12,690 matches
-
turistic în care poți face cunoștință cu dame, care se află mai întâi singure acolo, iar apoi pleacă însoțite. Deja se zăresc coline blânde, împădurite și pășuni, iar lacurile de acumulare se înfig adânc în pământ, o caracteristică a acestui ținut aflat la oarece distanță de granița cu Cehoslovacia, dar unde se simte deja aerul aspru al comunismului din vecini. De fapt, aerul devine mai aspru pentru că suntem mai la nord. Aici n‑a venit încă primăvara. Miroase a ace de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
respectivei activități, își manifestă generozitatea în calitate de contemporan al acestui cerc campanian. Descendent al unei celebre familii etrusce, cavaler prin naștere, ascultat și de împăratul Augustus - epicurian el însuși -, îl susține cu generozitate pe Horațiu, căruia îi oferă ferma lui din ținutul sabinilor, pe Vergiliu, care i-a datorat independența, dar și subiectul Georgicelor, și pe alți câțiva actori ai vieții literare a momentului. Prețul cerut pentru acest ajutor? O susținere a regimului imperial în operele semnate cu numele lor... Căzut în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
aridă; de cealaltă, o preocupare utilitaristă, o tensiune realistă, un țel imanent. Trecând de la o lume la cealaltă, efectuând așadar traseul de la est la vest, epicurismul părăsește meleagurile aspre ale filosofiei care disprețuiește chestiunea cetății, pentru a ajunge în niște ținuturi unde pasiunea politică este trăită la modul incandescent și fundamental. -11- O ataraxie politică. înainte de a interveni pe terenul politic prescriptiv, Philodemos efectuează o critică în toată regula a politicii. Schimbarea de orientare are loc întotdeauna în spiritul unei depășiri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
de mână până la baraca aceea de-acolo, după baracă ne-am putea lua de talie? — Cu siguranță, da, spuse Aciobăniței. — Ei bine, nu! spuse mediocra. Aici greșiți. Noi doi nu ne putem lua de talie câtă vreme suntem în faza ținutului de mână. — Și ce ne oprește să depășim firesc această fază? întrebă comandantul. — Părinții, spuse tânăra. Numai ei se pot ține de talie și vor veghea ca noi doi să ne ținem numai de mână câtă vreme nu suntem căsătoriți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
mea și se topesc cu totul. Pe buze-mi tremură stingher cuvinte de-adorare, iar ochii se lipesc de cer în semn de închinare. Cu-atâta liniște-mprejur simt că mă pierd de lume, aș evada din clarobscur într-un ținut anume, Pe munții cei îmbătrâniți de vânturi și ninsoare, capitonați cu alb veșmânt îmbrățișați de soare. Acolo mi-aș dori acum, din nori să-mi cos basmaua și în tăcerea serilor, s-adun în palme neaua.
Prima ninsoare by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83363_a_84688]
-
iată, vine vremea când albe, împietrite, Pe gând descăleca-vor zăpezi neprihănite... Cad fulgii șovăielnici, așa cum în poveste Cad stropi de piatră scumpă, ușor și leneș, peste Un strălucit războinic, cuprins de-o vraje-adîncă. - Asemenea câmpiei, sub cerul vânăt încă, Ținuturi ale minții, lăsați să vă-mpresoare, Lăsați să cadă-ntruna din neaua altui soare, Ce veșnic brațul ritmic al timpului aruncă... Cad flori de-argint, de spumă pe lunca-n sărbătoare, Și vânturi potolite întinsurile-alintă, Și fluturi albi s-adună
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
parcă. De malul apei unde tot gândul tău se-mbarcă Îndurerat, nesigur și silnic Lohengrin... Sfielnic gând, tu nu vezi cum luntrea frământată Și lebăda grăbită spre sfintele păduri Vor să-mplinești porunca? Dar încă nu te-nduri Și lași ținutul veșted al nunții de-altădată! Zorește, iar pe faldul ușor de hiacint Îmbracă-ntîi armura, și vechea ta mândrie Se-nalță spre uitatul regat, ce te îmbie, Statura ta turnată în luminos argint. Vei trece... Marii codri fremătători de plângeri, Înfiorați
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
libertatea să arătăm că avem de-a face în acest caz cu un fel de scientist, un metodician al delirului și nu cu un vagabond beat de rouă, în stare de mistică osmoză cu invizibilul. De altfel, memoriul asupra unor ținuturi neexplorate din Etiopia, memoriu pe care poetul l-a trimis din Aden Societății de Geografie a Franței, este scris, în chip evident, în stilul obiectiv și sobru cu care ne-au obișnuit savanții. Opera lui Rimbaud poate fi definită - mai
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
lui Gauss au fost oameni de rând, de meserie nedefinită, muncind cu ziua pe la negustorii din piață; în acte sunt trecuți ca "Gassenschlächter", măcelari, prin tradiție, ai uliței în care locuiau. Mai sus, în spiță, dăm numai de țărani din ținutul Braunschweig. Mamă-sa era chiar venită de la țară și înainte de măritiș fusese slujnică de un tăbăcar din Braunschweig. Avea însă câțiva pastori în linia ei suitoare. Băiatul, Johann Carl Friedrich (acasă era numit Johann; mai târziu Gauss a lăsat să
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
orașului. Gauss avea atunci 14 ani. Din acest moment, până la căderea lui în fruntea armatelor prusiene, la Jena, în fața lui Napoleon, ducele rămâne protectorul statornic al tânărului matematician. Îl trimite la Universitatea din Göttingen, a cărei bibliotecă matematică era, în ținuturile din mijlocul Germaniei, cea mai completă. Îl ajută să-și tipărească teza, cât și prima sa carte Disquisitiones arithmeticae. Îi servește o pensie, după instalarea la Braunschweig ca învățat particular. Gauss trece doctoratul în 1799, nu la Göttingen (care cădea
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
postularea unei științe independente de studios (din a cărei taină ardoarea cercetării descoperă pământuri izolate) și prin voința de a corecta excesul logic cu întrebarea stăruitoare a naturii. Exemplul lui Riemann e dătător de măsură. Acest băiat de păstor din ținutul Hanovrei valorifică pentru prima dată, în domenii de cercetare aride, intuiția fizică a fenomenelor. Până la Riemann, numai intuiția geometrică, spațială, părea să aibă virtute investigativă. * Trebuie să admirăm deci drumurile tăinuite ale creației matematice geniale, care (tocmai ca topologia, în
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
și în șatra unei case de peste o sută de ani, pentru ca seara, înainte de plecare spre orașul meu din sud, să port o lungă discuție cu familia Părintelui Isidor Berbecar despre covoare, viață, culoare, lume, firesc și sacru. Noi suntem din ținutul Bistriței, de la confluența dintre Bistrița și Cluj. Părinții erau din Maramureș, stabiliți acolo din tinerețe, cu gândul să-și școlească copiii și să le dea un alt viitor. Cu țesătura maramureșeană m-am întâlnit odată cu venirea noastră în Botiza. Dar
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364316_a_365645]
-
patriarhului Antonie al IV-lea al Constantinopolului ca Mănăstirea „Sfântul Arhanghel Mihail“ din Peri să fie ridicată la rang de stavropighie patriarhală. Lucru acceptat la 13 august 1391, cu drept de jurisdicție asupra Bisericilor din Maramureș și a încă șapte ținuturi, egumenul Pahomie, ruda apropiată a lui Dragoș Vodă, primind atribuții de episcop. Și tot aici, 312 ani, cu mici întreruperi, a ființat sediul Episcopiei Ortodoxe a vechiului Maramureș, unde se tipăreau cărți în limba română („Faptele Apostolilor“, „Codicele Voronețean“, „Psaltirea
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL VOIEVODAL ŞI ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364299_a_365628]
-
grăitor și autentic stil românesc și ortodox. Toate acestea le-a (de)săvârșit împreună cu familia sa și, mai ales, cu fiul său - Părintele Iustin Luțai, cu autoritățile publice, centrale și locale, totodată cu credincioșii și talentații meșteri din acest binecuvântat ținut. Revenind, după cum am spus, în anul 1997, a fost pusă piatra de temelie a noii mănăstiri, cu vechiul hram, având destinație precisă pentru călugărițe. Astăzi, sabia Arhanghelului Mihail a luat chip de turlă de biserică, ridicându-se deasupra pământului la
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL VOIEVODAL ŞI ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364299_a_365628]
-
Sătmarului, împreună cu părintele Grigore Luțai și peste 50 de preoți, stareți și starețe din eparhie, au oficiat Sfânta Liturghie în altarul de vară, instalând-o totodată ca stareță pe monahia Agnia Ciuban, de la Mănăstirea Prislop - Hunedoara, maramureșeancă de loc, din ținuturile Vișeului. În fiecare an, la hramul mare al mănăstirii - 14 septembrie (Praznicul Înălțării Sfintei Cruci) cât și la hramul istoric al acesteia - 08 noiembrie (Sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil) se adună mulțime mare de credincioși, dimpreună cu preoțime multă
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL VOIEVODAL ŞI ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364299_a_365628]
-
a cinsti cum se cuvine această sfântă și binecuvântată așezare monahală, precum și pentru a-I mulțumi lui Dumnezeu, pentru rezistența, dăinuirea, trăinicia și statornicia acestui sfânt locaș - oază a istoriei, culturii și spiritualității ortodoxe și românești, autentice, din aceste binecuvântate ținuturi. „Mănăstirea fiind așa de frumoasă și înaltă, m-am străduit și eu să fiu la înălțimea acestei lucrări. Nu știu cât am reușit, oricum am vrut din tot sufletul să continuu ceea ce a început Părintele Paroh Grigore Luțai. Ca să fac o legătură
MĂNĂSTIREA SĂPÂNŢA PERI DIN MARAMUREŞUL VOIEVODAL ŞI ISTORIC – OAZĂ A ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE ROMÂNEŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 951 din 08 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364299_a_365628]
-
Acasă > Versuri > Spiritual > SFINȚI ÎNDRĂGIȚI. SFANȚUL NICOLAE (VERSIFICARE DE OLIMPIA SAVA) Autor: Cezarină Adamescu Publicat în: Ediția nr. 340 din 06 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Olimpia Sava SFANȚUL IERARH NICOLAE 6 DECEMBRIE În ținuturi depărtate Ale Asiei, Cănd trecuse jumătate Secolului trei, Din părinți de neam avut Și drept-credincios, În Pătară s-a născut, Fiu cuviincios. “Nicolae” l-au numit, Un “biruitor”. La-nvățat s-a dovedit Foarte silitor. Cu răbdare a citit Cărți
SFINŢI ÎNDRĂGIŢI. SFÂNTUL NICOLAE (VERSIFICARE DE OLIMPIA SAVA) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364486_a_365815]
-
Iustin Moisescu. Prin rânduiala lui Dumnezeu, în anul 1977 a fost chemat la slujirea arhierească. Ca Arhiereu-vicar la Arad și Buzău, PS Părinte Episcop Gherasim a lucrat cu multă râvnă în ogorul Bisericii. În anul 1992 a revenit acasă, în ținutul natal, slujind ca Episcop-vicar al Sucevei și Rădăuților, având reședința în incinta Mănăstirii Bogdana. S-a dovedit a fi un misionar dinamic și duhovnicesc, păstrător al tradițiilor ortodoxe românești. A călătorit adesea în străinătate, unde a vizitat parohii românești din
EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364545_a_365874]
-
Anotimpul jocului “, de Titina Nica Țene “Parfumul dimineților “, de Gheorghe Vicol Monografie, jurnal literar, antologie, enciclopedie și dicționar, studii “Anotimpul trăirilor albastre “, de Viorica Popescu “Pagini din istoria fanfarelor din valea Jiului “, de Ioan Velică “ Nuntă“-Riturile de trecere în ținutul Momârlanilor”, de Dumitru Gălățan- Jieț “ Infern în România“, de Vasile I. Heredea, Horea Gana, Gervasio Curnis, Emil Șimăndan “Mănăstirea Bârsana “, de Nuțu Roșca “ În honorem profesorului Ioan Hentea“, de Onufrie Vințeler “Scrieri “, de Nicolae Iștoc “ Dosarul Nobel“, de Mihai Prepelița
LISTA CU NOMINALIZĂRILE PENTRU PREMIILE LIGI SCRIITORILOR PE ANUL 2011 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361381_a_362710]
-
Ioachim Boris (Costel Geană), Viorel Muha, Mariana Rogoz Stratulat, Delia Stăniloiu, Valentin Văran, Eleonora Stamate ne-au dezvăluit câteva dintre căutările lor anterioare, dar cei mai mulți apar pentru prima dată într-o antologie semnată de Valentina Becart, fără ca vârsta, profesia sau ținutul din care provin sau își desfășoară activitatea să devină impedimente în devoalarea sentimentelor atât de firești ființei umane. Bianca Marcovici, Anni-Lorei Mainka, Mihaela Claudia Condrat, Valeriu Cercel sau Adrian Grauenfels sunt doar câțiva dintre cei care, de pe meleaguri străine, trimit
RECENZIE REALIZATĂ ANTOLOGIEI “ARTĂ SFÂŞIATĂ”( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361356_a_362685]
-
pe care le păstrez în inimă încă din anii adolescenței întrucât îi defineau, până-n cea mai adâncă fibră, condiția geniului pe pământ. Scris a fost ca rădăcina lui Eminescu să-și tragă seva din Țara de Sus, din Ipotești, un ținut magic, acoperit de coline, păduri și ape albastre precum Infinitul. Un loc devenit sacru prin „rodirea” acestui geniu. Dincolo de „neliniștile metafizice” care-i bântuiau Spiritul, cu întrebări existențiale, Eminescu rămâne un romantic. Setea de iubire, de iubire absolută, îi stăpânește
EMINESCU-FLACĂRĂ ŞI GENIU de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361563_a_362892]
-
armatelor de călăi Fulgerele orbitoare izvorâte din genuni Par petreceri nucleare sfi nțite prin rugăciuni. Muzica amețitoare generată de comete Însoțește universuri născătoare de planete Focul rece de pe bolta universului tăcut Amintește de supliciul idealului pierdut Liniștea de-nmormântare din ținutul fără glas Însoțește cu sfi ală drumul meu către Parnas. Lava de rocă fi erbinte care amenință Terra - Semnalul neiertător ce prefigurează Era. Virgil CIUCĂ Flushing, New York, SUA 2012-2014 ---------------------------------------- CIUCĂ Virgiliu, poet și scriitor român. Membru al Ligii Scriitorilor din
POEME NEWYORKEZE (1) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363766_a_365095]
-
Măneanu Publicat în: Ediția nr. 914 din 02 iulie 2013 Toate Articolele Autorului ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLĂRITUL ÎN ARGEȘ. CERAMICĂ PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECȚIILE MUZEULUI REGIUNII PORȚILOR DE FIER Varvară Magdalena Măneanu muzeograf Luând în considerare întinderea mare a Ținutului Argeș, delimitarea Regiunii Argeș, (1960) și a județului cu același nume (1970)1, se explică precizarea făcută de Paul Petrescu referitoare la această regiune: Argeș , zona etnografica greu de delimitat în multe privințe 2. Apreciere lasă loc să se înțeleagă
ASPECTE ISTORICO-ETNOGRAFICE PRIVIND OLARITUL ÎN ARGEŞ. CERAMICA PICTORULUI ION MARINESCU-VALSAN, ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORTILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 914 din 02 [Corola-blog/BlogPost/363891_a_365220]
-
a impus cu strălucire în viața muzicală românească, fiind profesor, dirijor, etnomuzicolog, compozitor, care și-a desfășurat activitatea în orașul Cluj-Napoca. S-a născut în orașul de pe Someș, la 11 februarie 1922, într-o familie care își are originea în ținutul năsăudean. Bunicul său a fost din Sângeorz-Băi, iar mama din Năsăud. Tatăl maestrului , Ștefan Jarda, a fost avocat, iar mama lui, Zoie era fiica lui Grigore Pletosu, profesor de religie la Liceul,, George Coșbuc'' din Năsăud, unde l-a avut
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
inteligentă, avansată ... Așa s-ar explica de exemplu apariția scrisului pentru prima dată în istorie în acest spațiu Carpato-istro-pontic, la o populație care a fost odată din Hiperboreea. Așa ne spune Platon, așa știau grecii, că Hiperboreea se întindea în ținutul de la nord de Istru. Așadar, peste spațiul Daciei și al României de azi. Autorul acestei Cronici literare crede cu tărie în Teoria care ne spune că specia umană s-a format în urma unor astfel de încrucișări ale „zeilor” cu pământencele
UN MARE POET ROMÂN, DL ADRIAN ERBICEANU, SE ÎNTOARCE ACASĂ, ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363940_a_365269]