2,359 matches
-
deocamdată, deși ineluctabil. Doctorul Marcu, spre deosebire de grefierul Luca, are toate datele misantropiei crepusuculare. Revoltat de redundanța naturii și de impenitenta cădere în păcat a omului, "doctorul-de-morți" este un sumbru solitar, are un tragic presentiment al eșecului. Face experiențe cel puțin șocante, dacă nu mefistofelice, hrănindu-și motanul cu sângele ce-i prisosea în cazul unui puseu hipertensiv. Realizează astfel un transfer telepatic la nivel de temperament, o transmigrare controlată ce ar fi răspândit "în trupul motanului voluptatea tristeții de a fi
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
elle voulait toujours ouvrir la porte et s'en aller, îl acheva de perdre la tête. Îl eut une explosion suprême de douleur" [Zola, Au bonheur des dames, p.381-382]. Exprimarea Parizienei nu este plata și impersonala, ea introduce componentă (șocantă în cazul femeii) contrazicerii: "Elle se révolta contre cette indignation: "Quoi! tu veux que je prenne des gants pour te parler maintenant! Tu te conduis avec moi comme un gueux depuis que je te connais, et tu prétends que je
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de stradă. În eseul Elogiul machiajului, Baudelaire face o descriere detaliată a artificiilor moderne 400. Doamna Girardin, Pariziana și ea, face o distincție subtilă între Parizienele care au diferite maniere de a atrage atenția, o școală "țipătoare" (una ostentativa și șocantă, care bate la ochi) și o școală misterioasă (mai rafinată, care captivează privirea pentru a intrigă și a atrage)401. De regulă, din a doua categorie fac parte aristocratele, cum ar fi Clăire Fromont, iar din prima burghezele de tipul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
numai datorită celor pe care nu le vom cunoaște niciodată" (Femeia și mîntuirea lumii, Editura Christiana, București, 2004, p. 11). La inițiativa revistei "Săptămîna financiară", Editura " Litera Internațional" publică (2007) o carte ce poate părea multora surprinzătoare, dacă nu chiar șocantă, o carte preluată de la ziarul "New York Times", care a făcut din ea un best-seller în Statele Unite. Este vorba despre confesiunile lui John Perkins, fost "asasin economic" sau mercenar economic. Ce sunt aceștia, vă veți întreba? Ei bine, este vorba despre
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
un fel de Vadim Tudor ceva mai sănătos. Elveția se caracterizează și printr-o liniște socială devenită tradițională. Regula consensului funcționează și pe tărîm social, fiind garantată printr-un acord intitulat " Pacea muncii", datînd încă din 1937. Dar cea mai șocantă viziune asupra Elveției este cea a unui stat-fortăreață, dispunînd de nenumărate fortificații și de o armată neregulată de miliții, ce poate mobiliza 600.000 de cetățeni-soldați în 48 de ore. Flancurile munților sunt ciuruite ca niște șvaițere, putînd adăposti avioane
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
realități implicate de text și, de fapt, nucleul dimensiunii culturale a conflictului tragic îl constituie întîlnirea dintre prinț și fantoma tatălui său. Duhul patern, în preambulul dezvăluirii sale tulburătoare, ce va răsturna echilibrul inițial al atmosferei dramatice, mărturisește un lucru șocant: el vine din flăcările Purgatoriului, unde își ispășește "crimele oribile", săvîrșite în timpul vieții pămîntești. Hamlet este aproape mut la auzul veștii. Abia reușește să înțeleagă ideea fratricidului, exclamînd fugitiv, doar pentru a-și autovalida antipatia față de Claudius: "O, sufletu-mi
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
poezia Anei Blandiana, atât de consonant cu cea a lui Nichita Stănescu sau Marin Sorescu"71. Argumentul adus în favoarea acestei identități poetice nu este unul de natură estetică, în care prioritare să fie necuvintele, sau cuvintele de manieră necunoscută, surprinzătoare, șocante, metaforice, aproape violente, așa cum se întâmplă, în cazul celor doi congeneri, mai sus amintiți 72, ci unul de conținut, care se referă la surse de inspirație, teme și motive 73, regăsibile într-un comun "vitalism exuberant, de sorginte blagiană, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
fiind coordonată de prof. univ. dr., D.H.C. Victor Grecu și care, așa cum anunță și titlul conține o analiză stilistică a poeziei acestei mari autoare. Având ca premisă, ideea conform căreia: "Nu individualismul exacerbat, nu sentimentul prăpăstios al damnării, nu diferențierea șocantă de limba domină creația sa, ci o integrare subtilă, o continuitate oportună, menite a inspira încredere în puterea de supraviețuire a sufletului colectiv 141", autoarea realizează, pe parcursul lucrării, un periplu semiostilistic în poezia Anei Blandiana, poezia pe care o pune
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
printr-un efort creator unic, de realitatea cotidiană. Așezarea Anei Blandiana într-o altă lumină decât cea obișnuită, canonică, impusă de-a lungul timpului, nu este păgubitoare actului receptării, ci profund înnobilatoare. Interpretarea Alinei dărâmă convenții, inventează sensuri suplimentare, uneori șocante. Cu alte cuvinte, scoate receptarea din coconul ei, de posibilă și intensă, uneori, inerție. Simona CONSTANTINOVICI, Timișoara, 15 octombrie 2015 Cuprins Argument 14 1. Introducere în deconstrucția canonului 22 1.1. Canonul 24 1.1.1. Definiție 24 1.1
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
apare epidemia de sida, transfuziile de sînge din Franța au trecut deja la sistemul modern al concentratelor. În ciuda unei idei intens vehiculate, nu toate țările au procedat în același fel. Există o excepție notabilă. În Belgia a vut loc ceva șocant, scandalos, dar salvator: cîțiva oameni (responsabilii națiunii) au refuzat schimbarea, au respins inovația tehnologică, au spus nu progresului. Singura țară modernă care nu s-a supus imperativului modernizării a fost Belgia. Tocmai pentru că ea a refuzat tehnica concentratelor, n-a
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
făceau o altă activitate, erau mai tensionați. Studiul a arătat că privitul la televizor determină o stare de relaxare a organismului (paradoxal, același lucru se întâmplă chiar și în cazul informațiilor cu caracter negativ, cu condiția să nu fie prea șocante). Când telespectatorii trebuie să plece din fața micului ecran, organismul lor trebuie să facă față noilor tensiuni legate de gestionarea realității (plata facturilor, temele copilului etc.), așa că se explică de ce fac asta cu reticență. Televiziunea acționează ca un fel de anestezic
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
de surpriză care poate ajunge la dezgust. În acest sens, ne amintim o reclamă pentru o celebră marcă de haine care aducea în prim-plan o fotografie a unor păsări de mare de o deversare de petrol în mare. Imagine șocantă care suscită reacții vii. Aceeași marcă de haine a câștigat dreptul de a fotografia trei inimi umane cu tot cu vene și artere, iar sub fiecare inimă era o inscripție: „alb”, „negru” și „galben” pentru a indica toate ființele umane, indiferent de
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
în poezie, în pictură, în filosofie, chiar și în istorie." Pentru un cititor afgan, construcția roma nescă e familiară, dar brutalitatea exprimării e neobișnuită, în timp ce pentru un cititor european, conținutul, dincolo de reflectarea unei culturi necunoscute, nu e cîtuși de puțin șocant, ceea ce îl destabi lizează însă e că nu știe exact cum se termină totul. Scriitorul povestește că i se întîmplă destul de des să fie oprit pe străzile din Paris pentru a i se cere lămuriri privitoare la sfîrșitul acestui roman
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
calitate, cu o anumită înclinație spre exotism, scriitorii chinezi sau indieni fiind preferați omniprezenților anglo-saxoni. Ar mai fi o diferență semnificativă: femeile par să aprecieze mult mai puțin decît bărbații ironia tăioasă, postmodernismul agresiv, mesajele de gradul doi sau textele șocante. Linia narativă clasică este privilegiată în continuare. Desigur, nu au dispărut nici difuzorii editoriali, deși nu sunt mulți cei care și-i mai pot permite, reprezențanții editorilor care, înarmați cu răbdare și persuasiune, fac lobby pe lîngă librari pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
pudoare și deriziune postmoderne! să iubim pentru totdeauna. E deja mare lucru dacă reușim s-o facem mult timp, longtemps. Dar pentru a ajunge acolo, trebuie să forțăm mîna utopiilor, să eliberăm viața, moartea, ființa de lanțurile social"libertare". Paradoxal, șocant și nespus de frumos. "Romanul francez moare, e criză!", se proclamă pentru a cîta oară? în mediile literare suspuse, ce deplîng absența suflului, osteneala prăfuită a condeielor. Din fericire, mai sunt și autori care nu-l vor lăsa niciodată să
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de la filosof la patafizician sau teoretician al hipermodernismului, de pildă) se regăsește și în legătură cu lucrările sale, dar și în greutatea de a-i interpreta teoriile propuse. Stilul retoric și chiar poetic de a scrie, în combinație cu o radicalitate uneori șocantă a ideilor susținute au transformat interpretarea textelor sale într-o adevărată probă de adaptare a metodologiilor și strategiilor de analiză obișnuite și a mai oferit o probă apropierii de gen dintre filosofie și literatură. Scrierile lui Jean Baudrillard incită prin
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
mine. Mi-a spus-o adesea și sunt sigur că era loială cu mine..." Confesiunea - în toată simplitatea făcută, dar și cu extremă delicatețe și cu iubire față de mamă, păcătoasă tânără văduvă - este tulburătoare și nu atât de scandaloasă, de șocantă pe cât are aerul de a crede interlocutorul...
Un încăpățânat simpatic by Lucian Raicu () [Corola-journal/Imaginative/8464_a_9789]
-
de-a valma, elemente de erotism fără perdea, de satanism și de vrăjitorie, totul cu scopul de a-și copleși sau șoca auditoriul (avem, în acest caz, un exemplu timpuriu de proză de teroare construită cu multiple elemente de horror șocant, la fel cum, mutatis mutandis, va proceda Rebreanu în Adam și Eva). Totuși, trebuie să subliniez, odată cu Louis F. Peck, că "a încadra The Monk în tiparele literaturii deliberat pornografice este nedrept și fals; a-l numi blasfemator este irațional
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
canalul retoricii se introduce și lirismul" (1963: 189). Acest fapt se datorează, cred, predispoziției dialogice a autorului, dispus tot timpul să însceneze o dezbatere interactivă între narator și public. Structural, Cezar Petrescu este autorul român cel mai apropiat de estetica șocantă, cu înscenări ale macabrului sau ale terifiantului exotic, evidențiată de Grand Guignol-ul parizian 90, ale cărui capilare terifiante se prelungesc, retroactiv, până la proza gotică. Există, de altfel, câteva invariante gotice în Aranka, pe care naratorul le speculează cu abilitate: setting-ul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
pretext senzaționalist. Pentru mai multe amănunte, cf. Seigneuret, 1988: I, 623. 13 Acest fapt este vizibil mai ales în prozele horror din perioada contemporană (William Peter Blatty, Stephen King, Richard Matheson, Anne Rice, Peter Straub etc.), care reiau diverși topoi șocanți: "unele au de de a face cu diavolul și cu apropiații acestuia sau cu monștri, altele sunt centrate asupra copiilor, fie malefici, posedați, fie având puteri ieșite din comun; altele au ca subiect o casă sau o clădire bântuită; altele
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
arta populară. Membrii familiei regale, cu precădere regina Elisabeta, pseudonim, Carmen Sylva, și regina Maria, au promovat românitatea cu program așa cum remarca și Tudor Octavian: "Românitatea nu era o tresărire emoțională, ci un program regal, iar ce-i cu adevărat șocant e că regii Carol I și Elisabeta, continuați în intenții și în tenacitate de Maria, și-au făcut din instituționalizarea unei imagini a României luminate un fapt de identitate"190. Prima filieră a manifestării unei afinități cu arta bizantină reiese
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
discuțiile dintre personaje, dar nu direct. Nu tematizez mama, ci absența ei. Deși unii ar dori, poate, mai multă emoție, eu am renunțat la scena în care copiii vorbesc despre mama lor, pentru că nu cred că trebuie să folosim imagini șocante, e mai bine să fim mai reținuți. Presupun că filmați destul de mult, din moment ce nu știți ce urmează să se întâmple. Care este raportul dintre materialul brut și cel finit? Cam 1 la 15. Când vizionați materialul brut, pe parcursul filmărilor sau
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
în jur de 320 de tineri, în care intrau și cei 56 „fugiți” de la Tineretul Socialist în ograda plină de bunătăți și promisiuni a Tineretului Muncitoresc. c. „Am avut 3 tineri în Brigada de reconstrucție a Albaniei” Informația poate părea șocantă și nerealistă dar, conform principiului „internaționalismului proletar” promovat la indigo de comuniștii români după modelul original al „tătucului” Iosif Visarionovici Djugașvili (între amicii de guleaiuri, Stalin) știm că numeroși concetățeni au lucrat în acele timpuri în țările „surori” cum ar
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și în consecință și a partidelor) de extremă dreaptă din România (Teodorescu et al. 2005, 185). Putem clasifica ad-hoc tipurile de expunere mediatică în: expunere datorată declarațiilor politice (în special cele electorale) expunere datorată componentei de spectacol (declarații sau apariții șocante, care nu au neapărat legătură cu politica). În cazul lui Tudor, caracteristice sunt primele, deoarece a devenit cunoscut publicului larg ca lider al PRM. Îl plasează și în a doua categorie evenimente de tipul evacuării forțate a sediului PRM cu
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
enormă a existat în contextul unui cadru legal care nu a impus plafoane de cheltuiali (Legea 27/ 1996) poate însemna doar un singur lucru: partidele nu puteau să justifice de unde proveneau banii lor. Acest argument a fost coroborat de declarația șocantă a lui Valeriu Stoica, parlamentar al Partidul Național Liberal (PNL) și ministru al Justiției la vremea alegerilor din 2000, care a susținut că "80% din finanțarea campaniilor partidelor a fost ilegală" (Pîrvulescu și alții 2005). Cifrele reflectă că discrepanțele sunt
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]