3,265 matches
-
mari, cînd vine popa cu botezul, pun mărgelele sub prag, să viseze noaptea viitorul soț. Asemenea și cu busuiocul; de stropește popa cu el, îl pune sub cap, ca să viseze. Cînd moare o fată mare, rufăria i se coase cu ață neînnodată, căci de-o va înnoda, ursitul ei ce era să-l ia de bărbat nu se va mai însura - și viceversa. Ursitoare Cînd un copil se naște, apar ursitoarele la fereastră; de aceea se țin ușile și ferestrele deschise
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
așa: se freacă un băț între două scînduri pînă ce se aprinde. Unii poartă atunci vitele lor prin foc, ca să nu fie mușcate de gîngănii. Femeia care vrea să nu se atingă lupul de vitele sale leagă un ac cu ață de mănușa doniței și-l poartă atîrnat de doniță cît vrea. La Bobotează, cînd vii acasă, stropești toate vitele cu aiasmă, ca să fie ferite de boleșniți. Cînd uiți vitele neînchise în obor sau la cîmp, înnoadă fiarele după coș, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
iad; cînd i se face lui Dumnezeu milă de dînșii, îi preface în vîrcolaci - și astfel umblă ei prin aer pînă ce ajung la lună, de o mănîncă. Unii zic că vîrcolacii se suie la lună sau la soare pe ața ce s-a sucit într-o zi de duminecă, iar alții cred că pe ața ce se toarce noaptea la lună. Omul care se face vîrcolac, luîndu-și forma lupului, merge și se amestecă cu un aitic de lupi. Dacă s-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
astfel umblă ei prin aer pînă ce ajung la lună, de o mănîncă. Unii zic că vîrcolacii se suie la lună sau la soare pe ața ce s-a sucit într-o zi de duminecă, iar alții cred că pe ața ce se toarce noaptea la lună. Omul care se face vîrcolac, luîndu-și forma lupului, merge și se amestecă cu un aitic de lupi. Dacă s-ar întîmpla să muște vreun cîne pe vîrcolac din aitic, astfel ca să-i facă sînge
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu vă las să vă uniți, că în locul vostru să mă unesc eu cu un alt altoi de neam domnesc, căci așa a fost dat și de Dumnezeu lăsat.“ Vrăjitoarele fură rodul holdelor așa: iau ouă clocite, un sul, o ață roșie, un frîu, un bici, un săculeț cu busuioc, ceară și unt de cămilă, cumpărate de la țigani. La miezul nopții, îngroapă ouăle clocite în locul unde începe lanul, își leagă săculețul de busuioc de piciorul drept, încalecă sulul, îi pune frîul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe la Sf. Maria [Nașterea Maicii Domnului, 8 septembrie], toamna va fi lungă. Cînd îmbobocesc toamna liliecii, are să fie toamnă lungă. Cînd înfloresc copacii spre toamnă sau se fac două rînduri de fragi, are să fie toamnă lungă. Dacă zboară toamna multe ațe de paingăn, va fi toamnă lungă. Cînd furnicile își fac moșinoaie sus, pe paiele de iarbă, iarna va fi geroasă. Dacă se călătoresc cucoarele, apoi iarna nu va întîrzia. Cînd se fac scorușe [fructele scorușului] multe, are să fie strașnică iarnă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
A abubă - bubă dureroasă ai - usturoi aitic - haitic, haită ală - hală, balaur, dihanie, duh necurat anina (a) - a agăța apă tăcută - apă neîncepută, folosită în descîntece și leacuri aplecate - boală de stomac argea - acoperiș aripi (a) - a se îmbolnăvi arnici - ață colorată de brodat astruca (a) - a înmormînta, a acoperi cu pămînt atacat - tuberculos azimă - turtă nedospită B babiță - diaree baieră - legătură de care se prinde un obiect transportabil bală - dihanie barabulă - cartof barba-lui-Dumnezeu - spice de grîu împletite bată - scutec, cingătoare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a labei piciorului cătușnică - plantă cățuie - vas în care se ard mirodenii cernușcă - sămînță de negrușcă chelbe - chelie chidie - chiciură, brumă chilă - măsură pentru cereale (680 l în Muntenia, 430 l în Moldova) chin - pin chinovar - colorant roșu chiotoare - cheotoare, ața ce leagă la gît cămașa; locul de îmbinare a grinzilor chiper - piper chirci (a) - a rămîne pipernicit chiscui (a) - a piui chisoi - pisălog de lemn chișcar - țipar chită - mănunchi de fire întoarse chitie - tichie, căiță cioacă - stăncuță cioareci - ițari ciocan
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e vorba de autopastișă) geniul său comic se servește doar de acest repertoriu, autocitîndu-se, și duce astfel deriziunea spre alte, subtile, configurații? Atît de ale lui, dar apărînd în textele "poveștilor", temele comice ale lui Cargiale sînt "lipite", cusute cu ața albă a ironiei intertextuale, dobîndind o altă coloratură stilistică. "Să le numărăm...": odrasla, aici progenitura iadului, nici mai mult, nici mai puțin, stupită de deochi (ca Goe) de starostele dracilor; mamița reîntrupată, cu ambițiile ei, în țiganca ajunsă doică de
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
greu prin aerul cleios, pînă în tampoanele din nasuri rupte, fălci dislocate, dinți sparți, ochi învinețindu-se, carne tremurînd sau chiar din praful ce ținea acum locul unei persoane, corpurile se balansau, ca făcute din plastilină. Iar briceagul, păstrat printre ațele din buzunarul de la pantaloni pentru astfel de evenimente sau pentru deschiderea unui dop de sticlă, își scoate lama pe nevăzute și curmă dansul corpurilor, într-o înaintare și mai lentă, deși de neperceput pentru martorii la scenă. Și încă de
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
cu haine noi, ca pentru o călătorie aleasă. În sicriu se așterne un macat nou iar acoperămînt pentru față o pînză lungă albă lungă cît corpul. Într-o mică perniță se Înfig ace la care se adaugă o papiotă de ață și alte lucruri mărunte casnice mici, Îndrăgite de răposat. Se mai pun 2-3 colăcei și cîteva ouă fierte de mîncare. Aceste practici mărturisesc credința În existența altei lumi, cu aproape aceleași nevoi ca a noastră. În prima dimineață după moarte
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
grădinări fără a avea un echipament profesionist. • Înainte de a vă cumpăra unelte mari precum motocultorul, foarfeca de tuns gardul viu sau oricare altă unealtă de care vă folosiți doar câteva zile pe an, gândiți-vă mai degrabă să le închiriați. • Ața de aliniat este formată dintr-o sfoară fixată între doi țăruși din lemn. Aceasta servește la trasarea unor straturi drepte, fiind foarte utilă și pentru răsădirea în rând. • Foarfecele de grădinar seamănă cu un foarfece mare; servește la tăiere și
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
parte de penetrare și trebuie crezută; Himenul virginei se poate rupe treptat, în timpul diferitelor tentative de a face sex; În felul acesta, la prima penetrare completă, e posibil ca himenul să nu mai sângereze, iar durerea să nu fie prezentă. Ața „Ața“ băiatului se numește în termeni medicali prepuț și este acel pliu de mucoasă care ține pielea ancorată de vârful sexului. Tăierea aței (tăierea împrejur sau circumcizia) este un ritual atestat din vechime la evrei și unii arabi, confirmând legătura
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
de penetrare și trebuie crezută; Himenul virginei se poate rupe treptat, în timpul diferitelor tentative de a face sex; În felul acesta, la prima penetrare completă, e posibil ca himenul să nu mai sângereze, iar durerea să nu fie prezentă. Ața „Ața“ băiatului se numește în termeni medicali prepuț și este acel pliu de mucoasă care ține pielea ancorată de vârful sexului. Tăierea aței (tăierea împrejur sau circumcizia) este un ritual atestat din vechime la evrei și unii arabi, confirmând legătura dintre
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
prima penetrare completă, e posibil ca himenul să nu mai sângereze, iar durerea să nu fie prezentă. Ața „Ața“ băiatului se numește în termeni medicali prepuț și este acel pliu de mucoasă care ține pielea ancorată de vârful sexului. Tăierea aței (tăierea împrejur sau circumcizia) este un ritual atestat din vechime la evrei și unii arabi, confirmând legătura dintre credincios și Yehva sau Allah. O persoană învestită de tradiție cu această funcție taie cu un cuțit special această ață înainte ca
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
sexului. Tăierea aței (tăierea împrejur sau circumcizia) este un ritual atestat din vechime la evrei și unii arabi, confirmând legătura dintre credincios și Yehva sau Allah. O persoană învestită de tradiție cu această funcție taie cu un cuțit special această ață înainte ca nou-născutul să împlinească vârsta de opt zile, astfel încât mai târziu poți spune dintr o privire cine are circumcizia făcută și cine nu: cel circumcis are sexul decalotat (pielea stă lejer trasă în sus) iar cel fără circumcizie are
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
prevenind ejacularea precoce, căci vârful sexului devine mai puțin sensibil. În al treilea rând, la băieții circumciși scad riscurile de contactare a unor boli, cum ar fi infecțiile urinare joase, SIDA etc. Ar mai rămâne un lucru de lămurit: este ața ceva ce se rupe la primul contact sexual al băiatului? Nu prea; adică s-ar putea rupe în rare cazuri, dar de obicei se întinde de-a lungul vieții sexuale. În ceea ce privește himenul... Pare să fie caracteristic speciei umane faptul că
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
talere le de cositor sau aramă, cuțite, linguri, dar toate din meta le proaste. Salba și cununa de bani sunt și aici prezente, deși valoarea banilor se schimbă, monede simple, curente, de argint sau de aramă, găurite și înșirate pe ață. Ele se poartă la gât sau pe cap în ziua nunții și apoi la zilele de sărbătoare. Atribuțiile casnice sunt și ele marcate prin prezența căldărilor mari și mici, a cazanelor, pirostriilor, frigărilor, vă traiului pentru menținerea focului viu în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
o iartă, dar când Mă rioa ra fuge și a doua oară rușinea este prea mare pentru a trece totul cu vede rea. Pe lângă despărțire, boierul o obli gă pe infidelă să-i plă teas că până la un capăt de ață tot ce a furat. Stol ni cul Răducan Filipescu este și mai re vol tat de compor ta men tul soției sale, Maria Văcărescu. După ani de căsătorie, din care au rezultat trei copii, cucoana a căzut în dragoste cu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
făcând-o și cur vă“. adevărata teamă a soției este legată de zestrea pe care soțul începu se s-o ri si peas că pe băutură. În fața in stanței, el se anga jea ză „că mă car un cap dă ață să nu am a prăpă di dintr această zestre a soției mele, ci toată să fie în păs tra re și pă de plin“ și re cunoaște că a cam exa ge rat cu bătaia și cu băutu ra mai
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
se leagă planta cu sfoară de la bază, sub primele frunze, cu ochi larg fără a strânge tulpina plantei. Trebuie să se aibă în vedere că, odată cu creșterea plantei, aceasta se mai îngroașă și există riscul ștrangulării. După ce s-a legat ața sau sfoara la baza plantei, aceasta se răsucește pe tulpina principală, printre frunze, asemenea unei liane, până la vârful plantei, după care se întinde cu grijă să nu se smulgă sau să se rupă planta, apoi se leagă strâns de sârma
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
și mergând pe drumuri diferite, reveneam întotdeauna pe urma pașilor mei, asta o făceam pentru ca să nu descriu cu mersul meu un cerc în care să rămâie închis case și copaci. În această privință umbletul meu semăna cu un fir de ață și dacă, odată desfășurat, nu l-aș fi strâns la loc, pe același drum, obiectele strânse în nodul umbletului ar fi rămas pe veci iremediabil și adânc legate de mine... Era în toate acestea un fel de melancolie de a
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
și mergând pe drumuri diferite, reveneam întotdeauna pe urma pașilor mei, asta o făceam pentru ca să nu descriu cu mersul meu un cerc în care să rămâie închis case și copaci. În această privință umbletul meu seamană cu un fir de ață și dacă, odată desfășurat, nu l-aș fi strâns la loc, pe același drum, obiectele strânse în nodul umbletului ar fi rămas pe veci iremediabil și adânc legate de mine. Dacă în timp de ploaie mă feream să ating pietrele
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
se pare raportul ereditate mediu pentru relevanța acelor statistici.) Dar principalele "puncte tari" pe care ne putem baza sunt aptitudinile depistate. O aptitudine oricât de neînsemnată încurajată naște satisfacții celui care o dezvoltă. X știe cel mai bine să bage ața în ac. De aici, el poate dezvolta și alte activități în care să fie performant. Uneori, chiar mai performant decât colegii săi mult mai bine cotați de colectiv și, astfel, devine și el admirat. Încrederea în sine crește și competiția
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
-și povestească viața de discipol al maestrului, pornind de la Varianta Lüneburg, deloc străină bătrânului domn Frisch, ba chiar o obsesie negativă a înveteratului jucător de șah. În acest joc narativ al coincidențelor fără cusur, povestea lui Mayer este cusută cu ața albă a tuturor aluziilor. Orfan, crescut de o bunică la Viena, Hans are de mic copil revelația jocului de șah, ca un fel de vocație fatală. Descoperă într-o cafenea din Viena un personaj bizar, desuet în rafinamentul și solitudinea
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]