4,105 matches
-
, Emil (15.V.1907, Giurgiu - 20.XI.1942), poet, publicist și traducător. Părinții, Elena și Iulian Ionescu-Gulian, erau intelectuali, profesând în învățământ și, respectiv, în magistratură; fratele mai mic, Constantin-Henri, va fi profesor de filosofie și academician. În perioada când a urmat cursurile Liceului „I. Maiorescu” din orașul natal, G. a făcut parte din societatea culturală a elevilor, în a cărei revistă, „Sufletul nostru”, a dat la iveală în 1924 poezii și recenzii. Tot atunci se va
GULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287384_a_288713]
-
Sociale a PCUS era considerată instituția de rangul cel mai Înalt, datorită calității corpului didactic, a conținutului cursurilor, precum și a prezentei de profesori și studenți străini: Nivelul de Învățământ la Academia de Științe Sociale era foarte ridicat. Printre profesori erau academicieni, membri corespondenți ai Academiei de Stiinte, profesori cunoscuți pe plan mondial, mai ales printre filosofi. (interviu cu L.V.M.) Școala Superioară a PCUS (SSP) Își dispută dintotdeauna prioritatea cu Academia de Științe Sociale. La SSP se organizaseră ștanduri despre istoria instituției
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
complet În opoziție și fără un sfânt” (Erich H.). Dacă membrii ei Încercau să lucreze ca și Înainte, Întâlnindu-se o dată pe lună, asocierea lor avea un caracter destul de inedit: se reuneau aproximativ 100 dintre cei 200 de savanți foști academicieni, dar care n-aveau nici o posibilitate să desfășoare cercetări veritabile; fiind mai degrabă o asociație de pensionari care se Întâlneau o dată la patru săptămâni (Erich H.). Se Întâmplă totuși să editeze câteva publicații. În sfârșit, existau de asemenea asociații care
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
G.G. Ursu, Florin Mihăilescu, Al. Dima ( G. Călinescu estetician), Al. Balaci (Francesco Petrarca), Zoe Dumitrescu-Bușulenga (Tudor Vianu), D. Murărașu (Liviu Rebreanu), D. Micu (St.O. Iosif. Un veac de la naștere), Al. Săndulescu, Liviu Leonte (Constantin Negruzzi), Niculae Gheran (Liviu Rebreanu academician), Al. Piru (Titu Maiorescu) ș.a. Poezie și proză sunt publicate la rubrica „Șantier de creație”. Alte rubrici: „Caiet de analize”, „Stil, compoziție”, „Analize, sinteze”, „Tinere talente”, „Fișier editorial”, „Gramatică, vocabular”, „Recenzii”, „Dialoguri”, „Curier”. Revista răspunde unor necesități didactice imediate, întreține
LIMBA SI LITERATURA PENTRU ELEVI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287814_a_289143]
-
CNT, 1993, 9; Alexander Baumgartner, Preot prof. dr. Dumitru Stăniloae, APF, 1993, 3-4; Sandu Frunză, Comprehensiunea mistică, ST, 1993, 8-9; Dan Ciachir, Un mare teolog român, ST, 1993, 11; [Dumitru Stăniloae], „Ortodoxia”,1993, 3-4 (număr omagial); Gheorghe Anghelescu, Bibliografia părintelui academician profesor dr. Dumitru Stăniloae, București, 1993; Persoană și comuniune. Prinos de cinstire preotului profesor academician Dumitru Stăniloae (1903-1993), Sibiu, 1993; Sandu Frunză, O izbândă a discursului pastoral, TR, 1995, 4; Ierunca, Semnul, 43-52; Păcurariu, Dicț. teolog., 418-423; Maciej Bielawski, Părintele
STANILOAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
Comprehensiunea mistică, ST, 1993, 8-9; Dan Ciachir, Un mare teolog român, ST, 1993, 11; [Dumitru Stăniloae], „Ortodoxia”,1993, 3-4 (număr omagial); Gheorghe Anghelescu, Bibliografia părintelui academician profesor dr. Dumitru Stăniloae, București, 1993; Persoană și comuniune. Prinos de cinstire preotului profesor academician Dumitru Stăniloae (1903-1993), Sibiu, 1993; Sandu Frunză, O izbândă a discursului pastoral, TR, 1995, 4; Ierunca, Semnul, 43-52; Păcurariu, Dicț. teolog., 418-423; Maciej Bielawski, Părintele Dumitru Stăniloae - o viziune filocalică despre lume, tr. Ioan Ică jr., Sibiu, 1998; Simion, Fragmente
STANILOAE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289881_a_291210]
-
motivul dublului. Romanele aduc în prim-plan două lumi, a învingătorilor și a celor învinși, iar personajele aflate la granița dintre ele, conștiințe problematice, sunt, din start, condamnate. E cazul studentului eminent Iustin Gheorghianu din Ruptura, descendentul unei familii de academicieni, pornit pe neașteptate într-o călătorie detectivistic-psihologică spre descoperirea adevăratei esențe a mediului său. Drumul spre centru, presărat de martori și deținători ai poveștilor, este jalonat de destinele fracturate ale unor inși aparent ratați, victime ale „instinctului priorității” bunicului și
STEFANACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289900_a_291229]
-
o lume diferită, avocat și scriitor excentric, în căutare de subiecte. După un timp „hotelul” Maidan ajunge în „mâna de fier” a unui ins care deschide aici o „academie de pungășie” și, în calitate de rector și profesor, începe să le predea „academicienilor” „arta de a fura”. Descrierea abjecției și promiscuității include, în spirit umanitarist, situații învederând în sufletele declasaților licăriri de generozitate, de omenie: Creața, „femeie stricată”, duce, în fiecare zi, hrană, la închisoare, celor ce o frecventaseră; audiind întâmplător un concert
STOIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289948_a_291277]
-
57/1974 . Aceasta lege a fost adoptată de Adunarea Deputaților în ședința din ziua de 31 iulie 1990. PREȘEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAȚILOR MARȚIAN DAN Aceasta lege a fost adoptată de Senat în ședința din ziua de 31 iulie 1990. PREȘEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României, promulgăm Legea privind salarizarea funcțiilor de conducere a prefecturilor și primăriilor și dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
LEGE nr. 16 din 7 august 1990 privind salarizarea funcţiilor de conducere a prefecturilor şi primăriilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106809_a_108138]
-
Articolul UNIC Se ratifica Acordul de înființare a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la Paris la data de 29 mai 1990. Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 26 septembrie 1990. PREȘEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaților în ședința din 22 octombrie 1990. PREȘEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAȚILOR MARȚIAN DAN În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României, promulgăm
LEGEA nr. 24 din 24 octombrie 1990 privind ratificarea Acordului de înfiinţare a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106830_a_108159]
-
1949, 123; Maria Banuș, Primăvara..., CNT, 1950, 175; Aurel Martin, Poezia lui A. Toma, „Făclia”, 1950, 6 februarie, 13 februarie; Nicolae Moraru, Cântărețul vieții, CNT, 1950, 175; Vicu Mîndra, A. Toma, poetul versului tânăr, „Scânteia tineretului”, 1950, 13 februarie; Sărbătorirea academicianului A. Toma la împlinirea vârstei de 75 de ani, București, 1950; Ion Vitner, Poezia lui A. Toma, București, 1950; Maria Banuș, Lumina omului și a poeziei, CNT, 1954, 35; Gala Galaction, Oameni și gânduri din veacul meu, București, 1955, 118-120
TOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290217_a_291546]
-
acțiuni și a companiilor autonome și hotărîrea guvernului privind privatizarea unităților comerciale sau administrarea acestora în sistemul de comision ori de mandat. Această lege a fost adoptată de Senat în ședința să din ziua de 31 iulie 1990. PREȘEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaților în ședința să din ziua de 31 iulie 1990. PREȘEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAȚILOR MARȚIAN DAN În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a
LEGE nr. 15 din 7 august 1990 (*actualizata*) privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106807_a_108136]
-
nr. 100 din 14 martie 1990 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, în formă modificată prin prezența lege, se publică în Monitorul Oficial al României. Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 2 octombrie 1990. PREȘEDINTELE SENATULUI academician ALEXANDRU B��RLĂDEANU Această lege a fost adoptată de Adunarea Deputaților în ședința din 9 octombrie 1990. PREȘEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAȚILOR MARȚIAN DAN În temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului și a Președintelui României
LEGEA nr. 22 din 15 octombrie 1990 pentru modificarea Decretului-lege nr. 100/1990 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106823_a_108152]
-
susținut de Arșavir Acterian (Visul lui Descartes), Ion Șiugariu (Ardealul revuistic), Pericle Martinescu (Misiunea artistului), N. Crevedia, fiind completat de rubrica „Vitrina literară”, asigurată de Mihail Straje, care obține încă un interviu de la Mircea Eliade. Mai semnează Perpessicius - eseul Hasdeu academician, Anton Balotă - textul memorialistic Am cunoscut pe Iovan Ducici, N. Crudu - un medalion Aron Cotruș. Proza este reprezentată doar prin Mihail Drumeș (un fragment din romanul Elevul Șoimaru dintr-a șaptea) și George Dorul Dumitrescu (Dragoste). Cronica dramatică o ține
VEAC NOU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290473_a_291802]
-
1994), 50 de ani printre scriitori și artiști (I, 2000) - contribuție la „o posibilă istorie a culturii bihorene” - și Oameni din Bihor. 1940-2000. Dicționar sentimental (I, 2002). Proiectat în două sau trei volume, dicționarul își împarte materia în șase capitole (Academicieni, Biserica română din Bihor, Bihoreni, membri ai unor academii de profil, Literatură - filologie - lingvistică, Publicistica, Cultura populară), înlocuind astfel tiparul alfabetic de organizare a materiei într-o lucrare lexicografică cu cel pe domenii. Modalitatea de tratare a personalităților incluse în
VASILESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290455_a_291784]
-
Poporanismul în literatură, discursul de recepție din mai 1909, provoacă replica dură a numeroși confrați, în primul rând a lui Titu Maiorescu, al cărui aspru răspuns în forul academic pecetluiește și ruperea relațiilor amicale dintre ei. Poziția agresivă a noului academician, care minimaliza rolul poeziei populare și trecea sub semnul tezismului și al idilismului opera unor mari scriitori, e criticată în articole virulente de „Viața românească”, „Țara noastră”, „Luceafărul” ș.a., ridiculizată în epigrame, cronici versificate etc. Între Z. și adversarii săi
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
pref. Petre Rezuș, Cluj-Napoca, 1989; Jurnalul unui scriitor candidat independent în Parlament, Chișinău, 1992; Basarabia, numele tău e Maria!, pref. Mihai Cimpoi, Cluj-Napoca, 1992; Sociologul Eugeniu Sperantia, pref. Tudor Drăganu, postfața Achim Mihu, Cluj-Napoca, 1993; Studentă, Cluj-Napoca, 1995; Academia Română (1866-1996). Academicieni năsăudeni și bistrițeni, pref. Ștefan Păscu, Cluj-Napoca, 1996; Corabia naufragiaților, pref. Teohar Mihadaș, Cluj-Napoca, 1996; Vinovat e Nobel, Cluj-Napoca, 1996; Dicționar literar (1639-1997) al județului Bistrița-Năsăud, postfața Petru Poanta, Cluj-Napoca, 1998; Zăpadă roșie, Cluj-Napoca, 1999; Desdemona, Cluj-Napoca, 2000; Despre Liviu
TANCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290057_a_291386]
-
îi disocia pe Bacon și Fludd, intitulată Vindiciae Academiarum. El îl certa furios pe John Webster care publicase, în același an, un encomion al celor doi gânditori, intitulat elegant Academiarum Examen (Examinarea academiilor). Din pana lui Ward se isca „răzbunarea academicienilor”. Cu ce fuseseră lezați? Ei bine, Ward ținea cu tot dinadinsul ca Bacon să fie considerat „dascălul filosofiei experimentale”, dar în nici un caz un „netrebnic matematician” ca acela (Fludd) care se arăta de acord cu înalt-luminata Fraternitate a rozicrucienilor 17
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și alchimist a scris The Voyage to the Land of Rozicrucians (Călătoria în țara rozicrucienilor), în care dezvăluia similitudinile majore dintre „casa lui Solomon” - descrisă de Bacon în Noua Atlantidă - și „Societatea rozicrucienilor” - descrisă în Fama fraternitas, utopia „invizibililor”. Când academicienii s-au burzuluit din nou, John Heydon le-a râs în nas: „Francis Bacon al vostru era rozicrucian!”18. În 1668, a fost publicată la Amsterdam cartea lui Comenius Via Lucis. O scrisese în Anglia, în plin elan de reformă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
În 1992 s-a aflat că numitul N. Stoian era, de fapt, agent al Securității (Neculau, 1999). Iată ce construcție regizorală fantastică s-a elaborat pentru a reprima niște intelectuali! Se pare că era un avertisment pentru o serie de academicieni și profesori care începuseră a obiecta contra politicii ruinătoare a clicii ceaușiste. În următorii ani, Securitatea, constatând starea de spirit foarte încordată a poporului, a evitat noi abuzuri. Se temea de o izbucnire, mai ales în condițiile în care în
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
-și prezenta titlul științific. Un invitat, care avea și o funcție politică, dar care strălucea prin sclipirea minții sale, nu ne dădea voie să-l prezentăm ca doctor în științe. „În țara asta, în politică, există un singur doctor și academician, tovarășa Elena Ceaușescu”, a precizat dumnealui cu un ton pe cât de serios - în preajma microfoanelor! -, pe atât de clar ironic pentru noi, care ne vedeam și ne cunoșteam. La rândul meu, am fost prilejul unei mustrări severe adresate unui coleg care
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
publicării scrierii și transmiterii mesajelor audio și/sau vizuale - avea și momentele ei pline de învățăminte pentru gazetari. Era prin 1976 când, printr-o decizie înaltă, s-a hotărât să nu mai fie plătite titlurile științifice de doctor și de academician. Mergând pe urmele ecourilor „de bucurie” pentru măsura anunțată, am fost la academicianul Cristofor Simionescu. Trebuia să fie un mesaj convingător, venit de la cineva care începea deja „să jubileze” cu gândul la ziua în care va primi mai puțini bani
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pline de învățăminte pentru gazetari. Era prin 1976 când, printr-o decizie înaltă, s-a hotărât să nu mai fie plătite titlurile științifice de doctor și de academician. Mergând pe urmele ecourilor „de bucurie” pentru măsura anunțată, am fost la academicianul Cristofor Simionescu. Trebuia să fie un mesaj convingător, venit de la cineva care începea deja „să jubileze” cu gândul la ziua în care va primi mai puțini bani la salariu. Când am ajuns, Domnia sa m-a întâmpinat cu o înfățișare furioasă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
element depășea rolul pe care-l avea în economia ritualului. Perceput dintr-o perspectivă antropologic-culturală, totul era banal. Văzusem scene asemănătoare toți, în filme, la Teleenciclopedia etc. În referatul făcut de o comisie formată din patru specialiști din discipline diferite - academicianul ștefan Milcu, Victor Săhleanu, directorul Institutului de Antropologie, și doi colegi de-ai noștri - Ion Ciofu și Vladimir Gheorghiu -, se menționa că ceremonialul este artifact cultural și că tehnica MT propriu zisă poate fi extrasă din acest context, ea fiind
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
RL, 1972, 15; Sorin Titel, Muzeul inepuizabil, RL, 1978, 16; Artur Silvestri, Ghid parizian literar, LCF, 1978, 19; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 389-393; Micu, Modernismul, I, 278; Alexandru Piru, Eliminarea lui Călinescu de la Universitate, CC, 1992, 3-4; Alexandru Piru, G. Călinescu academician, CC, 1992, 5-6; Nițescu, Proletcultismul, 234-240; Pavel Țugui, Amurgul demiurgilor. Arghezi. Blaga. Călinescu, București, 1998, 214-226; Micu, Ist. lit., 705; Popa, Ist. lit., I, 739-740, passim; Aneli Ute Gabanyi, Literatura și politica în România după 1945, tr. Irina Cristescu, București
VITNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]