîndire onto-teologică, potrivit căreia ființele sunt întemeiate din ființa comună, la rîndul ei întemeiată de Ființa supre-mă care își este propria întemeiere. Științele, ideologiile și tehnicile născute din această concepție bazată pe întemeiere cauzală repre-zintă desăvîrșirea metafizicii și, în același timp, sfîrșitul său, uitarea ființei căzute sub imperiul lucrurilor și al unei gîndiri calculatoriste. Noua gnoză nu propune un nou zeu al
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
de metoda fenomenologică clasică, fără distrugerea mitului, o gîndire onto-teologică, potrivit căreia ființele sunt întemeiate din ființa comună, la rîndul ei întemeiată de Ființa supre-mă care își este propria întemeiere. Științele, ideologiile și tehnicile născute din această concepție bazată pe întemeiere cauzală repre-zintă desăvîrșirea metafizicii și, în același timp, sfîrșitul său, uitarea ființei căzute sub imperiul lucrurilor și al unei gîndiri calculatoriste. Noua gnoză nu propune un nou zeu al ființei și al lumii, ci numai Dumnezeul cel viu al Evangheliei
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
vieții monastice, în vol. Sfanțul Vasile cel Mare. Închinare la 1600 de ani de la săvârșirea să, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1980, p. 335-336.} Activitatea Sfanțului Vasile nu s-a mărginit însă numai la întemeierea acestei mănăstiri în Pont, ci ea a fost doar ca un model, un dreptar, după care a mai pus temelia și la alte multe locuri că locaș pentru asociațiile călugărești{\cîte 46}. Întreaga opera literară a Sfanțului Vasile este inspirată
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
generații, după suferințele și sacrificiile părinților noștri și mulțumită generoasei protecții a marilor puteri europene, Statul Român s-a format.(...) Acum a venit momentul să dovedim Europei că România poate fi un element inteligent și solid, pentru a contribui la întemeierea ordinii și stabilității în Orient. Toate aceste considerații de mare valoare sunt tot atâtea datorii pentru națiunea noastră ca să lucrăm la curmarea unui război [din Balcani] care cu cât se va prelungi, cu atât mai mult va seca forțele noastre
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
valoare sunt tot atâtea datorii pentru națiunea noastră ca să lucrăm la curmarea unui război [din Balcani] care cu cât se va prelungi, cu atât mai mult va seca forțele noastre materiale. Deci pentru apropiata dobândire a păcii mult dorite, pentru întemeierea solidă a drepturilor noastre de națiune liberă și de sine stătătoare, pentru întărirea stimei și a încrederii către noi a națiunilor străine, invocăm numele marilor noștri domni eroi, odată energici apărători ai creștinătății în Orient (...), noi am trecut Dunărea!” Atitudinea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
viața adevărată se află doar în pagina artistului.406 Se constată o diferență majoră între scriitorul, care face obiectul analizei noastre, și autorul lui Dubliners: ultimul se apropie de concepția romantică ce privește actul poetic ca pe unul religios de întemeiere a lumii. În opinia noastră, numitorul comun al ambelor viziuni ar fi: sublimarea lumii și instaurarea conexiunilor subiective. Altfel, Camil Petrescu probează indubitabil consecvență, în vreme ce Joyce se distanțează afabil de convingerile estetice ale tinereții și le menționeză, cu nostalgie, în
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
generații, după suferințele și sacrificiile părinților noștri și mulțumită generoasei protecții a marilor puteri europene, Statul Român s-a format.(...) Acum a venit momentul să dovedim Europei că România poate fi un element inteligent și solid, pentru a contribui la întemeierea ordinii și stabilității în Orient. Toate aceste considerații de mare valoare sunt tot atâtea datorii pentru națiunea noastră ca să lucrăm la curmarea unui război [din Balcani] care cu cât se va prelungi, cu atât mai mult va seca forțele noastre
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
valoare sunt tot atâtea datorii pentru națiunea noastră ca să lucrăm la curmarea unui război [din Balcani] care cu cât se va prelungi, cu atât mai mult va seca forțele noastre materiale. Deci pentru apropiata dobândire a păcii mult dorite, pentru întemeierea solidă a drepturilor noastre de națiune liberă și de sine stătătoare, pentru întărirea stimei și a încrederii către noi a națiunilor străine, invocăm numele marilor noștri domni eroi, odată energici apărători ai creștinătății în Orient (...), noi am trecut Dunărea!” Atitudinea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
între speranța de a putea răspunde la întrebările sale privitoare la fundamentele logicii și deznădejdea pe care i-o provoca conștiința că nu realizează progresele așteptate îl împingea adesea în stări de adâncă depresie.18 O realizare autentică, așa cum este întemeierea logicii, gândea el, nu va putea fi înfăptuită trăind cu jumătăți de măsură. Operei trebuie să-i jertfești totul. Aut Caesar, aut nihil. Îl stăpânea temerea, o temere care revine mereu în discuțiile cu Pinsent, pe care i-o comunică
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
cercetărilor filozofice este să contribuie la ameliorarea modului în care gândim, ajutându-ne să „vedem mai bine“ lucruri din cele mai obișnuite. Rostul lor este să ofere un spor de „înțelegere“. Și tocmai în aceasta rezidă însemnătatea lor excepțională. Buna întemeiere și utilitatea unei „descoperiri filozofice“, a unei doctrine sau a unei analize întreprinse cu instrumente specializate vor putea fi controversate sau chiar contestate. Nu însă și utilitatea acelor activități care ne ajută „să vedem mai bine“ lucruri care influențează în
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
posedă aceste experiențe. Ceea ce spunem despre ceea ce simțim reprezintă o parte a comportării noastre, comportare prin care se exprimă ceea ce simțim. „A numi exprimarea durerii un enunț este înșelător deoarece de cuvântul «enunț» sunt legate, în jocul de limbaj, «testarea», «întemeierea», «confirmarea», «infirmarea» enunțului.“45 Nu poate să fie vorba însă de nimic din toate acestea în cazul expresiilor despre ceea ce simțim. Expresiile verbale ale durerii nu se bazează mai mult pe introspecție, înțeleasă ca observație asupra a ceea ce este „lăuntric
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
și că îndatorirea interpretului care o ia în serios ar fi să o dezvăluie“. Recunoscând că atât în Cercetări, cât și în alte însemnări ale sale Wittgenstein s-a pronunțat împotriva ideii curente că obiectul cercetării filozofice este formularea și întemeierea unor teze teoretice, autorul afirmă că „această intenție explicită este pe de-a întregul compatibilă cu faptul că el filozofează cu intenția neexprimată de a întemeia o teorie“. Iar dacă se va putea arăta că lucrarea conține „o teorie bine
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
fi putut produce nici cu cea mai mare osteneală o capodoperă, care i-ar fi scăpat din greșeală creatorului ei“52. Comentariul își propune să arate că ceea ce constituie substanța Cercetărilor sunt „argumentele“ și că ele servesc, direct sau indirect, „întemeierii a două teze“, una despre semnificație și alta despre stări mintale.53 Poziția altor autori de limbă germană care au scris mult despre Wittgenstein - Rudolf Haller și Joachim Schulte - este una mai moderată. Ei recunosc că Wittgenstein a avut o
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
sunt teoriile, explicațiile și argumentele. Cu toate acestea, acești autori îi prezintă uneori ideile ca și cum ele ar reprezenta contribuții teoretice. Astfel, Haller crede că filozofia târzie a lui Wittgenstein ar reprezenta un „fundamentalism praxiologic“, adică punctul de vedere că „orice întemeiere, orice căutare a unui fundament ferm, ca și orice îndoială au un sfârșit și nu pot reprezenta niciodată o serie infinită. Se ajunge, prin urmare, întotdeauna la un fundament - acesta poate fi credința oarbă, încrederea oarbă -, iar acest ultim fundament
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
unei comunități devine clară, transparentă. Practica filozofică a lui Wittgenstein este, prin urmare, net diferită de acea practică a profesioniștilor filozofiei care devenise dominantă în țările de limba engleză încă la mijlocul secolului trecut. Cea din urmă este orientată spre testarea, întemeierea sau corectarea unor intuiții conceptuale curente prin aplicarea unor metode speciale, unele cu un accentuat caracter tehnic. Inventarea jocurilor de limbaj țintește, dimpotrivă, influențarea modului nostru de a gândi prin îndreptarea atenției asupra unor lucruri pe care le știm, dar
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
în cadrul monarhiei absolute. Sentimentul de solidaritate spontană care, în secolul al XIII-lea a asigurat triumful instituțiilor colective, explică apariția Adunărilor de stări și instalarea regimului corporativ. Acest adevărat fenomen social, poate fi analizat în două momente: primul coincide cu întemeierea orașelor și comunelor, cu organizarea lor pe baze corporative; cel de-al doilea corespunde creării instituțiilor de solidaritate între orașe și comune, între diversele elemente ale stării senioriale în sânul fiecărei țări, apoi între stările aceleiași țări. În ambele cazuri
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]