20,435 matches
-
la vedere, impactul general asupra acesteia nu poate fi aproximat. Totodată, închirierea locuințelor fără respectarea prevederilor legale în vigoare, respectiv fără contract de închiriere are următoarele efecte directe: pentru locatar, acesta nu are niciun mijloc de apărare în fața posibilelor abuzuri ale proprietarului; pentru proprietar, acesta nu beneficiază de pârghiile legale în executarea contractului; pentru stat, această formă de evaziune trebuie diminuată iar statul, prin instituțiile sale trebuie să cunoască stocul de locuințe, modul în care acesta este utilizat și să
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257811]
-
delegarea legislativă și condițiile de adoptare a ordonanțelor de urgență ale Guvernului și art. 118 privind forțele armate. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 1 - Obligația de a respecta drepturile omului, ale art. 14 - Interzicerea discriminării, ale art. 17 - Interzicerea abuzului de drept, ale art. 18 - Limitarea folosirii restrângerii drepturilor din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale art. 1 - Protecția proprietății și ale art. 6 - Semnare și ratificare din Primul Protocol adițional la această convenție, precum și
DECIZIA nr. 844 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252656]
-
cauza de față. ... 67. Cu privire la dispozițiile din actele internaționale invocate prin prisma art. 11 și 20 din Constituție, Curtea observă că acestea se referă, în esență, la obligația de a respecta drepturile omului, la interzicerea discriminării, la interzicerea abuzului de drept, la limitarea folosirii restrângerii drepturilor din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, la protecția proprietății, la o egală protecție a legii și la dreptul la pensie. Or, argumentele reținute mai sus care reies din jurisprudența
DECIZIA nr. 844 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252656]
-
judecată, de procurorul ierarhic superior. Or, o asemenea chestiune nu poate fi întemeiată pe dispozițiile art. 21 din Constituție, acest text legal reglementând accesul la justiție, și nu la diverse căi procedurale în cadrul ierarhiei Ministerului Public. Astfel, se previn abuzurile și se asigură protecția drepturilor și intereselor legitime ale celorlalte părți. Reglementarea de către legiuitor, în limitele competenței ce i-a fost conferită prin Constituție, a condițiilor de exercitare a unui drept - subiectiv sau procesual, inclusiv prin instituirea unor proceduri
DECIZIA nr. 774 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253197]
-
Dosarul nr. 2.832/1/2021 având ca obiect recursul în interesul legii formulat de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție vizând următoarea problemă de drept: Organul de urmărire penală competent să instrumenteze infracțiunea de abuz în serviciu, în situația în care funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție raportat la art. 297 din Codul
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, doamna procuror Marinela Mincă a apreciat ca fiind corectă opinia exprimată în orientarea jurisprudențială majoritară, în sensul că revine parchetelor ordinare competența să instrumenteze infracțiunea de abuz în serviciu, în situația în care funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 din Codul penal (infracțiune ce este condiționată de existența unei
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 criterii diferite pentru aceste categorii de infracțiuni în vederea stabilirii competenței Direcției Naționale Anticorupție, respectiv criteriul pagubei materiale pentru infracțiunile de rezultat (cum este și infracțiunea de abuz în serviciu, în situația în care funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 din Codul penal) și criteriul obiectului infracțiunii de corupție, pentru
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a susținut că în practica judiciară națională nu există un punct de vedere unitar privind competența organului de urmărire penală în instrumentarea infracțiunii de abuz în serviciu, în situația în care funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 din Codul penal, în condițiile în care niciuna dintre persoanele
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
și cumpărare de influență, fără a se explica înțelesul concret al acestei expresii. Totodată, noțiunea de „pagubă“ din același articol a fost considerată unanim de instanțele de judecată ca fiind prejudiciul cauzat părții civile reprezentând urmarea imediată a infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 din Codul penal, ce intră și în conținutul constitutiv al infracțiunii reglementate de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 din Codul penal, în situația în care funcționarul public a obținut
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 doar în cazul tezei I, nu și a II-a, respectiv când paguba este mai mare decât echivalentul în lei a 200.000 euro. Referitor la infracțiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 din Codul penal, instanțele au reținut că aceasta este reglementată în Legea nr. 78/2000 la capitolul III secțiunea a 3-a ce vizează infracțiunile asimilate infracțiunilor
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
au reținut că suma de bani sau foloasele pretinse/promise/acceptate/oferite/date/primite de la infracțiunile de luare/dare de mită, trafic de influență și cumpărare de influență reprezintă și folosul necuvenit obținut pentru sine ori pentru altul de către funcționarul public din infracțiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 din Codul penal. Instanțele care au susținut această opinie au reținut că dispozițiile art. 13 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002, care
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
necuvenite, a căror valoare este mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 euro. Astfel, instanțele au apreciat că, dacă „folosul necuvenit“ obținut de funcționarul public pentru sine sau pentru altul (care este a doua urmare imediată a infracțiunii de abuz în serviciu prevăzute de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 din Codul penal) este mai mare decât echivalentul în lei a 10.000 euro, competența de a efectua urmărirea penală revine Direcției Naționale Anticorupție. Noțiunea de „pagubă
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
a Guvernului nr. 43/2002, când este mai mare decât echivalentul în lei a 200.000 euro. ... ... 3. Punctul de vedere exprimat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este în sensul că infracțiunea de abuz în serviciu, prevăzută în art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 din Codul penal, care a cauzat o pagubă materială mai mică sau egală cu echivalentul în lei a 200.000 euro, comisă de o persoană a cărei
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
43/2002 stabilește în competența Direcției Naționale Anticorupție infracțiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, iar alin. (3) al textului de lege menționat stabilește în competența Direcției Naționale Anticorupție mai multe infracțiuni prevăzute de Codul penal (printre care și infracțiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 297 din Codul penal), „dacă s-a cauzat o pagubă mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro“. Astfel, prin criteriile în raport cu care se determină competența Direcției Naționale Anticorupție se au în
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
13 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 criterii diferite pentru aceste categorii de infracțiuni în vederea stabilirii competenței Direcției Naționale Anticorupție, respectiv criteriul pagubei materiale pentru infracțiunile de rezultat (cum este și infracțiunea de abuz în serviciu, în situația în care funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 din Codul penal) și criteriul obiectului infracțiunii de corupție, pentru
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
doar infracțiunile de luare de mită, dare de mită, trafic de influență și cumpărare de influență. În sprijinul acestei opinii este și faptul că nu se justifică instituirea a două criterii distincte pentru aceeași infracțiune (cum este cazul infracțiunii de abuz în serviciu, în situația în care funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 din Codul penal), pentru a stabili competența în favoarea Direcției
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
infracțiunii de corupție și paguba, tocmai pentru ca, din categoriile de infracțiuni stabilite de Legea nr. 78/2000, să fie de competența Direcției Naționale Anticorupție doar cele de o anumită gravitate. Totodată, pentru a fi întrunite elementele tipicității la infracțiunea de abuz în serviciu, în situația în care funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 din Codul penal, este necesară existența celor două urmări: o
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
este paguba creată părții civile (care este deja criteriu pentru stabilirea competenței materiale), iar o a doua urmare este folosul necuvenit. În acest context s-a apreciat necesar a fi avută în vedere distincția dintre obiectul material al unei infracțiuni (abuzul în serviciu neavând obiect material) și folosul necuvenit realizat prin săvârșirea infracțiunii. Acesta este o consecință, iar nu un element al acțiunii de abuz în serviciu. O distincție asemănătoare a fost realizată și în doctrină între obiectul material al șantajului
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
s-a apreciat necesar a fi avută în vedere distincția dintre obiectul material al unei infracțiuni (abuzul în serviciu neavând obiect material) și folosul necuvenit realizat prin săvârșirea infracțiunii. Acesta este o consecință, iar nu un element al acțiunii de abuz în serviciu. O distincție asemănătoare a fost realizată și în doctrină între obiectul material al șantajului și folosul realizat prin săvârșirea infracțiunii, considerându-se că cel din urmă este o consecință, și nu un aspect al acțiunii de șantaj. În
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
și folosul realizat prin săvârșirea infracțiunii, considerându-se că cel din urmă este o consecință, și nu un aspect al acțiunii de șantaj. În ceea ce privește noțiunea de pagubă materială, prin aceasta se înțelege urmarea imediată a infracțiunii de abuz în serviciu, constând în prejudiciul material efectiv suferit de o persoană fizică sau juridică, subiect pasiv al acestei infracțiuni, generat de actul abuziv al funcționarului public sau al altei persoane care exercită o însărcinare de orice natură în serviciul unei
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
care s-a admis excepția de neconstituționalitate și s-a constatat că dispozițiile art. 15 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, raportate la art. 13^2 din același act normativ, cu referire la infracțiunea de abuz în serviciu, sunt neconstituționale. Potrivit acestei decizii, paragraful 33, noțiunea de pagubă materială nu se suprapune noțiunii de folos necuvenit (regăsit în dispozițiile art. 13^2 din Legea nr. 78/2000). Curtea Constituțională a analizat separat cele două elemente, tocmai pentru că
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
producerea pagubei, deși uneori se poate converti într-un folos necuvenit, nu este întotdeauna echivalentă cu obținerea acestui folos. De asemenea, cele două elemente nu se exclud reciproc, ci, din contră, doar după constatarea întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu în forma sa tip, care presupune cauzarea pagubei sau vătămarea drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se poate trece la a se constata dacă s-a obținut de către funcționar un
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
s-ar considera în mod contrar, s-ar ajunge la situația în care, ori de câte ori prin săvârșirea faptei s-a creat o pagubă, s-ar concluziona că s-a realizat și un folos necuvenit, astfel că infracțiunea de abuz în serviciu nu s-ar mai săvârși decât în forma prevăzută de dispozițiile art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 și niciodată în varianta-tip, prevăzută de art. 297 din Codul penal. Deoarece termenul utilizat de art. 13 alin. (1) lit. a
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
determină competența Direcției Naționale Anticorupție prin aplicarea acestui temei. Noțiunea de folos necuvenit, condiție introdusă de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 pentru îndeplinirea elementelor de tipicitate ale acestei infracțiuni, fiind o circumstanță specială care face trimitere la infracțiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 din Codul penal, nu este relevantă pentru stabilirea competenței, pentru că niciunul dintre termenii utilizați de art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 nu face trimitere la „folos“. Prin obiectul infracțiunii
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]
-
de influență și cumpărare de influență (reglementate în capitolul III secțiunea a 2-a din Legea nr. 78/2000) și nu a altor infracțiuni reglementate de Legea nr. 78/2000 la capitolul III secțiunile 3-4^1, printre care se regăsește și infracțiunea de abuz în serviciu, în situația în care funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 13^2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 din Codul penal. ... 4. Punctul de vedere exprimat de Direcția
DECIZIA nr. 26 din 15 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251591]