3,158 matches
-
a căuta și găsi probleme”, aspecte cu rol hotărâtor în asimilarea temeinică a oricărei științe. Printre metodele specifice un loc central ocupă “problematizarea” sau “învățarea prin descoperire”, care a fost prezentată anterior. În esență e vorba ca la cerința profesorului școlarii să precizeze o problemă și să o rezolve singuri, fie printr-un studiu individual în clasă, fie, mai bine, într-o activitate pe grupe. Această metodă poate fi utilizată aproape la toate obiectele. Un astfel de învățământ vine cu cerințe
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
dinamism. Imaginația reproductivă este mult solicitată, devenind mai complexă, mai bogată, așa după cum o demonstrează produsele activității elevilor. Imaginația creatoare se dezvoltă și ea, creația artistică manifestându-se mai ales în domenii ca muzica, educația plastică, educația tehnologică, compunerea literară, școlarul fiind capabil a manifesta elemente creative. Creația artistică se dezvoltă ca urmare a dezvoltării imaginației, a sensibilității artistice, a abilităților și a acumulării unui volum mai mare de cunoștințe. Obținerea unor performanțe în activitatea creatoare este condiționată de prezența aptitudinilor
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
Acesta va uza de o învățare creativă, în cadrul căreia elevii să fie implicați activ în elaborarea independentă a soluțiilor, în formularea de o așa manieră a propriilor idei încât să identifice soluții noi, inedite chiar, formându-și o gândire productivă. Școlarii își pot exersa conduita creativă în toate acțiunile p care le întreprind: redactarea unei compuneri, elaborarea unei scrisori, realizarea unei povestiri, rezolvarea unor exerciții și probleme, compunerea de probleme, executarea unui produs finit la educația tehnologică, sau a unei compoziții
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
stabilit de un psiholog clinician. Are mari dificultăți în însușirea baremului minim de cunoștințe corespunzătoare programei școlare. Deși a repetat clasa a II-a, fiind repetent, nu a reușit să se apropie de standardele de performanță prevăzute în curriculum-ul școlar al disciplinelor de învățământ, specifice clasei a IV-a. Este un copil necomunicativ, închis, în cea mai mare parte a timpului, timid chiar în cadrul clasei. Uneori devine agresiv verbal și chiar fizic. La testarea inițială a potențialului creativ, s-au
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
realizăm și creăm obiecte, dezvoltăm elevul din punct de vedere formativ, îl pregătim pentru viață. Prof. Maria Borș ARGUMENT Tema lucrării „ Abilități practice și Educație tehnologică Proiectare ” încearcă să scoată în evidență că și în învățământul primar stimularea creativității micilor școlari este determinată în mod hotărâtor de natură și conținutul activităților, de metodologia aplicată în acest scop, precum și de accentuarea aspectului formativ. A crea înseamnă a produce (a genera) ceva nou în raport cu ceea ce este vechi, cunoscut, uzual, banal. Sarcina mea că
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]
-
civice. Dintre obiectivele acestui concurs amintim: aprofundarea cunoștințelor de religie și educație civică; aplicarea cunoștințelor învățate în rezolvarea unor situații problemă; înțelegerea sensului și a semnificației normelor și valorilor morale care călăuzesc viața și activitatea oamenilor în comunitate; inițierea micilor școlari în practicarea unui comportament civic activ, responsabil, tolerant, deschis, comunicativ, autoevaluativ. La gimnaziu, programa școalară la disciplina religie oferă un sprijin important în formarea virtuților și conduitelor morale. Prin studierea Fericirilor, la Unitatea de învățare „Trăirea învățăturii creștine” (clasa a
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
al identității sale. Ea se formează în mare măsură prin acțiuni formale, adică exercitate în școală, dar acestea nu se realizează pe un teren „viran”, ci pe ceea ce elevii „aduc” din mediul extrașcolar (valori personale, atitudini, convingeri, comportamente). În clasă, școlarii nu interacționează numai în calitate de elevi (exercitându-și astfel roluri oficiale), ci și de ființe care gândesc și simt într-un anumit fel, dar mai ales care aduc cu ele o experiență morală mai bogată sau mai săracă, bună sau rea
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
nu trebuie să se bazeze pe constrângere, ci pe competența profesională, pe obiectivitate și ținută ireproșabilă. Cadrul didactic trebuie să fie apropiat de elevi, îngăduitor în limitele firești, să încurajeze imaginația. E nevoie de un climat democratic, destins, prietenos pentru ca școlarii să-și manifeste nestingheriți spontaneitatea și curiozitatea. Profesorul trebuie să depisteze școlarii cu potențialități creative superioare, să le asigure posibilități speciale de dezvoltare a capacităților lor, dar este dator să cultive disponibilități imaginative ale întregii clase, folosind metode adecvate acestui
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
obiectivitate și ținută ireproșabilă. Cadrul didactic trebuie să fie apropiat de elevi, îngăduitor în limitele firești, să încurajeze imaginația. E nevoie de un climat democratic, destins, prietenos pentru ca școlarii să-și manifeste nestingheriți spontaneitatea și curiozitatea. Profesorul trebuie să depisteze școlarii cu potențialități creative superioare, să le asigure posibilități speciale de dezvoltare a capacităților lor, dar este dator să cultive disponibilități imaginative ale întregii clase, folosind metode adecvate acestui obiectiv didactic major. Cadrul didactic trebuie să devină un model de educație
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
Cunoașterea potențialului creativ face posibilă crearea unui climat corespunzător, construirea unei atmosfere de „ascultare receptivă”, după cum se exprimă Torrance, necesară pentru ca elevul să se manifeste. Urmează diversificarea și diferențierea adecvată a conținutului și metodologiei activității didactice în raport cu receptivitatea optimă a școlarului față de aceste activități. Gestionarea optimă a resurselor, crearea unor situații de învățare cu sporită valoare formativă, utilizarea metodelor și procedeelor didactice interactive, realizarea unor corelații interdisciplinare, stabilirea tipurilor de interacțiune didactică capabile să promoveze manifestarea liberă a potențialului psihic în
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
II.2.3 Interrelația factorilor creativității II. 3 Etapele procesului de creație II. 4 Nivelurile creativității II. 5 Modalități de cultivare a potențialului creativ al elevilor II. 6 Factori care blochează manifestările creative ale elevilor II.7 Profilul psihologic al școlarului mic II. 8 Particularități ale profilului creativ al școlarului mic II.1 Delimitări conceptuale Termenul de creativitate a fost introdus în 1938 de G. Allport, care a subliniat faptul că substratul psihic al creației nu se reduce la aptitudini. Creația
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
procesului de creație II. 4 Nivelurile creativității II. 5 Modalități de cultivare a potențialului creativ al elevilor II. 6 Factori care blochează manifestările creative ale elevilor II.7 Profilul psihologic al școlarului mic II. 8 Particularități ale profilului creativ al școlarului mic II.1 Delimitări conceptuale Termenul de creativitate a fost introdus în 1938 de G. Allport, care a subliniat faptul că substratul psihic al creației nu se reduce la aptitudini. Creația presupune o dispoziție generală a personalității spre nou „o
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
parte. Prin problematizare, cercetare și descoperire, prin metode participativ - active de antrenare, evaluare și stimulare a elevilor se creează cadrul adecvat, condițiile optime dezvoltării creativității acestora, conform cerințelor actuale ale științei, progresul tehnic, ale exigențelor învățământului modern și cercetării științifice. Școlarul mic adoptă o atitudine creatoare atunci când, pus în fața unei probleme, restructurează datele, descoperă căile de rezolvare, o rezolvă într-un mod personal. „O descoperire mare rezolvă o problemă mare - spune George Polya - dar există un grăunte de descoperire în soluția
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
forțele proprii ale individului sau grupului; - nevalorificarea adecvată a interacțiunilor comunicative, cognitive , afective și a relațiilor interpersonale dintre membrii grupului; - prezența unui climat psihosocial nefavorabil manifestării inițiativei, libertății de exprimare, relațiilor de cooperare și competiție. II.7 Profilul psihologic al școlarului mic Vârsta școlară este un stadiu nou, bazat pe achizițiile anterioare, pe experiența cognitivă a copilului, pe care o valorifică și restructurează, în funcție de noile dominante psihofizice și noile solicitări ale mediului. M. Debesse caracterizează vârsta școlară ca „vârsta rațiunii”, „vârsta
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
cognitive superioare, precum imaginația și gândirea. Prin urmare, demersul didactic trebuie să stimuleze capacitatea elevului de a evoca și dirija voluntar reprezentările sale în funcție de sarcina de lucru, dată cu ajutorul limbajului, sau de scopul fixat prin limbajul interior. Referitor la gândirea școlarului mic, dezvoltarea intelectuală constituie principalul salt calitativ al acestuia, gândirea intuitivă cedând locul celei operatorii, bazată pe construcții logice, mediate și reversibile (J. Piaget, 1970). În literatura de specialitate se precizează faptul că gândirea școlarului mic este capabilă de a
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
limbajul interior. Referitor la gândirea școlarului mic, dezvoltarea intelectuală constituie principalul salt calitativ al acestuia, gândirea intuitivă cedând locul celei operatorii, bazată pe construcții logice, mediate și reversibile (J. Piaget, 1970). În literatura de specialitate se precizează faptul că gândirea școlarului mic este capabilă de a se orienta și subordona unui scop, calitate structurată treptat, în cursul activității instructive. Deși orientarea gândirii elevului din clasa I și a II-a rămâne în esență concretă, este vorba totuși de un concret mai
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
principalele tulburări de limbaj ale unor elevi, stabilirea unui diagnostic corespunzător pentru începerea tratamentului psihopedagogic adecvat. Referitor la imaginație, psihologia școlară este interesantă cu precădere de formele active și voluntare ale acesteia: imaginația reproductivă, creatoare, visul de perspectivă. Particularitățile imaginației școlarului de vârstă mică pot fi puse în evidență observând modul în care el fabulează, se identifică imaginativ cu rolurile primite în joc, reconstituie pe plan mintal conținutul, succesiunea și durata lor, realizează în desene intențiile sale creatoare. Mecanismul de memorare
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
2. Cunoașterea posibilităților elevilor și antrenarea lor în activități corespunzătoare; 3. Antrenarea treptată în sarcini cu dificultăți crescânde și cultivarea încrederii în sine; 4. Întâlnirea interesului pentru activitatea de învățare, crearea condițiilor care să permită dezvoltarea potențialului creativ. În ceea ce privește atenția școlarului mic, literatura de specialitate și practica educațională pun în evidență volumul redus, dificultățile de concentrare, mobilitate și distributivitate. Astfel, educarea atenției trebuie să înceapă prin educarea formelor sale (involuntară, voluntară, postvoluntară) și a însușirilor ei. Aceasta se realizează prin dezvoltarea
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
motivației, educația voinței, formarea unor interese bogate, stabile, profunde, a unei atitudini active în procesul cunoașterii, activarea, stimularea permanentă a gândirii și implicarea acțională în activitate (P. Golu și colab., 1995). O dată cu activitatea școlară , elevul dobândește status și rol de școlar care-i vor influența puternic personalitatea, atât în ceea ce privește organizarea ei interioară, cât și conduita sa externă. Astfel, se constată o creștere a gradului de coeziune a constructelor de personalitate, are loc organizarea și integrarea lor superioară, într-un tot unitar
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
și „vârsta socială”. Totodată, cea de-a treia copilărie marchează o limitare a gustului pentru fantastic și un mai bun control al manifestărilor afective, M. Debesse considerând această etapă „vârsta maturității infantile”. Se intensifică mecanismul socializării, se conturează sentimentele sociomorale, școlarul mic manifestându-și deplin trebuința de apartenență la grup, de prietenie și colaborare. „Structurile interrelaționale ce se constituie la nivelul grupului formează matricea de bază a socializării la această vârstă”, iar „coordonarea mecanismului cooperare - competiție constituie una din preocupările principale
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
sintetic prezentate, subliniază rolul decisiv al procesului de învățământ în dezvoltarea psihică, cognitivă, afectivă, volitivă, relațională a copilului. Unitatea și convergența demersurilor școlii și familiei în acest sens constitui cerința de bază a complexului proces de modelare socioculturală a personalității școlarului mic și de stimulare a potențialului său creativ. II.8 Particularități ale profilului creativ al școlarului mic Punerea în evidență a potențialului creativ individual depinde în mare măsură de sistemul instructiv - educativ. S-a constatat că mulți elevi din clasa
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
a copilului. Unitatea și convergența demersurilor școlii și familiei în acest sens constitui cerința de bază a complexului proces de modelare socioculturală a personalității școlarului mic și de stimulare a potențialului său creativ. II.8 Particularități ale profilului creativ al școlarului mic Punerea în evidență a potențialului creativ individual depinde în mare măsură de sistemul instructiv - educativ. S-a constatat că mulți elevi din clasa întâi, care în clasă par lipsiți de elasticitate intelectuală, și sunt fixați asupra unei idei, devin
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
în clasă par lipsiți de elasticitate intelectuală, și sunt fixați asupra unei idei, devin foarte inventivi în condiții relaxante. Fixismul dispare pe măsură ce învățătorul pretinde muncă și gândire creatoare. Există opinii care susțin că nu se poate vorbi despre creativitate la școlari întrucât, fiind lipsiți de experiența necesară, ei nu pot produce valori sociale reale. Din unghiul de vedere psihologic însă, valoare socială a produsului trece pe plan secundar, hotărâtoare fiind procesele psihice care concură la actul creației și îl definesc ca
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
proprii. De-a lungul micii școlarități se disting două stadii de dezvoltare a imaginației. Stadiul inițial este definitoriu pentru primele două clase și se caracterizează prin aspectul încă imperfect, sărac în detalii, al imaginilor creatoare. Datorită experienței de viață limitate școlarul realizează combinații de imagini superficiale, spontane, cu unele elemente fanteziste. Adesea, imaginile create sunt artistice, lipsite de mișcare. Intrarea copilului la școală presupune noi solicitări și condiții față de funcția imaginativă, comparativ cu grădinița, în sensul că școlarul prin primele două
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
de viață limitate școlarul realizează combinații de imagini superficiale, spontane, cu unele elemente fanteziste. Adesea, imaginile create sunt artistice, lipsite de mișcare. Intrarea copilului la școală presupune noi solicitări și condiții față de funcția imaginativă, comparativ cu grădinița, în sensul că școlarul prin primele două clase este dominat de rigorile regulilor a căror încălcare este sancționată prin calificative. Cu toate că în clasele de debut școlarul manifestă fantezie mai redusă în executarea unor desene, imaginația sa se află în plin progres, atât sub raportul
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]