2,651 matches
-
ce-i faci dacă n-are limbă? Oare n-ar fi bun bucuros să poarte pe-un 81 {EminescuOpXV 82} olog în spate, care să vorbească în locul lui? Dar în societatea noastră e tot așa. Prin împărțeala (diviziunea) muncii, cei învățați devin muscular ologi și trebuie hrăniți, iar cei muncitori sunt - în raport cu cultura generală - intelectual orbi și au nevoie de ochii învățatului. În realitate comparația șchioapătă. Societatea are tendența de-a-și crea organe tot mai multe și mai perfecte, pe când la
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
în spate, care să vorbească în locul lui? Dar în societatea noastră e tot așa. Prin împărțeala (diviziunea) muncii, cei învățați devin muscular ologi și trebuie hrăniți, iar cei muncitori sunt - în raport cu cultura generală - intelectual orbi și au nevoie de ochii învățatului. În realitate comparația șchioapătă. Societatea are tendența de-a-și crea organe tot mai multe și mai perfecte, pe când la-nceput singurul ei organ era informa gastrulă. [FUNCȚIA SOCIALĂ ORGANICĂ] [1] 2267 Cestiunea de căpetenie este acea pusă de bătrânul Menenius
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
pe deplin limba, nu stăpânesc pe deplin materialul ei de finețe și de distincțiuni și numesc multe lucruri cu același nume, cum rutenii (? ) au pentru verde și albastru aceeași vorbă, deși în fapt ei disting colorile. Ar avea atunci dreptate învățații ce susțin că limba și legile ei dezvoltă cugetarea, iar nu viceversa. 141 {EminescuOpXV 142} [CULTURA STRĂINĂ ȘI LITERATURA NAȚIONALĂ] 2255 Fiecare băiat ud după urechi care-a-nvățat două buchi la nemți or la francezi, fiecare om de la noi
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
vorbă, deși în fapt ei disting colorile. Ar avea atunci dreptate învățații ce susțin că limba și legile ei dezvoltă cugetarea, iar nu viceversa. 141 {EminescuOpXV 142} [CULTURA STRĂINĂ ȘI LITERATURA NAȚIONALĂ] 2255 Fiecare băiat ud după urechi care-a-nvățat două buchi la nemți or la francezi, fiecare om de la noi ce-a venit cu cultura străină se crede îndreptățit, ba chiar dator, de-a da lecțiuni poporului și de-a ști toate celea mai bine decât dânsul. Băieți fără de
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
faptă împreunate într-o unitate a conștiinței; iară mai pe urmă neapărate concepturi sunt a cărora note trebuiesc numaidecât a se încopcia în unitatea conștiinței; d[e] e[xemplu]: conceptul filosofiei într-un țăran este cu putință, iară într-un învățat real-aievnic, mai pre urmă conceptul pricinei pricepîndu-se efectul este neapărat. Chiaritatea, întunecimea și lămurirea concepturilor are treptele sale sau poate fi mai mare și mai mică, adică din aceea este mai mare chiaritatea concepturilor, din ce mai de cătră multe
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
poate. [12] Amiciția se-ntemeiază pe stimă, prin urmare pe calități a sufletului. Amor pe calități a corpului. Pentru o persoană cu suflet frumos putem avea multă amiciție - amor nu. Sărutarea pe care regina Margareta de Scoția a dat-o învățatului însa urâtului Alain Chartier a fost numai o grimasă. [13] Nu esistă oameni mai nenduplecați și mai duri decât cei preocupați într-una de nefericirea lor. 1054 {EminescuOpXV 1055} [14] Spirite mari se nasc adesea prin nevoie. Țările cele mai
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
persoanei umane de tentațiile liberticide ale diferitelor forme de colectivism, niciodată stinse ci continuu regenerate, constituie un punct de forță al tradiției de gândire franciscană care s-a înțeles cu rațiunile voluntarismului. Este vorba de poziții filosofice care fac din învățații franciscani adevărați clasici ai gândirii filosofice. Apărarea pe care Scotus (1266-1308) o ia libertății îl conduce la o critică radicală a determinismului natural tipic filosofilor greco-arabi. Dumnezeu este liber și, creând, a voit ființele particulare în individualitatea lor - și nu
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
arborii și râurile lui. Toți călătorii erau neliniștiți, fiecare în felul lui. Auta se îndeletnicea mare parte din vreme cu învățătura, în restul vremii cu dorul de a se vedea pe pământ. Ajunse mai înțelept și mai învățat decât toții învățații pământului, dar nici învățătura, nici deprinderile noi nu-i putură lua neliniștea de a se ști parte a țărânii pe care o călcase din copilăria lui. Cei cinci străini își urmau cercetările și aici, fie privind pământul în toate chipurile
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
noastră. Ne-am dus pe unele, le-am cercetat... Sunt unele urme. - Ruine de temple, de palate? făcu Auta. - Nu! zise Hor și râse. Ruine n-am văzut. Dar anumite urme găsite în piatra lor, unele semne palide... În sfârșit, învățații noștri care se îndeletnicesc cu asta au privit toate urmele laolaltă și au aflat adevărul pe care vi l-am spus. Vezi, Auta, de ce nu e bine să umble cu asemenea puteri cine nu are stăpânire de sine și nu
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
ei nu se ceartă: armele lor sunt gândurile; învinge cine poate dovedi tuturor că are mai multă dreptate. Babilonianul clătină din cap: - Și până la urmă ce au făcut? - Nu știu, n-am apucat să văd cine a avut dreptate. Unii învățați au descoperit mijlocul de a umple cerul lor cu aer făcut de ei, și să facă apă ca să umple albiile secate. Alții ziceau că atâta n-ar fi de ajuns. Nu știu ce-au mai făcut după ce am plecat. Și
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
examenul de admitere la o instituție de prestigiu din capitala Moldovei. El venea dintr-o zonă tare vitregită, conștient de pregătirea lui școlară, precară, față de a ieșenilor sau a celor din alte orașe, care nu aveau acasă altă grijă, decât învățatul. Dar, intrase în horă, trebuia să joace! Odată coborât din tramvai, întrebă un băiat cam de vârsta lui, despre drumul spre Școala Normală Vasile Lupu. - Păi eu, tot acolo merg, și tot pentru examen. Se simțea mai bine, nu era
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
se ridica din pat, cu ochii închiși, încercă să rememoreze măcar fragmente din vis. Degeaba, vedea obsedant doar chipul domnișoarei din bibliotecă, a cărei prezență acolo rămânea în continuare un mister. Ziua se scurse obișnuit, cu orele de curs dimineața, învățatul după amiaza și plimbarea pe aleile mărginite de castani ale școlii. Surpriza avea să vină în fața locuinței directorului. Fata de ieri, culegea din praf foile răvășite de vânt ale unui ziar al vremii Timpul, necăjită de rafalele care le împrăștiase
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
comentariu pe marginea lucrării Tao teh ching și este considerat a fi fondatorul Școlii de taoism a „Conversației Pure”, la jumătatea secolului al III-lea e.n. Chi Kang: un alt Înțelept excentric al Pădurii de Bambus, a fost un mare învățat și poet și a scris multe eseuri despre lăută și despre tao pentru cultivarea vieții. Liu Ling: renumit „Dragon Bețiv” și cel mai faimos băutor dintre cei Șapte Înțelepți, a scris versuri de laudă despre vin și tao și îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
în canalele vertebrale spre cap în timpul meditației; - începeți meditația cu câteva respirații Bellows ușoare pentru a expira aerul stătut din plămâni, urmate de câteva respirații adânci deliberate pentru a vă încălzi canalele energetice. Apoi treceți la mai relaxata Respirație a Învățatului și încercați să vă mențineți respirația cât mai ușoară, mai lină și mai silențioasă posibil, dar fără a depune un efort conștient. Concentrați-vă mintea asupra respirației; - îndreptați-vă auzul spre interior pentru a vă concentra asupra sunetelor respirației și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
câteva respirații Bellows și câteva respirații adânci din diafragmă. Întindeți-vă mușchii faciali și răsuciți-vă ceafa, rotiți-vă ochii în ambele direcții, îndoiți-vă genunchii confortabil. Toate aceste pregătiri durează aproximativ cinci minute. Acum treceți la ușoara Respirație a Învățatului, respirând încet și fără efort pe nas, țineți-vă ochii întredeschiși și neconcentrați și îndreptați-vă spinarea. Concentrați-vă numai asupra respirației, acordând multă atenție fazei de expirație, care ar trebui să fie mai lentă și mai lungă decât inspirația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
o comoară. Mare i-a fost surpriza să constate acasă că spusele interpretului au fost adevărate. Hotărât lucru, în lumea antică arta divinației era la mare preț. Ea era cea la care apelau în egală măsură regii și oamenii simpli, învățații și ignoranții. În funcție de spațiul unde s-a practicat, arta divinatorie a cunoscut o tipologie variată. Cu siguranță, acest fapt se datorează și interesului crescut al celor care solicitau astfel de servicii. Mai mult, scrierile antice referitoare la divinație constituie pentru
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Platon, este plăcerea de a vorbi, de a argumenta, este pasiunea pentru disputele teoretice; philologia ca disciplină apare ceva mai tîrziu, Într-un context care explică Înțelesul modern al termenului: marile biblioteci ale Antichității, Alexandria și Pergam, au reprezentat pentru Învățații vremii o grea Încercare, care a devenit, tocmai prin difi cultățile sale, fertilă. Co lec țiile de manuscrise le dezvă luiau Învățaților variante ale aceluiași text, tot atîtea cîte exemplare existau. Sta rea textelor antice se poate descrie doar acceptînd
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
un context care explică Înțelesul modern al termenului: marile biblioteci ale Antichității, Alexandria și Pergam, au reprezentat pentru Învățații vremii o grea Încercare, care a devenit, tocmai prin difi cultățile sale, fertilă. Co lec țiile de manuscrise le dezvă luiau Învățaților variante ale aceluiași text, tot atîtea cîte exemplare existau. Sta rea textelor antice se poate descrie doar acceptînd faptul că fiecare manuscris era o ediție auto nomă, În sensul curent al termenului. Biblio te carii antici au com parat manuscrisele
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
alăturat cunoștințe din domenii felurite, Îmbrățișîndu-le erudit cît mai apropiat de original. Această parte a criticii o numesc unii conjecturală (lat. coniec tura „presu pu nere“) sau divinatorie (lat. diuinare „a ghici“) sau critica emendatrix (lat. emen dare < mendum „greșeală“). Învățații care lucrau la biblioteca din Alexandria sînt cei care au fundamentat filologia. Biblioteca din Alexandria cuprindea două sute de mii ori chiar șase sute de mii de exemplare (sursele antice dau informații diferite) adunate din bazinul Mediteranei. Învățații s-au văzut nevoiți
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
emen dare < mendum „greșeală“). Învățații care lucrau la biblioteca din Alexandria sînt cei care au fundamentat filologia. Biblioteca din Alexandria cuprindea două sute de mii ori chiar șase sute de mii de exemplare (sursele antice dau informații diferite) adunate din bazinul Mediteranei. Învățații s-au văzut nevoiți să stabilească ce era corect și ce era fals În exemplarele diferite ale aceluiași text. Ei au cercetat moștenirea secolelor anterioare cu trei mij loace: critica, grama tica, hermeneutica. Subdisciplinele filologiei, În această primă etapă a
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
a fost prima anto logie de epi gra me grecești tipărită, În 1494, și singura cunoscută pînă la descoperirea Antologiei Palatine, În 1606 (aceasta fusese Întocmită pe la 980 de un Învățat bizantin necunoscut sau, mai degrabă, de un grup de Învățați). Antologia a supraviețuit Într-un singur manuscris, cunoscut sub numele de Anthologia Palatina; conține aproximativ trei mii șapte sute de epigrame, dispuse În cincisprezece cărți. Antologia Planudea se publică de obicei ca Încheiere a Anto logiei Palatine, ca Appendix Planudea, id
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
de studiu din timpul lui. Rezultă de aici că multe copii ale textului homeric ajunseseră la Muzeu din surse diferite: scholiile fac aluzie la cărți provenite din locuri cum ar fi Massilia, Sinope și Argos, care erau apoi evaluate de Învățați, dar nu este limpede ce text era ales sau dacă era cu adevărat vreunul ales, În detrimentul tuturor celorlalte, ca exemplar cu autoritate. Caracteristica pentru care erau faimoși alexandrinii era promptitudinea cu care res pingeau versuri ca spurii (ajqeteìn
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
pe actori că nu au Înțeles interpuncția exactă din v. 85 și că au alterat În con secință textul; adaugă apoi corect că v. 87 este superfluu, iar originea lui se află Într-un pasaj alăturat. Uneori scholiaștii, ca și Învățații moderni, sînt prea dornici să se folosească de armele lor. Un exemplu amuzant apare În Oreste 1366- 1368: corul anunță că unul dintre fri gieni urmează să sosească În scenă intrînd prin poarta prin cipală a palatului, În vreme ce În vv
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
poet grec din secolul al II-lea Î.H.) a scris, probabil, o tragedie intitulată Alexandra sau Casandra, plină de profeții și, În consecință, mai degrabă obscură. S-a păstrat numai printr-o parafrază tîrzie (de pe la 1000 d.H.), compusă de Învățatul bizantin Ioannes Tzetzes. Imitațiile, În măsura În care pot fi identificate, furnizează informații despre textul originar. Un pasaj din Istoria animalelor, tratatul de zoologie al lui Aristotel, a fost folosit de Pliniu cel Bătrîn În Naturalis historia. Se constată că acolo unde În
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
pontifical Roberto de Courçon a acordat acestor statute sigiliul aprobării papale. În 1231 universita rii au obținut de la papa Grigorie IX o serie de privilegii foarte importante: prin bulă papală, cetatea Paris este preamărită cu titlul de parens scien tiarum. Învățații sînt chemați să pună În serviciul creș tinătății toate resursele culturii lor. Alta este istoria Universității din Bologna, sălașul care-și dispută cu Parisul titlul de cea mai veche uni versitate din Europa. Nu se știe bine dacă au existat
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]