3,279 matches
-
țări, le-am văzut introducând în toate ramurile legi străine neadaptate nici intereselor, nici naturii ei. Aceste elemente sunt cu mult mai numeroase în Țara Românească decât în Moldova, dar și aci ele se află mai cu seamă în centrele șesului, nu prin orașele de la munte, nici prin ținuturile de acolo. Pe aceste producte de baltă moldovenii 'i confundă apoi cu populația istorică a Țării Românești, precum se află în sate în genere și îndeosebi la Câmpulung, la Târgoviște, la Tîrgu-jiului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
precum zice "Poșta", guvernul i se pare tot atât de străin ca cel unguresc ardelenilor, ca cel muscălesc basarabienilor. E un axiom în mecanică că efectul trebuie să fie egal cu cauza. Domnia fanariotă și scurgerea sistematică de stârpituri și faliți în șesul Țării Românești a ținut 121 ani. Abia la 1921 avem perspectiva că, prin o lungă reacțiune a spiritului național și a puterii de asimilațiune a solului și a rasei, vom fi exterminat până și urmele acelei domnii odioase. Abia atunci
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
elementului etnic străin, puțin numeros pe atuncea, era ușoară, vorbește în asemenea mod, ce să zicem noi când peste brazda acestei nefericite țări au trecut una sută douăzeci și unul de ani de domnie fanariotă, când în atâți ani orașele șesului s-a umplut cu asemenea oameni cari "nu se îndurară a pune jos obiceiurile bune, bătrâne ale țării pentru care curând le fu a o aduce la risipă și la pustiire? " Și oare nu se văd efectele acestei dominațiuni? Niciodată
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
e totdeuna o civilizație superioară. Se urmează însă din contra. Dintr-o țară cu populație rară cum e Ungaria emigrează mii de oameni pe an în... America; populațiile pământene scad la număr și sărăcesc; încît evreii de la "Pesther-Lloyd" propun colonizarea șesurilor cu nemți. Și, cu toată starea aceasta de lucruri, maghiarii vor să silească pe oameni de-a deveni maghiari? Este aceasta cu putință? S-a văzut vrodată ca o minoritate incultă și săracă să-și impună naționalitatea sa altor popoare
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cazuri înaintarea științei și meritului în ierarhia judecătorească. [27 septembrie 1881] ["N-A TRECUT MULT... N-a trecut mult de când în unul din porturile Engliterei a apărut o corabie încărcată cu 600 000 de kilograme de marfă. De proveniență din șesul Dunării de Jos, încărcătura corabiei a fost trimisă la moară, măcinată și vândută. Dar nu era grâu ceea ce adusese corabia, nu cereale măcinase moara engleză, ci o marfă ciudată, neauzită pân - acuma... oase omenești. Făină de oase omenești a fost
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
nevorbind de răutatea ei în alăturare cu adevărata civilizație. {EminescuOpXII 376} Dar, pentru numele lui Dumnezeu, văzutu-s-au undeva în lume, neesceptînd China, Japonia, statele nigritane ale Africei, o stare economică mai rea, mai mizerabilă decât aceea a țăranului nostru de la șes și munte? Văzutu-s-au țară agricolă, înzestrată de natură c-o bogăție de-a dreptul miraculoasă, în care locuitorii să moară de foame precum au murit în realitate în anii trecuți în unele județe de munte? Există țară în Europa în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
presa conservatoare din Anglia favorizează interesele și necesitățile monarhiei vecine în cestiunea dunăreană. Foile din Londra merg chiar mai departe decât cele austriace și nu se sfiesc de-a afirma că Austro-Ungaria ar fi având un drept de preponderanță în șesul Dunării de Jos. Fiindcă în curând Comisia Europeană din Galați se va întruni în sesiune estraordinară, pentru a discuta din nou măsurile reglementare pentru distanța dintre Porțile de Fier și Galați, e poate de oarecare interes de a comunica și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
acestei puteri ce-și apără sfera de acțiune în contra Rusiei. Deci tot ce va fi îndreptat în contra Rusiei e favorabil intereselor engleze, după a lor părere. În cestiunea Dunării lucrul stă cam tot astfel. Rusia nu are interese pozitive în șesul Dunării de Jos, dar are un interes negativ considerabil: acela ca nu un altul să aibă preponderanța și acel altul este tocmai adversarul economic și maritim imaginat de liberalismul englez. E evident că în lupta de conservare națională întreprinsă în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Încă din neolitic, dar pentru că era mai pretențios pentru cultură și cu un ciclu agricol mai lung a fost Înlocuit de mei care avea un ciclu incomparabil mai scurt (aprilie-iulie) și putea fi cultivat și la munte unde populația de la șes era nevoită de multe ori să se retragă În perioade de bejenie sau pentru păstorit. „Tot acel popor se hrănește cu pâine de mei” spunea un misionar catolic al acelor timpuri În memoriile sale (secolul XVII). Mălaiul lui Vodă (Mihai
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
care s-a adaptat Întreaga fiziologie a organismului și În mod deosebit aparatul digestiv, ceea ce a condus la un anumit echilibru fiziologic caracteristic zonei geoclimatice, realizând astfel chiar anumite tipologii somatice (vezi fizionomia omului de la munte și a celui de la șes). Dincolo de prezentarea eminesciană care viza Îndeosebi sărăcia extremă, reprezentările umane ale diferitelor epoci din istoria noastră, Începând chiar cu epoca dacică, arată totuși vigoare, forță și vioiciune, aspecte pe care folclorul le surprinde cum nu se poate mai bine, ceea ce
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
lui, ceea ce tehnic pare greu de realizat. Există o tendință de a Învinovăți școala că nu acordă suficientă atenție acestor aspecte, că nu pune suficient accentul pe stimularea creativității și nu ar realiza decât o „pedagogie de câmpie” producând doar „șesuri intelectuale”. Se critică faptul că pedagogul utilizează Încă modelul clasic În care media clasei formează elementul de bază În stabilirea metodologiei de abordare pedagogică. Cu toate că sistemul incluziv pare o opțiune a Învățământului modern În care să intre deopotrivă școlile de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
blonde, te vei putea întreba dacă arborii n-au crescut din instrumentele de muzică îngropate pe vremuri la locul lor de astăzi al rădăcinilor lor. Iată, din armele și osemintele strămoșilor crește câteodată tulpina subțire a flăcării de sulf. Pe șesurile străvechi au trecut poate hoarde muzicale, purtând pe umerii lor, în loc de buzdugane și suliți, flaute, viori și piculine, violoncele, cornuri și trâmbițe, și de atunci, din viorile prefăcute în rădăcini, au crescut paltini înfiorați, din flaute au crescut fagii, din
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
propune să „scuture din somnul” inerției „oamenii îngrășați de tenebre”, - cum se întâmplă, de exemplu, în Zodiac - poetul o face sub același impuls către universala deschidere a ființei, solicitată de toate orizonturile: Iată: avântați-vă acum ochiul asemeni uliului peste șesurile Europei Rătăciți pe drumurile somptuoase ale Babilonului Scăldați-vă în fluviile galbene ale cerescului imperiu Stați la pândă cu haiducii bronzați de pietrele pleșuve ale Abisiniei Legănați-vă pașii în dansul cu pene și măști de groază ale Congoului Primiți
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Densusianu (La santa belleza), A. D. Xenopol (Franța și Germania), G. Diamandy (Închinare Franței). În cadrul rubricii „Aspecte” scriu Tudor Arghezi (Moralități. Despre psihologia școlarului, lacunele educației) și Pamfil Șeicaru, autor al unor articole critice și cronici de obicei ironice (Nichifor Crainic, „Șesuri natale”, Rânduri pentru cei nedumeriți, Ion Pillat - Citind „Amăgiri”, Literatura războiului. Mircea Rădulescu, Eliminarea ideilor din viață ș.a.). Pompiliu Constantinescu va colabora cu cronici literare (Claudia Millian, „Garoafe roșii” ș.a.), alături de Alfred Hefter, acum iscălind Ben Amura și V.P. Rubricile
VERSURI SI PROZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290501_a_291830]
-
cât și faptul că această problematică preocupa În cel mai Înalt grad societatea românească a timpului. Imaginea Italiei ca o nesfârșită grădină, Înnobilată de sârguința agricultorilor, revine mereu În notațiile călătorilor. Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" remarcă: „Dară câmpul, un șes neîntrerupt..., e o grădină necurmată”. Un exemplu grăitor pentru deplasarea atenției către problematica economică Îl oferă Timotei Cipariu XE "Cipariu" , Într-un mod aparent surprinzător pentru voiajul său În manieră iluministă. El vine, Într-adevăr, În Italia având În minte
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
este mai fin decât următoarele rânduri cu care se învecinează. Punctul bazal al striilor 3 și 4 adesea ușor îngroșat. Apofiza prosternului fără un șanț adâncit și fără o bordură laterală vizibilă. Element euro-siberian, răspândit în apele din zona de șes și colinară. l=2,5-3,2 mm. ♂ Ghearele picioarelor anterioare au dimensiuni simetrice. ♀ Cu excepția unei porțiuni triunghiulare situate în dreptul scutelului, întreaga suprafață a elitrelor prezintă o punctuație microscopică extrem de fină. 4 Familia Dytiscidae Din Subordinul Adephaga, ditiscidele sunt după carabide
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
antemediană galben-roșcată, zimțată pe marginea ei anterioară. Marginea anterioară a clipeului cu 2 tuberculi ușor înălțați, iar marginile lui laterale sunt ușor ondulate. Stria suturală a elitrelor scurtată anterior, uneori ea este ușor arcuită și adânc imprimată. În apele de la șes. l=2 mm. 2 Bidessus unistriatus Goeze (parvulus Panz.) Corpul mai îngust, între pronot și elitre se delimitează un unghi bine vizibil. Partea dorsală este acoperită cu o punctuație deasă. Între stria suturală a elitrei și cea laterală există aproximativ
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
pronotului relativ drepte, cu o bordură foarte fină, discul pronotului nu este punctat. Partea ventrală a corpului neagră, epipleurele elitrelor și picioarele galben-roșcate, cu tarsele maronii. Specie răspândită în nordul și centrul Europei, mai ales în apele din zona de șes. l=3-3,3 mm. ♂ Primul articol al tarselor anterioare și mediane ușor lățit. Gheara internă a tarselor ceva mai scurtă și puternic arcuită. 5 Hydroporus palustris Linné (sexpustulatus F., proximus Steph.) Partea dorsală a corpului reticulată și pubescentă. Capul și
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
au articolele tarselor anterioare puternic lățite, cu ambele gheare de lungime egală, fiind ceva mai lungi decât metatarsul, gheara internă este mai îngroșată, prevăzută cu un dinte bazal ascuțit (fig.56e, pag.55). Specie sud-est europeană răspândită în apele de șes. l=11,5-13 mm. 5 Rhantus frontalis Marsham (notatus F., punctatus Hoppe) Partea dorsală a corpului cenușie sau galben roșcată. Baza elitrelor cu o bordură lată, maroniu negricioasă. Suprafața elitrelor galben-deschisă cu pete dese, ± contopite, discul elitrelor prezintă 2-3 benzi
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
Partea posterioară a capului cu o tivitură fină neagră, fruntea între ochi are o pată de asemenea neagră. Partea ventrală a corpului, antenele și picioarele galben-roșcate. Elitrele cu excepția suturii prezintă pete negre pestrițe. Specie răspândită în apele din zona de șes și colinară. l=12-13,5 mm. ♂ Tarsele anterioare lățite, tapisate cu peri țepoși și cu 16 ventuze adezive grupate pe 4 rânduri. 2 Graphoderus bilineatus De Geer Corpul oval-lățit, puternic aplatizat. Galben-roșcat, capul are o pată mediană în forma literei
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
Capul și pronotul verzi, elitrele galben-maronii cu puncte mici și izolate, negre. Uneori elitrele prezintă benzi longitudinale de nuanță deschisă. Antenele, palpii și picioarele maroniu-roșcate sau galben-maronii. Măciuca antenelor cu excepția vârfului, palpii labiali și metatarsele negricioase. În apele stagnante de la șes. l=6-9 mm. Fig. 3 Helophorus rufipes Bosc (rugosus Ol.) Șanțul longitudinal al pronotului este parțial întrerupt în partea sa antemediană. Unghiurile posterioare ale pronotului ascuțite, orientate spre exterior. Capul maroniu, iar pronotul este maroniu-roșcat. Elitrele galben-maronii cu pete negre
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
pronotului este puțin mai întunecată decât baza elitrelor. Marginile laterale și unghiurile posterioare ale pronotului rotunjite. Partea ventrală și femurele negre, uneori vârful femurelor poate avea o nuanță mai deschisă. în lacurile și bălțile din zona colinară și montană, la șes este absentă. l=4-6 mm. 2 Helochares obscurus Müller (griseus F.) Vârful articolului terminal al palpilor maxilari negru. Corpul galben-maroniu, uneori discul pronotului și elitrele au o nuanță negricioasă. Unghiurile posterioare ale pronotului drepte cu vârfurile rotunjite. Partea ventrală și
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
Pronotul mai îngust decât elitrele, aproximativ la fel de lung și de lat, cu marginile laterale ușor rotunjite. Elitrele între tuberculul humeral și sutură prezintă 9 sau 10 rânduri longitudinale de puncte, ușor confluente spre vârf. În zona montană și colinară, la șes mai rară. l=2,2-2,4 mm. 8 Hydraena britteni Joy Asemănătoare cu riparia, de care se deosebește prin marginile laterale ale pronotului mai puțin rotunjite și prin unghiurile sale posterioare teșite. În litiera de lângă băltoace și în mușchi. l
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
decât elitrele, ușor transvers, având cea mai mare lățime în partea sa mediană și este egal îngustat atât anterior cât și posterior. Elitrele alungite, între sutură și tuberculul humeral prezintă 5 rânduri longitudinale de puncte. În izvoarele de munte, la șes rară sau absentă. l=2-2,3 mm. (Pl. V, fig.1 ) 14 Hydraena belgica d’Orchymont Corpul negru-unicolor. În băltoacele din zona colinară și montană. l=2-2,3 mm. 15 Hydraena excisa Kiesenwetter Dorsal negru, cu elitrele puternic lățite în
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
și picioarele maroniu-închise. Cea mai mare parte din suprafața clipeului sinuată. Discul pronotului neted, pe margini pronotul prezintă o punctuație deasă și accentuată. Pigidiul este acoperit cu o punctuație extrem de deasă. Apofiza prosternului divergentă în partea ei anterioară. Îndeosebi la șes, în zone nisipoase acoperite cu iarbă. l=2,8-4 mm. (Pl. VII, fig.2) 13 Genul Hypocacculus Bickhardt Fruntea de-a lungul striei frontale punctată sau cu rugozități, dar ea este lipsită de o suprafață rugoasă alungită, bine conturată. Tibiile
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]