60,912 matches
-
în mod genuin urechea, comentariile adiacente din manuale taie în mod ireversibil apetitul de lectură: "Poetul-geniu visează sub lumina argintie a lunii la condiția omului în Univers. Gîndind că toate au trecut pe lume numai răul a rămas, poetul se așază la roată mare a istoriei și dă vremea înapoi pentru a-și verifica ideea?" - sună găunos și ridicol contra-reclamă pentru Memento mori. În alt loc, o strofa de mare prospețime (Și te-ai dus, dulce minune,/ Și-a murit iubirea
"...Nici tobe, nici trompete..." by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18097_a_19422]
-
de invitați din nobilime la un banchet. I s-a pus la dispoziție sală cea mai încăpătoare a luxosului restaurant. În mijlocul sălii masă așteaptă încărcată. Sute de sticle, din șampaniile cele mai scumpe, ăVeuve Cliquotă și ăMoet et Chandonă sînt așezate pe rînduri, cupele de Baccarat sînt, și ele, mai multe sute, porțelanul farfuriilor vine de la Limoges, alternate cu vase de Săvres. Își face intrarea amfitrionul cu o prăjină în mîini. Elită îl urmează emoționată și Marele duce doboară, dărîma, sfărîmă
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
1890, cu un ardelean, amploaiat la Căile Ferate Române și către prietenul său, coleg întru preoție și militantism românesc, Const. Morariu. De n-ar fi fost această corespondență adunată, grijuliu și cu dragoste filială, de fiica sa , uitarea toată s-ar fi așezat peste figura exemplară a părintelui Iraclie Porumbescu. Și cum e vorba numai de corespondență emisă, ea oferă o imagine reprezentativă cu totul despre lumea românească bucovineană în a doua jumătate a secolului nouăsprezece, cu accente pe traiul aranjat, dacă nu
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
mesei nu e pîinea (trupul zeului salvator), ci tăcerea (teofanie refuzată pînă la capăt), comparată cu bolovanii sfărîmați de tată în mină; e o materie lipsită de har, brutală, materie în stare pură, materie venită din adîncuri infernale. Ceea ce se așează peste ei, peste toate cele atinse de mamă, e praful - cît al pietrei, cît al tăcerii - iar nu harul. O Sfîntă Familie rescrisă invers, damnată. Blasfemie, textul lui Pasquali se vrea asta, contînd probabil și pe implicațiile contextuale mai dificil
Cuvintele interzise by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/17400_a_18725]
-
cont propriu. Este ceea ce propune și Jacqueline Russ, cu referire explicită la cursanții din instituțiile de ănvătămănt superior, dar cu subăntelesuri totodată pentru oricine e interesat de rigoarea ideilor an general. Metodele an filosofie este o carte numai bună de așezat sub piciorul șchiop al meselor de lucru. Jacqueline Russ, Metodele an filosofie, traducere de Vasile Tonoiu, Univers Enciclopedic, București, 1999, 278 p., preț nemenționat.
Ifos sau metodă? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17425_a_18750]
-
Atâtea câte au fost și așa cum au fost, dezbaterile literare au fost dominate de regândirea literaturii postbelice dintr-o perspectivă eliberată de constrângerile și tabu-urile impuse până atunci de instituțiile prin care regimul comunist supraveghease și controlase cultură. Impropriu așezate sub o denumire consacrată, cea de "revizuiri literare", căreia de fapt i s-a schimbat esențial sensul, aceste dezbateri au luat curând forma unor nesfârșite polemici cu miză mai ales personală. Expresia "revizuiri literare" fost preluată de la E. Lovinescu, deși
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
funcție de suport, determină și motivează diferit atitudinea și intervenția pictorului. Pânză, a cărei materialitate este mai puțin fermă și a cărei configurație este fluida și instabilă, determină o intervenție decisă, mai apropiată de picturalitatea consacrată prin practică tradițională. Pastă se așază cu o anumită densitate pe suprafața ei, formele se detașează și ele prin modelaj cromatic, iar compoziția se realizează cu o naivitate jucată, prin repetiții și simetrii. Lipsite cu totul de acea frumusețe previzibilă și decorativă, care cucerește rețină și
Voluptătile vidului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17432_a_18757]
-
lemn este simultan suport și expresie, material inert și depozit de sensuri latențe. Pictorul cade aici subit an beția vidului și an fascinația geometriei. O grafică sumara, ănsotită din când an când de o pată de alb aproape transparent, se așază, ca o simplă ănsemnare pentru stimularea memoriei, pe suprafața suficientă sieși a scândurii. Geometria se adună uneori ăntr-o formă recognoscibila, fie ea un contur de masă ori o siluetă umană rigidă, ăn poziție culcata, un fel de mumie eterica, nu
Voluptătile vidului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17432_a_18757]
-
Deutsche Welle doar fiindcă acolo era amploaiat. Ne putea calomnia oriunde, cu aceeași ticăloasa nonșalanta. Dl Iancu ar putea aparține spetei de mercenari ideologici care-și oferă serviciile contra cost. Faptul că este evreu nu mă convinge neapărat să-l așez printre fundamentaliștii religiei sale. N-am un respect mai mare pentru fanatici și extremiști decît pentru mercenari. Dl Iancu este un banal pion pe o tablă pe care alții joacă șah. N-am, în afară de o imensă sila, nici un sentiment față de
Cum am periclitat aderarea României la structurile europene by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17439_a_18764]
-
peste ce titlu dăm? Orgoliul, structura liniștită și neagresiva a ființei mele - asa se definește Ilie Constantin într-un dialog cu Gellu Dorian. Întrebat printre altele cum privește retrospectiv "concurență" să cu Nichita de la începutul anilor '70, cînd critică îi așeza pe același podium, Ilie Constantin răspunde: "O luptă pentru primul loc în generație, între Nichita și mine? Nici nu putea fi vorba de așa ceva: eu șunt mult mai modest și mai orgolios decît atît... De la început, l-am admirat nespus
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17457_a_18782]
-
să convingă opinia publică din țară ca a făcut tot ceea ce putea pentru binele românilor în cei trei ani de cînd se află la Cotroceni. Nici vorbă că președintele are motive pentru această campanie - un recent sondaj de opinie îl așează în fruntea listei conducătorilor care au făcut cel mai mare rău României, la egalitate cu Ceaușescu. Cum rezultatele acestui sondaj au fost întoarse pe toate fețele de feluriți comentatori, nu-mi rămîne decît să notez cîteva observații personale față de acest
Facerea de rãu în procente by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17458_a_18783]
-
bat ușor pe umăr: „Stai liniștit, o să le spun că te cunosc și intri cu mine!” Am izbucnit amândoi în râs și am intrat în metroul care tocmai sosise. Mi-a făcut semn, bătând cu mâna pe scaun, să mă așez lângă el. Lumea deja ne privea, recunoscându-l. El era obișnuit cu asta și le adresa tuturor câte un zâmbet ușor. Dany este o vedetă! Cărțile sale s-au transformat în filme și este mereu solicitat la emisiunile TV. La
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
Canada (1951 n.a.) și cunosc multă lume, dar pot număra pe degetele de la o mână, pe cei cu care pot discuta astfel de lucruri. Ce spui tu acolo e inedit și foarte interesant! Mă uimești! Vino să vezi!” S-a așezat în fața ordinatorului și mi-a prezentat selecțiuni din eseul, aproape terminat Secretul crizelor financiare. Era evident pentru amândoi că printr-o insolită coincidență, vehiculam aceleași idei despre societate actuală. La plecare mi-a dat, cu autograf, câteva dintre cărțile sale
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
fi putut să viseze la Africa și un sclav nostalgic nu mai era bun pentru munca în plantație și trebuia omorât înainte ca tristețea sa să nu contamineze pe ceilalți.” La editură văd că deodată, o mulțime de lume se așează în șir de așteptare. Se organizează grupuri de câte douăzeci de persoane care vor trece să ia autografe de la Dany, care parcă a apărut ca din senin. Ce șansă! Sunt în al treilea grup. Îl privesc de la distanță. Lui Dany
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
a se dedica muzicalității limbilor ca un protest, venit dintr-o dorință, aproape inconștientă, de a nu pierde amintirile copilăriei, de a ține timpul în loc. Tânărul din fața mea a plecat. Pregătesc volumul pentru autograf. El îl închide la loc, își așează mâinile , una peste alta, mă privește și îmi spune direct, în românește: „Astă noapte ți-am citit cartea!” Am rămas surprinsă, sesizând instantaneu importanța declarației. „Îmi place cum scrii! Ești ortodoxă, nu?” I-am răspuns că a înțeles corect. E
În căutarea tatălui. In: Editura Destine Literare by Cătălina Stroe () [Corola-journal/Journalistic/82_a_241]
-
de vorbe" (Așezare de vorbe). Sau cu o remarcabilă limpiditate a sufletului, transcriind simplitatea oboselii, a inadaptării, a deziluziei: "M-am ăntors acasă cu sufletul frănt/ de găndurile zvăcnind an zidul cuvintelor/ și dacă s-ar mai putea povești ăntămplările/ așezate vrăjitoreste la temelia catedralei sau/ cele trecute dintr-o mana an altă/ atunci/ știu/ sigur/ viața mea s-ar putea ăncheia aici/ cel mult/ culorile amurgului ar mai putea străluci o vreme/ an partea neăncheiată a sfărsitului"(an partea neăncheiată
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
ăn planul corporalității, al conștiinței translucide și al unei vocații sentimentale, conectate la toposul originar, Ioan Tepelea acordă atenție lumii mărunte, "a boabei și fărămei". Că și Jean Follain, de altminteri, ăncearcă a surprinde demnitatea lăuntrica a lucrurilor mici, a așeza sub reflectoarele asociative ale limbajului liric aspectele lumii deprinse cu umbră. Iată confraternitatea poetului cu paianjenul: "Locuiesc ăntr-o viață mai mult noptateca/ colț la colț cu paianjenul care ma judeca/ care-și face mendrele pana an zori. Atunci/ obosit de
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
este, ăn esență, singurătatea. Nemulțumită de sine, poeta ăntelege a poza cu inocentă, retusăndu-si chipul pentru a oferi lumii o imagine mai convenabilă: "Te uiți ăntr-o bună zi prostit/ la propria ta viața,/ ai mai retușezi o mână,/ ai mai așezi o grimasa/ sub așternuturi de care nimeni nu stie/ ai mai torni un ghinion an pahar" (Zece mii de spânzurători). an temeiul insatisfacției, dorește a ănlocui universul obiectiv cu cel al subiectului, ăn rază unei umori corective, care luminează deriziunea: "Mi-
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
revanșe transcendente. Ajunge, ea, a se comportă aidoma unui cameleon. Se ascunde an ființă, uneori cu drăgăstoase, atât de ănselătoare aparente: "Hei, dacă viața mea ar fi putut rămâne/ doar acea grămăjoara de ace/ pe care sălbaticul septembrie/ mi-o așeza mai tarziu an pupile cu dragoste" (ibidem). Hăituita de "vârtejul" care a ănceput când s-a "apropiat de treizeci de ani", autoarea se simte invadată de elementele realității, suportând povară lor familiară, deci cu atat mai insidioasa: "Eram aidoma unei
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
o categorie meteorologică, ci și una simbolică: "Gunoaiele tăvălite de ape/ se spălău cu frenezie./ Până și gunoaiele voiau să se spele./ Le simțeam bucuria când o băltoaca/ mi-a mângâiat tălpile prin pantofii vechi./ Laptele nu venise./ Ne-am așezat cuminți (o, mult prea cuminți)/ la coadă dar n-am rezistat./ Era mult prea frig./ Câinii cartierului ăncepuseră să latre,/ beznă era tot mai groasă, n-aveam mănuși./ Tipenie-de-Om zăcea lat la intrarea an casă./ Pană-de-Curent și el, cu Pană-de-Gaz
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]
-
chiar s-a peterecut de curînd. Concursul pentru realizarea unui monument Iuliu Maniu, lansat cu cîțiva ani în urmă de PNȚCD, care a fost cîștigat de sculptorul Mircea Spătaru, s-a finalizat prin amplasarea, pe 1 decembrie l998, a statuii. Așezată într-un loc foarte sensibil, atît din punct de vedere moral, cît și dintr-unul strict ambiental, în Piața Revoluției, vis-a-vis de biserică Kretzulescu, lucrarea lui Spătaru are cîteva calități remarcabile: mai întîi ea renunța la clișeele reprezentării de tip
Un om de bronz: Iuliu Maniu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17502_a_18827]
-
personaj real, un adevărat mit al PNTCD-ului și al întregii noastre vieți politice interbelice, cu o stilistica vie și cu o concepție modernă despre statuar care nu introduce confuzie între reprezentare și obiectul reprezentat. ănfătisat că o figură umană așezată pe soclu, personajul lui Spătaru este compus strict din trei niveluri expresive și stilistice care sînt, în același timp, și trei modalități de abordare volumetrica a lucrării: primul este acela al capului - realist, sever și hieratic -, al doilea, acela al
Un om de bronz: Iuliu Maniu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17502_a_18827]
-
tot an 1916, Pillat subvenționează apariția plachetei lui Bacovia Plumb, volum esențial pentru lirica bacoviană. ăntre timp se petrec evenimente fundamentale pentru viața lui Pillat. A fost refuzat, decis, ăn cererea lui de căsătorie, de Florica Rosetti. Hotărât să se "așeze", la 6 septembrie 1915 se căsătorește cu Maria Procopie-Dumitrescu, ănzestrată pictorița, semnând cu pseudonimul Brates. an 1916 i se naște primul copil, Pia. A făcut, desigur, războiul și, ăn mai 1918, deplângând temporară ănfrăngere pe câmpul de luptă socotea, ăncrezător
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
Întâlniri în masă cu scriitorii", "o literatura ce ar fi putut răspunde sarcinilor", necesitatea de a pregăti "cadre noi", toate aceste sintagme rudimentare și imperative care strică bucuria de a scrie și care te fac să te gândești la toporul așezat pe pian dintr-un tablou celebru, sunt folosite cu dezinvoltura de Mihai Beniuc, ca și cum ar face parte din limba lui maternă. Pe parcursul a zeci de pagini, autorul memoriilor se străduiește să-și evidențieze meritele de ordin administrativo-activistic, povestind, printre altele
Sub dictatura prostului-gust by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17512_a_18837]
-
Very din Paris prin al carui perete subțire despărțitor se aude tot ce se discută?... De toate și despre toți. Bârfa celor patru aventurieri ai vremii: Bixiou, Blondet, Finot și Couturier. Tot trăgând cu urechea la ce spun ei alături, așezați la masă, autorul ni-i prezintă: ..." Erau patru din cei mai ăndrăzneti cormorani născuți din spumă ce ăncoronează talazurile neăncetat reănnoite ale generației prezente; niște băieți drăguți a caror existența este problematică, despre care nu se știe că ar avea
Cei patru cavaleri ai deriziunii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17505_a_18830]