2,211 matches
-
cînd îi mîngîie lumea, ea îl ține în brațe, tu te întinzi pe trei scaune, l-ai silit pe bătrîn să plece, 15 țigani în două-trei cete și 10-11 călătorii fără trib, românii, botez cu beteală roșie în pungă, stăpîna țigancă bătrînă, țigările, nu pot să le las! mielul l-ai cumpărat? cît l-ai hîțînat a început să plîngă copilul, trece-i-l fetei, să-i dai țîță! vorba ne este românească, pe undeva prin sală întîmplările luate ca atare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ne este românească, pe undeva prin sală întîmplările luate ca atare, de care ne cramponăm din sentiment de real, cel mic și mai adormit, mă scutură să eructez, ce ai, ce ai? roșul costumului, și ești băiat! mielul îl ține țiganca pe stomac, avea și clopoțel, behăie, bătrîna sforăie, are baftă de unul liniștit, pe săraci îi aveți totdeauna cu voi! ai mîncat, te-ai întărit acuma! nu se ține de țigan tovarășul din Pașcani, cheamă pe românește, îl scutur din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
liniștit, pe săraci îi aveți totdeauna cu voi! ai mîncat, te-ai întărit acuma! nu se ține de țigan tovarășul din Pașcani, cheamă pe românește, îl scutur din somn să-i vorbesc, păcăniturile în difuzor acceleratul Brașov Suceava, teama ancestrală țigancă bătrînă, de ce face așa! lasă mielul să cucăie în geantă, fetița nețesălată cu capul pe jos în broboadă, ia-ți căciula, eu mă duc la filmul cu vampiri, la bar! ți-o pune pe cap, ai scăpat-o pe sub bancă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
n-a ajuns! Fetești personalul, lucrez la "Nuclearelectrica", fac navetă de la București, și eu și bărbatu-meu, și apartament de serviciu în Cernavodă, sînt din Iași, n-am timp să trec, ultima dată acum doi ani, dar ea? e cam țigancă, dar e simpatică, da, are prezență de spirit! o istorie interesantă, cu bărbat mai mic cu nouă ani ca ea, tătar, Norvedin, Dîlga 8002 de la Dîlga la Obor, și era 8001, invers! proza Nedelciu tehnologie tot de anii '80, halta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
în strat cu călugărul Mendel, mazărea-fasolele, îmburuienat, biserică albă în rînduri de cruci, piciorul lipsă, ies de la slujbă, îl țin de subsuori, dacă ba din contra, cîte minuni sînt, moarte era, pretinde, din străinătate, nălucit și elogiu, debit alolingv la țiganca Experiență, Bălinești după nume cunosc biserica în ruină, nu percepi decît confirmările, româna colocvială a suratei românizate de tot, eu mai tatonam combinații de limbaje, suficiența limbii de cultură a murit limbă de cultură, nu da voie la experiment, cabinetul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
în foaierul parizian, am să cînt exact ca acolo, dar cel mai bine în vis, m-au trezit la pornire, pune muzică folclorică, Șteiul cît bunăstarea fabricilor Miculeștilor, la Rieni în jos, brîiele roșii calcă traversa prinsă pe tavan, mobilul țigăncilor în fuste tot cu numerale românești, trei blocuri turn singurele din oraș, Deva 75 km, Vîrfurile 37 km, [Vîrsta] și destinuuul / Mi te-au scos în cale / Să ne șteargă viața /Lacrimile-amaaare! miros de chipsuri trecute pe manele grele, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Caracalul cu carul cu proști, Gabrovo la bulgari, schimbul de bancuri similare verde. Ora 11,23, în autobuzul Briceni Otaci, în autogara Ocnița, perdelele în acord cu ruginitura autobuz, galben-muștar pe izuri în fierbere, Aista-la-Otaci? aburește a stînă, cît ești țigancă tînără prinzi parfum prin țoalele neamului, la doctor! doar n-om face ca la evrei! mama, mandarina! bine că s-a aciuat la lucru! cu dosărăraia asta, dacă n-are studii superioare tot 700, da' ea 1.100, turnul nostru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
muzică ușoară se află într-un stadiu care-i permite să întreprindă "turnee". Am văzut-o și ascultat-o la Tomești într-un vacarm în care cu greu să poți auzi solista care interpretează o bucată cu gust îndoielnic intitulată Țiganca. Se lucrează mult (și din greu dacă avem în vedere echipa de dansuri care repetă cu încălțăminte și îmbrăcăminte personală într-un praf de nedescris; observația vizează și sectorul administrativ gospodăresc. [...] Brigada artistică nu poate fi numită de agitație, ea
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
cele aproape opt sute de suflete evreiești exterminate în lagărele morții? Nu am fost surprins că nu am găsit vreo urmă directă a prezenței tatălui meu la Paks, dar am reușit, în schimb, să localizez în cimitirul păzit de o tânără țigancă mormintele dinastiei rabinice care a păstorit această comunitate, precum și altele, începând cu întemeitorul ei, marele rabin Yosef Zusmann Sofer, fiul acestuia, dascălul tatălui meu, rabinul Shimon, soția lui (mătușa lui tata) Rachl și cei doi băieți ai lor, dintre care
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
Anume că el este șeful pentru că este mai puternic, mai agresiv și mai prost crescut, adică fără maniere. În ce mă privește, tind spre a-i da dreptate lui, deoarece prin București odată am intervenit într-o bătută a unei țigănci de către un țigan. Revoltat, am îmbrîncit țiganul care o pocnea pe biata femeie și acesta s-a dus pe ghețuș de-a berbeleacul pe scările de la Gara de Nord. La așa o scenă nu se aștepta cea bătută și, ca atare, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
dat-am scrisoare me la mâna svinții sale părintelui Agapie, egumenul de Aron Vodă, pentru șesă țigani ce-am avut de împărțală cu svințiia sa anume...ficiorii lui Cucocoț țiganul mănăstirii lui Aron Vodă, ce-s făcuți dipreună cu Măricuța, țiganca noastră, precum am avut giudecată înaintea cinstitului dumisali hatmanului Costachi.” Domnul și slujbașii săi nu prea aveau răgaz cu judecarea pricinilor dintre mănăstiri. Cuvioșiile lor găseau mereu pricini de gâlceavă; între ei sau cu vecinii. - Nu mai departe la 15
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Ai ajuns repede, dragule. Așază-te colea la umbră, să te hodinești după atâta cale. În această vreme, eu am să-ți povestesc despre mănăstirea zidită de vameșul Păun. Despre acesta scrie în zapisul din 15 mai 1666 (7174) al țigăncii Rada: „Adică eu, Rada fata Nastasiei țigăncii...mărturisescu cu acestu adevărat zapis al mieu...cu voia mea am vândut a mea direaptă ocină și cumpărătură, o casă aicea în târg în Iași, pe Ulița Vetezăiască...Aceea eu o am vândut
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
la umbră, să te hodinești după atâta cale. În această vreme, eu am să-ți povestesc despre mănăstirea zidită de vameșul Păun. Despre acesta scrie în zapisul din 15 mai 1666 (7174) al țigăncii Rada: „Adică eu, Rada fata Nastasiei țigăncii...mărturisescu cu acestu adevărat zapis al mieu...cu voia mea am vândut a mea direaptă ocină și cumpărătură, o casă aicea în târg în Iași, pe Ulița Vetezăiască...Aceea eu o am vândut dumisale lui Păun ce-au fost clucer
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
nu i-a luat chirie timp de 16 ani.Dacă Safta a fost scutită de chirie 16 ani Maria armeanca nu a putut plăti chiria 15 ani. Ca urmare, își lasă casa, stricată cum era mănăstirii Dancu. Nici Stana - o țigancă - nu rămâne mai prejos și lasă mănăstirii Dancu o dugheană de pe locul acesteia, aflată în Ulița Cizmăriei. Nici țiganii robi nu le-a lipsit călugărilor de la mănăstirea Dancu. Nu prea mulți, dar suficienți ca să-și facă treburile. Câte unul, câte
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
un sălaș țiganii s-au adunat. Într-o zi însă, la 31 dec. 1763 (7272), s-a ivit o împărțeală de țigani între Radul postelnic și Ioanichie Sinadon - epitropul mănăstirii Dancu. - De unde a venit împărțeala, dragule? - Avea Radul Postelnicul „o țigancă părințască, anume Anița, carii au luat un țigan a mănăstirii Dancului și făcând ei șase suflete, am stătut la împărțală...și am împărțit drept.” La urmă, Radul postelnicul a lăsat pe Anița - „țiganca părințască” - „să fie de acum vecinică roabă
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
venit împărțeala, dragule? - Avea Radul Postelnicul „o țigancă părințască, anume Anița, carii au luat un țigan a mănăstirii Dancului și făcând ei șase suflete, am stătut la împărțală...și am împărțit drept.” La urmă, Radul postelnicul a lăsat pe Anița - „țiganca părințască” - „să fie de acum vecinică roabă la mănăstire.” - Ar mai fi de luat în seamă, dragule, și poslușnicii. Oameni de mare trebuință la o mănăstire. Apoi scutirile de dări acordate mănăstirii nu erau de ici de colo. Voievozii răspundeau
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
înspicat, la taifas cu moș Ion, tatăl meu executa ordinul mareșalului. A trecut Prutul pe niște plute improvizate - așa mi-a povestit mai târziu -, au înaintat ca prin brânză spre Nistru, dar au dat lupte grele la Tighina și la Țiganca. Mărturie stau, și astăzi, cimitirele pline de cruci (cimitire lăsate acum în paragină de basarabenii pro-ruși). De la Odesa, în primăvara lui 1942, taică-meu a venit într-o permisie de câteva zile, împreună cu moș Ion. Ascultam cu sufletul la gură
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
necesare: - Odesa mamă, nu-i încăpățânată, aș spune mai degrabă „amestecată”. - Mamă, nu mai înțeleg nimic, cum vine asta, „amestecată”? - Draga mamii, uită-te la ea și spune-mi, e copilul vinovat că are sângele nostru amestecat ? Până și Maria țiganca a alăptat-o și i-a purtat noroc. Ai răbdare, fii mai împăciuitoare și Dumnezeu îți va arăta calea. Bunica grăia frumos, cuvintele sale erau meșteșugite simplu, dar întotdeauna creau motivația necesară de-a articula comportamente și atitudini pacifiste. Și
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
răbdare, fii mai împăciuitoare și Dumnezeu îți va arăta calea. Bunica grăia frumos, cuvintele sale erau meșteșugite simplu, dar întotdeauna creau motivația necesară de-a articula comportamente și atitudini pacifiste. Și mare adevăr a spus bunica Floarea atunci. Cu Maria țiganca, prietena bunicii, este o altă poveste ce mi-a purtat noroc în viață și care desigur, îmi place s-o spun, face parte din existența mea. Până pe la 6 luni mă deocheam frecvent, mama nu știa ce să mai facă
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
regulă la noi de Paști și de Crăciun, mama - fire extrem de generoasă - pregătindu-i din timp bucate alese, săpun de casă și mici atenții. De fiecare dată, prima întrebare era : - Unde mi-e fata ? Când am intrat la facultate, Maria țiganca a plâns și-mi tot spunea neîncetat: - Să nu uiți niciodată c-ai și sânge de țigan ! Plâng pentru prietena mea, Floarea, că n-a mai apucat să vă vadă mari; să fi trăit bunică-ta să te vadă acum
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
în bobi. Ghicitul în bobi se practică în deosebi pentru «a afla» vești despre cineva drag, din familie, un prieten plecat la drum, în armată, în război, cu probleme de afaceri etc. Ghicitul în cărți e practicat mai ales de țigănci, dar o ghicitoare cu faimă în cărți între femeile satului a fost Cotoroaia, expertă în influiențarea viitorului solicitantelor de servicii, în probleme de căsătorie, de dragoste, de despărțire, de împăcare. CAPITOLUL III Tradiții de iarnă Motto: Moș- Crăciun-Din-Vremuri-Bune, Milostiv și
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
în față șoseaua care apărea și dispărea sub roțile autocarului străjuită de indicatoare bine luminate. Liniștea din autocar era întreruptă din când în când de chefliul care nu avea stare și care tot plimbându-se printre scaune agățase o tânără țigancă ce se complăcea în apropourile pe care el i le făcea. Vino cu mine în spate să mai vorbim, o invita chefliul luând-o de după gât. Lasă-mă în pace! Ți-am spus că sunt măritată. Ce dacă ești măritată
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
merg la bărbat și dacă află mă omoară? Unde ți-e bărbatul? Acuma dai tu de bani și de dragoste, o strângea de obraz. Hi! Hi! Hi! Potolește-te că mă învinețești și ce-o să zică bărbatu-meu, se zbenguie țiganca în brațele lui. Cine ți-a cumpărat cerceii ăștia așa frumoși?o mângâie pe obraji. Du-te mă și lasă-mă! Ți-am spus că am bărbat și la noi la țigani nu e ca la voi; azi să fii
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
și lasă-mă! Ți-am spus că am bărbat și la noi la țigani nu e ca la voi; azi să fii cu una, mâine cu alta. Dacă bărbatu-meu află mă omoară. Cum să te oamoare? așa frumusețe de țigancă, vrea s-o îmbrățișeze chefliul. Fugi de-aici, miroși a băutură. Ptiu! Ptiu!se depărtează de el țiganca și-l împinge. Ofensat pe moment de spusele tinerei țigănci, pleacă la locul lui, ațipea puțin, dar având mâncărici sub limbă iarăși
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
voi; azi să fii cu una, mâine cu alta. Dacă bărbatu-meu află mă omoară. Cum să te oamoare? așa frumusețe de țigancă, vrea s-o îmbrățișeze chefliul. Fugi de-aici, miroși a băutură. Ptiu! Ptiu!se depărtează de el țiganca și-l împinge. Ofensat pe moment de spusele tinerei țigănci, pleacă la locul lui, ațipea puțin, dar având mâncărici sub limbă iarăși pornea la plimbare prin autocar spunând vrute și nevrute. Când ajungea în dreptul țigăncii, începeau aceleași comentarii. Într-un
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]