1,860 matches
-
11 și 23 noiembrie 1940. Avioanele Luftwaffe au avut dificultăți să zboare în formație cu aparatele biplane italiene, care dezvoltau o viteză mai mică. În ciuda vitezei reduse, a carlingii deschise, a lipsei aparaturii radio, a dotării cu doar două mitraliere, „Șoimii” au reușit cu ușurință să ocupe poziții favorabile în luptele cu avioanele britanice Hurricane și Spitfire. După cum avea să mărturisească un pilot britanic, italienii puteau să execute cu ușurință un luping strâns, care îi plasa în spatele avionului. După cum reiese din
Fiat CR.42 () [Corola-website/Science/317088_a_318417]
-
CR.42 pentru a-i forța pe piloții aliați de pe Hurricane să evite luptele directe și să adopte tactica atacului în picaj. S-a apreciat pe bună dreptate că Fiat CR.42 s-a comportat cel mai bine în Africa. „Șoimii” s-au dovedit capabili să doboare nu numai avioane Gladiator, dar chiar și Hurricane și Spitfire. Pe 31 octombrie 1940, piloții italieni de biplane au înregistrat prima lor victorie confirmată în Africa de nord împotriva monoplanelor Hawker. În timpul unei lupte
Fiat CR.42 () [Corola-website/Science/317088_a_318417]
-
ia zborul. În ultimele luni ale anului 1940 și de-a lungul întregului an 1941, avioanele CR.42 au fost utilizate din plin pe post de avion de escortă sau interceptor în Grecia, Balcani și regiunea mărilor Egee și Mediterană. „Șoimul” a avut o comportare foarte bună în luptele din Grecia, unde și-a depășit în general omologul, aparatul de tip „Gladiator”, pe care Fiat îl domina prin viteză și armament. La începutul anului 1941, sosirea pe front a aparatelor de
Fiat CR.42 () [Corola-website/Science/317088_a_318417]
-
și cea științifică sunt legate de faptul că utilizează structurile antropice. Lăstunul de casă construiește un cuib în formă de cupă din granule de noroi sub streșini sau în preajma altor structuri similare, de obicei în colonii. Pasărea este vânată de șoimul rândunelelor ("Falco subbuteo") și este afectată, ca și alte păsări, de paraziți interni, precum și de păduchi și purici, dar populația mare și arealul larg de răspândire o țin departe de pericolul dispariției. Apropierea de om a dus la unele referiri
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
în cantități mai mici și cu păianjenii atârnând în aer. De albine nici nu se ating. Captura o înghit întreagă, chiar și gândacii cu înveliș de chitină tare. Digestia decurge foarte intensiv. Cel mai mare pericol pentru lăstuni îl prezintă șoimii rândunelelor, la fel de rapid ca și ei, care capturează prada în aer. Lăstunii reușesc însă să scape ușor de alți urmăritori, datorită abilităților lor în ale zborului. Ei sunt mai vulnerabili pe malul apei, când își grămădesc bucăți de pământ pentru
Lăstun de casă () [Corola-website/Science/317234_a_318563]
-
("Podul Șoimului") (azi Ponte Milvio, Roma) a avut loc între împărații romani Constantin I și Maxentius, la 28 octombrie 312. Constantin a câștigat bătălia și a pus capăt Tetrarhiei și a devenit conducătorul unic al Imperiului Roman. Maxentius s-a înecat în
Bătălia de la Podul Milvius () [Corola-website/Science/318343_a_319672]
-
Nicoară Potcoavă este un roman istoric scris de Mihail Sadoveanu și publicat pentru prima oară în volum în anul 1952 de către Editura Tineretului din București. Este ultimul roman al scriitorului, reluând acțiunea romanului "Șoimii" (1904), publicat de autor cu aproape o jumătate de secol în urmă. Subiectul celor două romane este același, dar există deosebiri semnificative de substanță între cele două cărți. Acțiunea romanului se petrece în Principatul Moldovei după uciderea domnitorului patriot Ioan
Nicoară Potcoavă (roman) () [Corola-website/Science/318353_a_319682]
-
capitole) a apărut în foileton în anul 1902, sub titlul "Frații Potcoavă", în numerele 1-6 ale revistei "Pagini literare", cu semnătura M. S. Cobuz. Nemulțumit de prima versiune, Sadoveanu a modificat de mai multe ori textul romanului "Frații Potcoavă", redenumindu-l "Șoimii".” Varianta finală a romanului "Șoimii" a fost publicată în volum în august 1904, fiind editat de Editura Minerva din București. În același an Sadoveanu a mai publicat trei volume de povestiri și nuvele: "Povestiri", "Dureri înăbușite" și "Crâșma lui moș
Nicoară Potcoavă (roman) () [Corola-website/Science/318353_a_319682]
-
în anul 1902, sub titlul "Frații Potcoavă", în numerele 1-6 ale revistei "Pagini literare", cu semnătura M. S. Cobuz. Nemulțumit de prima versiune, Sadoveanu a modificat de mai multe ori textul romanului "Frații Potcoavă", redenumindu-l "Șoimii".” Varianta finală a romanului "Șoimii" a fost publicată în volum în august 1904, fiind editat de Editura Minerva din București. În același an Sadoveanu a mai publicat trei volume de povestiri și nuvele: "Povestiri", "Dureri înăbușite" și "Crâșma lui moș Precu", aceste patru cărți fiind
Nicoară Potcoavă (roman) () [Corola-website/Science/318353_a_319682]
-
sale volume publicate. Istoricul Nicolae Iorga scrie că anul 1904 „s-ar putea numi anul lui Sadoveanu”. Nemulțumit de romantismul naiv al primului său roman, Mihail Sadoveanu a reluat subiectul la aproape 50 de ani de la publicarea variantei finale a "Șoimilor", scriind romanul "Nicoară Potcoavă", mult mai matur din punct de vedere literar. Romanul "Nicoară Potcoavă" a fost publicat în volum în anul 1952, fiind editat de Editura Tineretului din București. Scriitorul renunță la stilul romantic, aducând o viziune critică asupra
Nicoară Potcoavă (roman) () [Corola-website/Science/318353_a_319682]
-
voievozii din vechime. Majoritatea criticilor literari au evidențiat romantismul romanului de tinerețe al lui Sadoveanu, precum și nerăbdarea autorului de a încheia socotelile cât mai curând cu personajele și de a limpezi cu superficialitate acțiunea. Criticul Alex. Ștefănescu afirma că romanul "Șoimii" se caracterizează prin „romantismul naiv al subiectului, foarte vizibil”, ceea ce-l va determina pe autor să scrie la aproape o jumătate de secol romanul "Nicoară Potcoavă", mai matur din punct de vedere literar. Șerban Cioculescu considera că „romantismul tardiv” al
Nicoară Potcoavă (roman) () [Corola-website/Science/318353_a_319682]
-
sânge”, „imensul vârtej de flăcări”, „ciocniri omerice”, „movile de morți”, „săpa un șanț prin zidul viu al dușmanilor” etc. Teodor Vârgolici afirma că Sadoveanu a creat un romantism aparte, specific sadovenian, denumit „romantism eroic”. Comparând acțiunea din cele două romane ("Șoimii" și "Nicoară Potcoavă"), Constantin Ciopraga remarca diferența între „mișcarea romantică” din "Șoimii" și „înțelepciunea liniștită a maturității” din "Nicoară Potcoavă", iar Cornel Regman scria că "Nicoară Potcoavă" este o epopee tristă din care „a dispărut orice urmă de iluzionare romantică
Nicoară Potcoavă (roman) () [Corola-website/Science/318353_a_319682]
-
șanț prin zidul viu al dușmanilor” etc. Teodor Vârgolici afirma că Sadoveanu a creat un romantism aparte, specific sadovenian, denumit „romantism eroic”. Comparând acțiunea din cele două romane ("Șoimii" și "Nicoară Potcoavă"), Constantin Ciopraga remarca diferența între „mișcarea romantică” din "Șoimii" și „înțelepciunea liniștită a maturității” din "Nicoară Potcoavă", iar Cornel Regman scria că "Nicoară Potcoavă" este o epopee tristă din care „a dispărut orice urmă de iluzionare romantică și romanțioasă”, precum și „zgomotoasa iresponsabilitate a eroilor din "Șoimii"”. Criticul Nicolae Manolescu
Nicoară Potcoavă (roman) () [Corola-website/Science/318353_a_319682]
-
mișcarea romantică” din "Șoimii" și „înțelepciunea liniștită a maturității” din "Nicoară Potcoavă", iar Cornel Regman scria că "Nicoară Potcoavă" este o epopee tristă din care „a dispărut orice urmă de iluzionare romantică și romanțioasă”, precum și „zgomotoasa iresponsabilitate a eroilor din "Șoimii"”. Criticul Nicolae Manolescu considera că "Șoimii" este un roman „schematic și superficial epic, pripit”, „o nuvelă înrudită cu acelea de haiduci ale lui N.D. Popescu (lecturile de liceu ale viitorului scriitor)”. Spre deosebire de romanul său de tinerețe în care Sadoveanu manifestă
Nicoară Potcoavă (roman) () [Corola-website/Science/318353_a_319682]
-
liniștită a maturității” din "Nicoară Potcoavă", iar Cornel Regman scria că "Nicoară Potcoavă" este o epopee tristă din care „a dispărut orice urmă de iluzionare romantică și romanțioasă”, precum și „zgomotoasa iresponsabilitate a eroilor din "Șoimii"”. Criticul Nicolae Manolescu considera că "Șoimii" este un roman „schematic și superficial epic, pripit”, „o nuvelă înrudită cu acelea de haiduci ale lui N.D. Popescu (lecturile de liceu ale viitorului scriitor)”. Spre deosebire de romanul său de tinerețe în care Sadoveanu manifestă un interes mai mare pentru acțiune
Nicoară Potcoavă (roman) () [Corola-website/Science/318353_a_319682]
-
de calcarele Piatrei Runcului (1215 m). Peste pârâul Prisecani care izvoreștede de sub Piatră Roșie (1508 m) aflată în zona în centrală, se vede Piatră Mocilor (1202 m). Spre Corbu peste pârâul Barasău, se zărește pe Batca Arsurilor (1384 m) - Piatră Șoimilor Piatră Teiului se află în Județul Neamț, exact în coadă Lacului de acumulare de la Bicaz imediat în amonte de viaductul de la Poiana Largului spre capătul vestic al acestuia, se află stâncă Piatră Teiului știuta și ca Piatra Dracului. I se
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
României. După ce Brașovia Brașov nu s-a prezentat, echipa a promovat în semifinale unde a pierdut cu 0-1 la CAO Oradea. În sezonul următor, clubul a devenit din nou campion regional și a trecut de barajul eliminatoriu prin neprezentarea echipei Șoimii Sibiu. În sferturile de finală, a fost învinsă de Fulgerul CFR Chișinău, dar după descalificarea echipei basarabene și anularea rezultatului, Jahn Cernăuți a rejucat meciul cu echipa Oltul Slatina (campioana Olteniei), pe care a învins-o cu 4-0. În semifinale
Jahn Cernăuți () [Corola-website/Science/319084_a_320413]
-
scriitori și critici de primă mînă. Unii dintre aceștia sunt mai bine cunoscuți ca de exemplu președinții americani Dwight Eisenhower, John Kennedy, Lyndon Johnson, Richard Nixon și Gerald Ford, eroul vietnamez Ho Și Min, vînătorul de comuniști Joseph McCarthy sau "șoimul" războiului Robert McNamara. Dar cu adevărat importanți sunt cei care reprezintă "contextul" războiului, mai degrabă decât retorica politicianistă. Printre ei, David Halberstam, Jean de Lattre de Tassigny, Harry S. Ashmore, Hubert Humphrey și chiar George S. Patton III înviorează oarecum
În anul porcului () [Corola-website/Science/319322_a_320651]
-
municipiul Suceava. În România există aerocluburi care dispun de astfel de turnuri în orașele Baia Mare, București, Cluj-Napoca, Iași, Ploiești și Suceava. Pentru pasionații de aviație sportivă a fost înființat în Suceava un aeroclub teritorial, care a fost denumit inițial Aeroclubul „Șoimii Bucovinei”. Ulterior a primit denumirea de Aeroclubul „Grigore Baștan”, după numele generalului-maior Grigore Baștan (1922-1983), fost comandant al Trupelor de Parașutiști și locțiitor pentru Parașutiști al Comandantului Aviației Militare. Aeroclubul îi pregătea atât teoretic, cât și practic pe amatorii de
Turnul de parașutism din Suceava () [Corola-website/Science/316657_a_317986]
-
Muzeul Egiptean din Cairo): faraonul este așezat pe tron având asupra sa emblema celor două teritorii egiptene unificate, cu mâinile puse pe genunchi, capul ridicat și ochii îndreptați în depărtare. Pe un umăr se afle zeul Horus, în ipostaza de șoim, ceea ce semnifică faptul că faraonul este considerat urmaș al zeilor, un Horus reîncarnat. Ca materiale folosite pentru statui avem: Multe din asemenea statui sunt pictate, iar ochii personajelor sunt realizați cu ajutorul altor materiale (pietre prețioase fin prelucrate), astfel redându-se
Arta în Egiptul antic () [Corola-website/Science/315146_a_316475]
-
lungime. În marginile de sus și de jos sunt benzi albastre și galbene. Lățimea benzii albastre este de 1/10 din lățimea totală a steagului, iar cea a benzilor galbene este de 1/30. În centrul steagului se află un șoim alb pe fundal verde. Înălțimea șoimului este egală cu jumătate din înălțimea steagului. Șoimul alb este un simbol al frumuseții, al curajului și al inteligenței bucovinenilor. Fundalul de culoare verde semnifică prosperitatea și speranța. Benzile albastre și galbene simbolizează Regiunea
Steagul Regiunii Cernăuți () [Corola-website/Science/316299_a_317628]
-
de jos sunt benzi albastre și galbene. Lățimea benzii albastre este de 1/10 din lățimea totală a steagului, iar cea a benzilor galbene este de 1/30. În centrul steagului se află un șoim alb pe fundal verde. Înălțimea șoimului este egală cu jumătate din înălțimea steagului. Șoimul alb este un simbol al frumuseții, al curajului și al inteligenței bucovinenilor. Fundalul de culoare verde semnifică prosperitatea și speranța. Benzile albastre și galbene simbolizează Regiunea Cernăuți, albastrul referindu-se la râurile
Steagul Regiunii Cernăuți () [Corola-website/Science/316299_a_317628]
-
benzii albastre este de 1/10 din lățimea totală a steagului, iar cea a benzilor galbene este de 1/30. În centrul steagului se află un șoim alb pe fundal verde. Înălțimea șoimului este egală cu jumătate din înălțimea steagului. Șoimul alb este un simbol al frumuseții, al curajului și al inteligenței bucovinenilor. Fundalul de culoare verde semnifică prosperitatea și speranța. Benzile albastre și galbene simbolizează Regiunea Cernăuți, albastrul referindu-se la râurile din regiune (în special Prut și Nistru) și
Steagul Regiunii Cernăuți () [Corola-website/Science/316299_a_317628]
-
sub ea o ramură verde de tei. În partea stângă a scutului sunt reprezentate pe un fundal verde trei fructe de jir, care simbolizează pădurile de fag din Bucovina. Deasupra scutului se află un soim argintiu care încoronează scutul. Imaginea șoimului provine din stemele slave din secolele XII-XIII. Șoimul heraldic simbolizează frumusețea, curajul și inteligența. În jurul scutului sunt ramuri de frunze ruginii de fag pe care se încolăcesc benzi galben-albastre, reprezentând culorile steagului național al Ucrainei.
Stema Regiunii Cernăuți () [Corola-website/Science/316300_a_317629]
-
partea stângă a scutului sunt reprezentate pe un fundal verde trei fructe de jir, care simbolizează pădurile de fag din Bucovina. Deasupra scutului se află un soim argintiu care încoronează scutul. Imaginea șoimului provine din stemele slave din secolele XII-XIII. Șoimul heraldic simbolizează frumusețea, curajul și inteligența. În jurul scutului sunt ramuri de frunze ruginii de fag pe care se încolăcesc benzi galben-albastre, reprezentând culorile steagului național al Ucrainei.
Stema Regiunii Cernăuți () [Corola-website/Science/316300_a_317629]