3,981 matches
-
prin „șase fabrici de cărămizi, în care lucrau 80 de muncitori, cinci tăbăcării, a căror capacitate de producție se ridica la 540 de piei pe an, o fabrică de bere, una de sifoane, una de lumânări și o alta de țuică”. Doi ani mai târziu, acestora li s-au adăugat „dou) fabrici de mezeluri, dou) de pâine, patru de teracotă și una de săpun”. Odată cu trecerea în noul secol, ritmul dezvoltării industriale s-a accelerat, dovadă și numărul tot mai mare
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cafeaua Marghiloman (cu romă se dovedea a fi aproape intangibilă (12 lei) - la concurență cu șnițelul vienez (15 lei). În aceste condiții, setea putea fi ostoită cu sfertul de vin alb de masă (6 lei), vinurile din podgoriile Atta Constantinescu, țuică (3 lei), rom (3 lei), coniac (3 lei), secărică (2 lei), anison (2 lei), sau cu diferitele sortimente de bere - „Azuga” (9 lei țapulă, „Luther”, „Zimca” sau autohtona „Brigadiru”. Totuși, mici „oscilații” burgheze puteau fi întâlnite în meniurile alcătuite cu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Brigadiru”. Totuși, mici „oscilații” burgheze puteau fi întâlnite în meniurile alcătuite cu ocazia petrecerilor de revelion. De pildă, pentru seara de 31 decembrie 1929, restaurantul și braseria „Miclescu” a pus la dispoziția doritorilor, „de la ora 10 seara, următorul menu: 1. țuică sau mastică; 2. Hors d’oeuvre; 3. Consomé à la Reigne; 4. Maioneză de șalău; 5. Friptură de curcan, Pommes Pailles; 6. Salată asortată; 7. Charlotte à la Russe; 8. Brânzeturi diferite; 9. Fructe diferite; 10. Cafea neagră; 11. Liqueur
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
un godac. Era un spor de carne de vânat pentru iarnă. Tot acum cartofii ajungeau În pivnița țăranului și dacă avea pruni ceva palincă pentru sărbători nu strica. Ici-acolo, prin sat, se mai găsea câte un cazan pentru fiert țuica. Dacă ar mai ține măcar o săptămână această toamnă, Își ziceau uneori câțiva țărani din sat, vreo douăzeci, am merge la moară la Ditrău. Am avea făină de grâu până la primăvară. Mălai pentru mămăligă mai măcinăm noi și În Toplița
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Până la dobândirea miresei, mirelui și alaiului său i se arătau pe rând alte mirese: o copilă, o babă, etc. De obicei, după o Împăcare simbolică, după dobândirea miresei, colăcarii mirelui primeau câte un colac iar vornici câte un litru de țuică și o batistă frumos cusută, dar al miresei. Acum un vornic lua la joc o drușcă și apoi mireasa. Se juca Învârtita și Țărănește. Mireasa cerea apoi iertăciune de la părinți (moment emoționant) după care alaiul pleca la biserică. Pe mire
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
un rând de ședințe! La noi, la Institut, din vreo 35 de oameni, numai vreo șapte nu eram membri. Când colegii noștri aveau ședință, noi ne adunam în birou la Vasile Lupu, viitorul politician țărănist, acesta ne servea cu o țuică de-a lui de la Dolhasca, spuneam bancuri, râdeam de ne plesneau burțile. Însă partidul fiind vigilent, iar membrii acestuia geloși pe distracțiile noastre, au vrut să ia măsuri au declarat că, în afara ședințelor de alegeri, celelalte să fie "deschise", ca să
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
am plîns tot drumul. Pe urmă am mers acasă și am găsit trei mese mari întinse și pline cu pîine și cu mîncare, care gătise mama mea. Și femeile care făcuseră colacii ne serveau la masă. Ne-am cinstit cu țuică, cu vin. Toată lumea din sat ne-a adus cîte ceva. Eu aveam treisprezece ani. Era secetă mare. Peste patru zile a plouat”. Cele relatate s-au întîmplat într-un sat românesc din secolul al XX-lea. Naratoarea, ajunsă la bătrînețe
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
făcea primirea cu temeneli orientale până la pământ, așa, în glumă, iar cumătrul Aurel, de la masă: - Mă, dar voi nu știți că mi s-au lungit urechile de foame și mai ales de sete?! Uite, luai de aci un păhărel dă țuică, mă, lacrimă, nu alta și gustai tocmai niște măsline cu scrumbie! Haideți repede la masă, să nu mi se taie pofta, că ar fi păcat de Dumnezeu cu așa bucate! Ia, luați, să fie cu noroc! Și s-au așezat
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
poartă și mai strigau: „Sandule, vezi, în tren e curent, să-ți pui fularul!” tocmai când acel Sandu rupea tacticos dintr-un pui și-l servea pe un vlăjgan cu cojocică pe el, care îi întindea rânjind o sticlă cu țuică de cazan de la Răducăneni; „Să-mi scrii, Toadere - striga o mamă deznădăjduită, de cum ajungi acolo!” „Da”, și Toader în timpul acesta îi dăruia unui ieșean un cuțit cu mâner de lemn cioplit chiar de el: „Pe cuvânt că de mine, dacă
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
gură, dumnescrisul măsii, adă balerca la mine, să-ți fie cătănia mai ușoară! Un alt gradat își găsea chiar vecinul, cu doi ani mai mic: - Și țața Tinca ce mai face, bre? lingându-și buzele după o dușcă zdravănă de țuică de cazan tare ca focul.Apăi, ce să facă, cu barbatu' ei bețâv! răspundea răcanul cu ochii pironiți aiurea, poate cu gândul acasă. - Da' tata mai are vițălul acela balțat, na, că acum o fi ditamai boul!? îl mai întrebă
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Am băut cafelele și berea, am plătit și am plecat. Eram puțin grizați și foarte mirați de ce se întâmplase la terasă. * Prietenii mei s-au scurs în vraja timpului, prin niște țevi de alambic, s-au transformat în tării de țuică bătrână și eu am rămas să-mi sorb berea în câte o zi pe săptămână, depinde de bani și de timp. Când mai văd câte un ins, știu că e fals, de fapt nimic nu mai contează, totul e fals
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
scos micul aragaz cu butelie poloneză și am pus apa de cafea la fiert într-un ibric. Până să fie gata, ne-am ospătat cu friptură de găină, cine a avut voie a tras, la început o gură bună de țuică de cazan de 45 de grade, adusă de Tarzan de la bunicii săi, apoi câteva pahare de vin. Ceea ce-am băut și cafeaua caldă și aromată ne-a adus voia bună, de care, dealtfel, nu duceam lipsă. Stăteam tolănit pe
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
trebăluiam. Băieții se apucaseră deja de pescuit. După ce s-a mai potolit focul, am fript pe o tablă adusă special ca grătar, cele șase scrumbii proaspete și am mâncat, neuitând ca, în prealabil, să ungem gâtlejul cu un pic de țuică de cazan. Vă spuneam că era așa de tare, încât am botezat-o „molecula”. Câte o cafea și câte o bucată de ciocolată a încheiat masa noastră. Am mai pus pe foc câteva lemne mai groase și apoi miam pregătit
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
la adresa mea. - Crapul ăsta merită udat, zise Gabi. Tarzan, adă molecula. Am făcut câte o cafea zdravănă, la minusculul aragaz, pus în colibă la adăpost de vânt și ploaie și am băut fiecare câte două căni. S-a băut și țuică de cazan, și am mâncat slănină afumată cu usturoi și cu pâine. Toată lumea era voioasă, mai mult pentru reușita mea. Era ultima zi de ședere pe insulă. Pe la prânz au venit băieții cu lotcile și ne-am îmbarcat. Crapul l-
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
Constantin Brâncoveanu plecă de dimineață. În târg, o clipă soarele își arătă fața și vodă râse de unul singur din toată inima. De după zăplazuri, de după ziduri boierești, își sumețeau coroanele caișii și corcodușii ninși de floare. „Primăvară târzie, pometuri multe, țuică tare”, gândi el aducându-și aminte că în zori, din foișorul palatului de la Mogoșoaia, dincolo de ceața subțire a lacului și de vălul galben-verzui al sălciilor pletoase, i se păruse că vede ca niște năluci de focuri, vălătuci de fumuri roz
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
drogurilor poate încetini: capacitatea de învățare, concentrarea și memoria, schizofrenia și apariția unor reacții acute de neliniște și panică. Vrei sa bei alcool? Consumi deja? Alcoolul este un factor nociv pentru organism. Se poate găsi în vin, spirt, tequila, pălincă, țuică, wisckey, șampanie, lichior sau bere. El reprezintă un pericol iminent pentru făt, dacă mama consumă alcool când este gravidă. Din cele mai vechi timpuri, în Vechiul Testament, îngerul o mustra pe mama lui Samson, avertizând-o să nu bea alcool în timpul
Aripile ți le croiești singur. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Paulina Mandache, Suba Aurora () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2044]
-
m-a întrebat. - Tu nu vezi? i-am răspuns eu cu dinții clănțănind. Mi-e frig, pune dulama pe mine și ia cerga asta de-aici. Mi-a adus să mănânc doi mici și mi-a pus o ceașcă cu țuică în mână. - Bea și tu, zice, mi-o dădu mocanu' ăsta de-alături. A tras și el cu căruța cu noi, e de prin Răchitele. Are și el un copil să-l dea la școală. A venit cu el în
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
-l dea la școală. A venit cu el în căruță și cu un butoi, eu zic că are o sută de chile. Ei, adăugă el, pot eu să fac față? Se duce și dă la unul și la altul și țuică și bani și admitem cazul că și băiatul e bun. între tine și el nu-l alege pe el?! N-am putut nici să mănânc, nici să beau și nici nu mai auzeam bine ce spunea. Dimineața m-am trezit
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
a dus la Obor, să-mi arate tiribombele și am intrat și într-o baracă, cu unul care ridica o muiere în aer fără să se atingă de ea, cu o nuia în mână... Am stat până pe seară, am băut țuică fiartă și am mâncat mititei. Ne-am și pozat... Cum să-ți spun, mi-a plăcut de el, era potolit, un om serios... Ne-am despărțit și mi-a spus să viu poimâine, tot așa, la poartă și să-l
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
erau aceleași. Mi se confirma vechea mea convingere, că nu ideile în sine sunt interesante, ci oamenii care le poartă și le trăiesc. Am început să jucăm popice undeva la Peleș și să întîrziem la Verbancu, la un pahar de țuică. Jar îmi spunea confidențial despre unul sau altul că sufletul cutăruia e o închisoare, făcîndu-mă curios. De ce? îl întrebam. Cum de ce? Îl cunoștea el, sufletul lui e o ocnă... "Bine, gândeam, asta ai mai spus-o, dar de ce?" N-avea
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
alimentar sobru, cu carne ușor de digerat și puțin condimentată; evitarea alimentelor cu mult oțet, evitarea abuzului de alcool și a ieșirii din casă cu stomacul gol; ci, după putința fiecăruia, consumarea înainte, de supă, ceai, cafea, un păhărel de țuică cu anison sau un pahar de vin, iar de va participa cineva la vreo întrunire, să mestece ceva condimentat, ca de pildă chimion, anison, sâmbure de pin sau camfor, iar după reîntoarcerea acasă să-și pună îmbrăcămintea la aerisire sau
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Ferentzi sfătuia călduros pe confrații săi asaltați de bolnavi, spre a le putea veni în ajutor, "puținele preparate de mai sus să și le procure acuma, în cursul verii, cum sunt ierburile și florile, la fel și cantitatea suficientă de țuică și oțet". În final, protomedicul adresa "cîteva cuvinte" colegilor săi medici, reamintindu-le că "simptomul cel mai statornic al acestei molime este răcirea întîi a membrelor, apoi treptat a întregului corp. În măsura în care scade activitatea vitală a părților externe ale corpului
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
cuceritoare, să-mi fie frică Mai bine, păpădie, fără pălărie...mică! P.S. Și, alta, vis-a-vis de-această întâmplare: Buturuga mică răstoarnă carul mare! Am salata mea de boeuf Motto: (dedicație lui R.Șt.) Când cei de la Desperado au cazanul lor de țuică să-l doresc pe El Dorado? Nu! Am salata mea, adică! Am salata mea de boeuf, sunt gospodină o gătesc cu drag și cu mult umor; în loc de maioneză, îi pun margarină, c-o dau unuia bolnav și plin de amor
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
masa rotundă. Aproape de fereas tră altă masă mică, cu două polițe ; în cea de dedesubt, un radio. Pe biroul placat cu cristal gros, telefonul și o lampă. Prânzul, la ora două. Icre de crap, salată, ouă umplute, friptură de vițel, țuică, chiftele, cârnăciori, castraveți murați, vin, apă minerală, baclavale. Leșinase. Vomase până la epuizare, leșinase. Au scos-o din cameră, au dus-o la baie. Aceeași baie, nu bănuise că se afla chiar alături. I-au șters gulerul murdar, au frecat-o
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
frecat-o cu un prosop ud la tâmple și pe frunte. Au întins-o pe o saltea de cauciuc, să-și revină. Au susținut-o până a ajuns iar în cameră. Salată de vinete. Chiftele. Ouă umplute. Icre de crap. Țuică. Rom. Friptură. Șnițel. Vin. Tort. Se ridicau din stomac în gât. Au prins-o la timp, să nu cadă din nou. S-a așezat iar la masă. A apucat furculița, cuțitul. Apoi sticla, paharele, unul după altul. Când s-a
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]