KorAP: Find »[drukola/base=școală & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...65 66 67 ...7137 >

178,415 matches

Corola-blog/BlogPost/349729_a_351058

publică, în colaborare, Vocabularul francezo-român, în două volume. Pe acest considerent, Petrache Poenaru este evocat și azi ca un susținător al francofoniei în România. În 1838, în calitate de director general al Școlilor din Țara Românească, funcție cu grad de demnitar, înființează școlile publice sătești din Muntenia. Numărul acestora ajunsese în preajma revoluției de la 1848 la 2236. De reținut că aceste școli au fost desființate de caimacamia reacționară instaurată după înfrângerea Revoluției de la 1848. Petrache Poenaru s-a implicat direct în dotarea școlilor Craiovei

PETRACHE POENARU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 by http://confluente.ro/Petrache_poenaru.html [Corola-blog/BlogPost/349729_a_351058]
un susținător al francofoniei în România. În 1838, în calitate de director general al Școlilor din Țara Românească, funcție cu grad de demnitar, înființează școlile publice sătești din Muntenia. Numărul acestora ajunsese în preajma revoluției de la 1848 la 2236. De reținut că aceste școli au fost desființate de caimacamia reacționară instaurată după înfrângerea Revoluției de la 1848. Petrache Poenaru s-a implicat direct în dotarea școlilor Craiovei. Astfel, în 1837 el donează Pensionului de fete din Craiova, actualul Colegiu National « Elena Cuza », un set de

PETRACHE POENARU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 by http://confluente.ro/Petrache_poenaru.html [Corola-blog/BlogPost/349729_a_351058]
înființează școlile publice sătești din Muntenia. Numărul acestora ajunsese în preajma revoluției de la 1848 la 2236. De reținut că aceste școli au fost desființate de caimacamia reacționară instaurată după înfrângerea Revoluției de la 1848. Petrache Poenaru s-a implicat direct în dotarea școlilor Craiovei. Astfel, în 1837 el donează Pensionului de fete din Craiova, actualul Colegiu National « Elena Cuza », un set de hărți - Europa, Asia, Africa, America, Australia - precum și 20 de cărți privind « Cours complet d’education domestiques pour les filles ». Introducerea Sistemului

PETRACHE POENARU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 by http://confluente.ro/Petrache_poenaru.html [Corola-blog/BlogPost/349729_a_351058]
Sistemului Zecimal al Stânjenului lui Șerban Vodă în 1836 - , iar lupta a fost lungă, până în 1864, când s-a legiferat acest sistem. Motive s-au găsit, inclusiv că în Țara Românească nu sunt suficienți ingineri, deși Petrache Poenaru înființase, în Școala Națională, cursuri de Matematici teoretice și practice destinate inginerilor topografi. Un motiv asemănător a fost adus și în 1857, la preluarea liniilor telegrafice de către oficianții romani: incapacitatea romanilor de a asigura acest serviciu. Și în acest domeniu s-a făcut

PETRACHE POENARU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 by http://confluente.ro/Petrache_poenaru.html [Corola-blog/BlogPost/349729_a_351058]
sau un rost astfel încât lungimea să acopere în lucrare cele două lățimi așezate cu micul interval între ele. Atunci, numai, suprafețele pereților vor fi suprafețe plane la orice grosime de zid“. La 20 octombrie 1850 este numit membru al Eforiei Școlilor Naționale, având ca sarcină să urmărească aplicarea Regulamentului de funcționare a școlilor din Țara Românească, semnat de domnitorul Barbu D. Știrbei la 17 octombrie 1850 și în care se prevedea să se înființeze o „Facultate de științe eczacte cu 3

PETRACHE POENARU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 by http://confluente.ro/Petrache_poenaru.html [Corola-blog/BlogPost/349729_a_351058]
așezate cu micul interval între ele. Atunci, numai, suprafețele pereților vor fi suprafețe plane la orice grosime de zid“. La 20 octombrie 1850 este numit membru al Eforiei Școlilor Naționale, având ca sarcină să urmărească aplicarea Regulamentului de funcționare a școlilor din Țara Românească, semnat de domnitorul Barbu D. Știrbei la 17 octombrie 1850 și în care se prevedea să se înființeze o „Facultate de științe eczacte cu 3 secții: pentru topografi; ingineri de poduri și șosele; arhitecți“. Ca urmare a

PETRACHE POENARU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 by http://confluente.ro/Petrache_poenaru.html [Corola-blog/BlogPost/349729_a_351058]
D. Știrbei la 17 octombrie 1850 și în care se prevedea să se înființeze o „Facultate de științe eczacte cu 3 secții: pentru topografi; ingineri de poduri și șosele; arhitecți“. Ca urmare a implicării directe a lui Petrache Poenaru, cursurile Școlii de Poduri și Șosele - actuala Universitate Tehnică de Construcții din București - încep în ianuarie 1851. După Unirea Principatelor Române, Petrache Poenaru participă intens la viața publică și concepe textul Legii instrucțiunii publice de la 1864. În 1870, la 10 septembrie, devine

PETRACHE POENARU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 by http://confluente.ro/Petrache_poenaru.html [Corola-blog/BlogPost/349729_a_351058]
viața publică și concepe textul Legii instrucțiunii publice de la 1864. În 1870, la 10 septembrie, devine membru al Academiei Romane. Primirea oficiala a fost programata pentru 8 septembrie 1871, dar Petrache Poenaru fiind bolnav, discursul de recepție, intitulat „Gheorghe Lazar și Școala Română”, a fost citit de prietenul sau Gheorghe Sion. În acest discurs spunea"că cele 5 luni cât a fost pandur și haiduc i-au schimbat complet destinul și va păstra toată viața în inimă acele clipe mărețe". S-a

PETRACHE POENARU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 by http://confluente.ro/Petrache_poenaru.html [Corola-blog/BlogPost/349729_a_351058]
2 octombrie 1875, la 76 de ani, și a lăsat în urma sa o operă socială imensă și de o mare importanță. Surse folosite pentru realizarea articolului: · Viața și activitatea lui Petrache Poenaru, Alexandru Odobescu; · www. obedeanu.go.ro - site-ul școlii Obedeanu; · Wikipedia Enciclopedia liberă; · Medalion Petrache Poenaru, Dr. Titus Filipaș, revista "Agero" George BACIU Referință Bibliografică: PETRACHE POENARU / George Baciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 154, Anul I, 03 iunie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Baciu : Toate

PETRACHE POENARU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 by http://confluente.ro/Petrache_poenaru.html [Corola-blog/BlogPost/349729_a_351058]
Corola-blog/BlogPost/381980_a_383309

Acasa > Literatura > Proza > CONTOPIRE - 14 - GIMNAZIU Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 1959 din 12 mai 2016 Toate Articolele Autorului Trecea pe lângă parcul din fața școlii unde învăța fetița ei. Multe amintiri o legau de acea școală. Drumul spre casă, pe aceleași urme, de peste 30 de ani. Gardul viu fusese înlocuit cu un gard de sârmă inestetic și inutil. Cățeii de apartament erau plimbați acum pe

GIMNAZIU de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1463075666.html [Corola-blog/BlogPost/381980_a_383309]
Acasa > Literatura > Proza > CONTOPIRE - 14 - GIMNAZIU Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 1959 din 12 mai 2016 Toate Articolele Autorului Trecea pe lângă parcul din fața școlii unde învăța fetița ei. Multe amintiri o legau de acea școală. Drumul spre casă, pe aceleași urme, de peste 30 de ani. Gardul viu fusese înlocuit cu un gard de sârmă inestetic și inutil. Cățeii de apartament erau plimbați acum pe alei, neavând acces la grădinile de pe lângă blocuri. Mira se grăbea acum

GIMNAZIU de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1463075666.html [Corola-blog/BlogPost/381980_a_383309]
prea evidente. O zi în care norii s-au risipit pentru a se reîntrupa, în armate de ploi torențiale. Pe-o asemenea zi, ea se regăsea în amintiri, cu ghiozdanul cel negru și plin de cărți și caiete, alergând spre școală, uitându-se îngrijorată la ceasul rotund și mic de la mâna sa, și așteptând, din clipă în clipă sunetul clopoțelului. Pleca mereu de acasă în ultima clipă, știind că poate parcurge în maxim 5 minute drumul spre școală. Avea de urcat

GIMNAZIU de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1463075666.html [Corola-blog/BlogPost/381980_a_383309]
caiete, alergând spre școală, uitându-se îngrijorată la ceasul rotund și mic de la mâna sa, și așteptând, din clipă în clipă sunetul clopoțelului. Pleca mereu de acasă în ultima clipă, știind că poate parcurge în maxim 5 minute drumul spre școală. Avea de urcat două etaje până la clasa cu peste 30 de copii, și trebuia să se instaleze în banca a patra de pe mijloc, până la intrarea profesorului. Avea agilitatea unei caprioare când era vorba de punctualitate. Nu îi făcea plăcere să

GIMNAZIU de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1463075666.html [Corola-blog/BlogPost/381980_a_383309]
amintea cât a suferit atunci. Trecuse cu brio de probele de aptitudini. Era mândră de performanțele ei. La proba de aptitudini muzicale venise cu chitara și interpretase o melodie proprie despre despărțirea de anii copilăriei, de clipele frumoase petrecute în școala generală. Colegii săi erau impresionați la serbarea școlară de compoziția ei, iar comisia de admitere deasemenea. Printre membri se afla și un compozitor. O remarcase după primele acorduri și nu ascultase melodia până la capăt, spunându-i că este de ajuns

GIMNAZIU de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1463075666.html [Corola-blog/BlogPost/381980_a_383309]
gimnaziului primiseră niște formulare, în care își motivase alegerea din perspectiva ajutorului pe care ea dorea să îl ofere umanității. Răspunsul ei fusese general, dar dedicat. Asta era și rămase alegerea Mirei. Să îi ajute pe ceilalți! Toate gândurile despre școală reveneau acum în forță. Fiica ei se apropia de acel moment, care, pe ea a marcat-o pentru tot restul vieții. Își dorea ca fata ei să nu experimenteze astfel de trăiri, de deziluzii. Acum, când număra deja zilele, ca

GIMNAZIU de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1463075666.html [Corola-blog/BlogPost/381980_a_383309]
Corola-blog/BlogPost/353331_a_354660

știe niciodată ce se poate întâmpla! Atunci ne-am înțeles, la ora șase să te găsesc în fața blocului meu. Nu neapărat cu flori că știu că nu ai bani, doar îmbrăcat mai ca lumea, nu cu țoalele de mers la școală, că nu se știe unde voi avea chef să merg. - Bine, mă! Tu pui cuțitul în coastele omului, nu altceva. Ori, ori! - Și tu ai proceda la fel dacă ai fi în locul meu! Ori cu mine, ori cu Brigitte, trebuie

TESTUL DE FIDELITATE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Iubire_interzisa_roman_cap_stan_virgil_1386958838.html [Corola-blog/BlogPost/353331_a_354660]
Corola-blog/BlogPost/347069_a_348398

misionară și culturală desfășurată în parohii, în această perioadă; organizarea și desfășurarea hramurilor; vizite pastorale, liturghii arhierești, slujbe de sfințire; hirotoniri de preoți, acordarea unor distincții preoțești; pelerinaje și excursii documentare; activitatea culturală (renașterea și păstrarea tradițiilor populare, colaborarea cu școala și căminele culturale, tipărirea unor micromonografii); activitatea socială și filantropică; evenimente deosebite din viața comunității parohiale; vizite ale unor personalități; stadiul recuperării suprafețelor de teren agricol, păduri și imobile confiscate de regimul comunist... Sub genericul Mănăstiri de pe Golgota neamului românesc

P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_o_can_stelian_gombos_1328191231.html [Corola-blog/BlogPost/347069_a_348398]
gospodării pe lângă casă, fără aceasta e foarte greu să trăiești, așa, cu mila lui Dumnezeu, cel puțin o parte din hrana zilnică o mai produc și în propria gospodărie, însă preoții au cheltuieli importante, pentru că în foarte multe localități nefiind școli românești, pe copii trebuie să-i trimită destul de mici în alte părți la școală, să le plătească internatul, cazarea, masa și nu-i totuna să ai liceu în localitatea în care ești preot, cel puțin până în clasa a opta, a

P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_o_can_stelian_gombos_1328191231.html [Corola-blog/BlogPost/347069_a_348398]
Dumnezeu, cel puțin o parte din hrana zilnică o mai produc și în propria gospodărie, însă preoții au cheltuieli importante, pentru că în foarte multe localități nefiind școli românești, pe copii trebuie să-i trimită destul de mici în alte părți la școală, să le plătească internatul, cazarea, masa și nu-i totuna să ai liceu în localitatea în care ești preot, cel puțin până în clasa a opta, a noua, să ai școala în localitate, sunt unii care își duc copiii la părinți

P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_o_can_stelian_gombos_1328191231.html [Corola-blog/BlogPost/347069_a_348398]
trebuie să-i trimită destul de mici în alte părți la școală, să le plătească internatul, cazarea, masa și nu-i totuna să ai liceu în localitatea în care ești preot, cel puțin până în clasa a opta, a noua, să ai școala în localitate, sunt unii care își duc copiii la părinți, în altă parte, în alte regiuni, copiii pleacă de mici, din clasa întâi, unde sunt școli cât de cât importante, așa că viața preotului aici este destul de grea, însă prin mila

P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_o_can_stelian_gombos_1328191231.html [Corola-blog/BlogPost/347069_a_348398]
Corola-blog/BlogPost/369814_a_371143

ȘI TOȘI TREI Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 1589 din 08 mai 2015 Toate Articolele Autorului George Coșbuc sărmanul ne-a îmbogățit tezaurul literar cu această poezie. Este splendidă și evocatoare. Domnul D. Mariu Chicoș Rostogan, pedagog de școală nouă scoate ultimii trei din catalog la tablă. Cu tot ajutorul acordat trebuie în final să conchidă: „Trei doamne și toți clei”. O mică caracterizare a propriei sale activități pedagogice. Trei este totuși mult. Avem doar două televiziuni mai acătărrii

TREI DOAMNE ŞI TOŞI TREI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1431069810.html [Corola-blog/BlogPost/369814_a_371143]
Corola-blog/BlogPost/341340_a_342669

Și mă uit în sus, la nori. Să văd fluturi mii și mii Prin văzduh, zburând zglobii (În vacanță, 2005) și Nu mai e pe floare roua Sunt elevă-n clasa doua. E departe, dar eu pot, Să ajung la Școala 8. ( elevă-n clasa a II-a, 2006) E.I. - Pentru strădania sapoetică, Lucian Blaga spunea metaforic:"să fim noi înșine sub stelele noastre". Crezi că există un destin al poetului „scris în stele”? A.M.G. - . Eu nu cred că m-

ELISABETA IOSIF DIALOG LA O CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_dialog_la_o_elisabeta_iosif_1361296817.html [Corola-blog/BlogPost/341340_a_342669]
Corola-blog/BlogPost/355790_a_357119

aud o voce, nu în vis ci în realitate. În acele momente nu pot să mă mișc dar mă simt bine” - poveșteste d-l Ioan Gabor. Auzind spusele copilului care povestea despre experiența sa, părinții, frații, colegii de la gradiniță și școală începeau să râdă. I se spunea chiar „visătorul”. Cu toate acestea, el știa că ceea ce aude este adevărat, lucru pe care au reușit să-l experimenteze și cei din jur, pentru că spusele lui deveneau realitate la vremea potrivită. A făcut

DUPĂ CE A EXPERIMENTAT TREI MORŢI CLINICE, SECURITATEA L-A BĂNUIT DE RELAŢII CU EXTRATEREŞTRII ! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dupa_ce_a_experimentat_trei_morti_clinice_securitatea_l_a_banuit_de_relatii_cu_extraterestrii_.html [Corola-blog/BlogPost/355790_a_357119]
începeau să râdă. I se spunea chiar „visătorul”. Cu toate acestea, el știa că ceea ce aude este adevărat, lucru pe care au reușit să-l experimenteze și cei din jur, pentru că spusele lui deveneau realitate la vremea potrivită. A făcut școala de subofițeri, s-a căsătorit și s-a stabilit în Oradea. În urma cu 40 de ani s-a pocăit, în sensul că și-a schimbat modul de viață și gândire dedicându-și existența lui Dumnezeu, mărturisindu-și credința în apa

DUPĂ CE A EXPERIMENTAT TREI MORŢI CLINICE, SECURITATEA L-A BĂNUIT DE RELAŢII CU EXTRATEREŞTRII ! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Dupa_ce_a_experimentat_trei_morti_clinice_securitatea_l_a_banuit_de_relatii_cu_extraterestrii_.html [Corola-blog/BlogPost/355790_a_357119]
Corola-blog/BlogPost/369754_a_371083

-i vină mintea cea de pe urmă a rumânului la cap dacă nu-l poate chiar înlocuii cu capul la care tânjește. Serios glumind, în țara asta toți au fost culeși nu aleși. Ne aflăm numai în treabă când cheltuim sănătatea, școlile salariile țării pe mici și găleți. De ar fi măcar gălețile pline cu palincă! Aviz pentru anul electoral 016. Odată avem și noi un Mutu cult în fruntea țării. Practic, de când am gonit regele nu am mai avut asemenea minuni

VICTORAŞ VERSUS MUTU de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1438013882.html [Corola-blog/BlogPost/369754_a_371083]