6,476 matches
-
pelin alb + herba de șovârv + rădăcini de tătăneasă + scoarță de stejar (În părți egale); se iau 2 linguri amestec, uscat și măcinat, care se umectează cu 4 linguri de alcool și se macerează timp de 8-10 ore Într-un vas acoperit. Se adaugă 100 ml apă clocotită, se strecoară prin presare În tifon și se fac, seara, badijonări locale, după care se recomandă ca peste noapte să se aplice un unguent pe bază de muguri de plop negru (Gemmae Populi), având
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
păpădie și tătăneasă; -scoarță de stejar sau salcie (100 g la 1 litru apă, se fierbe 10-15 minute și se adaugă 100 ml oțet). Infuziile se prepară din câte 1 lingură plantă uscată la 200 ml apă clocotită, se infuzează acoperit timp de 5 minute, se adaugă o lingură Bitter suedez la fiecare cană și se beau 2-3 ceaiuri pe zi. -flori de mușețel, coada șoricelului, gălbenele, nalbă, lavandă, soc și arnică;-frunze de afin, anghinare, crețișoară, frasin, mentă, roiniță și
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
la 200 ml apă) din care se beau 2-3 căni pe zi, În constipațiile datorate unor disfuncții hepatice; *rădăcini de cicoare, nalbă sau lemn dulce, tocate mărunt (1 linguriță la 250 ml apă) care se infuzează 10 minute În vas acoperit și se bea fracționat În 3 reprize Înainte de mese; *semințe de in (1-2 linguri macerate timp de 6-10 ore În 500 ml apă la temperatura camerei); se adaugă lămâie și miere după gust și se consumă seara la culcare, atât
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
grâu (1 linguriță) + hrișcă (1 lingură) + semințe de floarea soarelui (1 lingură) + morcov ras ( 3 linguri) + ceapă tocată (1 lingură) + ulei de măsline (2 linguri). Din aceste amestecuri se iau câte 1 lingură la 200 ml apă clocotită, se infuzează acoperit timp de 5 minute și se beau după adăugarea unei lingurițe de Bitter suedez. Alte amestecuri de plante recomandate de diferiți fitoterapeuți sunt : *Infuzie din amestec cu flori soc, flori de mușețel, frunze de frasin, frunze de patlagină, rădăcini de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
apă. Are efecte imediate În diareele cronice și În diareele cu sânge. *Decoct din fructe de cătină albă sau de porumbar (1 linguriță fructe uscate și măcinate la 250 ml apă rece); se fierbe 2-3 minute, se infuzează În vasul acoperit timp de 10 minute, se strecoară și se beau 2-3 ceaiuri pe zi, prin Înghițituri rare. *Decoct din muguri de plop negru (Populus nigra) preparat din 2 lingurițe muguri uscați la 250 ml apă; se fierbe 10 minute, se infuzează
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
și se beau 2 ceaiuri pe zi, prin Înghițituri rare. *Infuzie din herba de sunătoare, traista ciobanului, răchitan, busuioc, turiță mare și urzică vie, luate separat sau În amestec (1 lingură la 50 ml apă clocotită); se infuzează În vas acoperit timp de 10 minute și se beau 2-3 ceaiuri pe zi, având efecte foarte bune În stoparea diareei datorită conținutului ridicat În taninuri și saponine. *Macerat din nuci verzi, mărunțite și amestecate cu zahăr; se lasă În repaus 8 zile
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
minute și se beau 2-3 ceaiuri pe zi. *infuzie din herba (de coada racului, sunătoare, traista ciobanului troscot) și frunze (de mentă), luate În părți egale (1 lingură amestec la 200 ml apă clocotită cu infuzare 10 minute În vas acoperit); se strecoară și se beau 2-3 ceaiuri pe zi. *Infuzie din herba (de traista ciobanului, răchitan, coada racului, coada calului, sulfină), petale de trandafir de dulceață, frunze (de patlagină, salvie, urzică), rădăcini de păpădie, mătase de porumb (1 lingură amestec
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
herba (de traista ciobanului, răchitan, coada racului, coada calului, sulfină), petale de trandafir de dulceață, frunze (de patlagină, salvie, urzică), rădăcini de păpădie, mătase de porumb (1 lingură amestec la 250 ml apă clocotită cu infuzare 15 minute În vas acoperit); se strecoară și se beau 2 ceaiuri pe zi. Rețeta autorilor *Capsella bursa-pastoris+Juglans regia+Lythrum salicaria+Potentilla anserina+Prunus spinosa+Quercus robur+Rosa centifolia+Vaccinium myrtillus. În uz extern se recomandă comprese fierbinți pe abdomen și pe șira spinării
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
frunze de roiniță (20 g), fructe de fenicul (20 g), frunze de mentă (15 g), flori de gălbenele (10 g) și flori de mușețel (10 g); din amestec se ia o lingură la 200 ml apă clocotită care se infuzează, acoperit, 10 minute și se beau 2-3 căni pe zi Într-o cură de 10-15 zile pe lună. Ceaiul are efecte foarte bune la copiii care au Giardia și acuză colici intestinale sau tulburări digestive, fără o cauză bine cunoscută. Mai
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
2 părți) amestecată cu miere de albine (1 parte) din care se iau 2-3 lingurițe pe zi, având efecte imediate de eliminare a oxiurilor. -Infuzia de pelin (1 linguriță herba uscată și mărunțită la 200 ml apă clocotită) ; se infuzează acoperit timp de 20 minute, se strecoară și se beau câte 2 căni pe zi, fracționate În 4 reprize, respectiv dimineața, pe nemâncate și cu 30 minute Înainte de mesele principale. Tratamentul se prelungește timp de 3 luni, câte 3 zile consecutiv
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
afin (de 3 ori pe zi), flori de coada șoricelului precum și tinctură de iederă (câte 15 picături de 3 ori pe zi). *Infuzie de cimbrișor (2 lingurițe herba uscată și mărunțită la 250 ml apă clocotită) ; se infuzează În vas acoperit timp de 10 minute, se strecoară și se beau 2 ceaiuri pe zi, prin Înghițituri rare, având efecte În combaterea oxiurilor datorită uleiului eteric bogat În timol. -Decoct de ghințură (Gentiana asclepiadea) (1 lingură coajă uscată și mărunțită la 250
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
trecut, dar și părerile unor prieteni care au citit cartea, m-au întărit în convingerea că, într-adevăr, ne confruntăm cu o lucrare de o importanță cu totul execepțională, iar trecerea sa printre capodoperele culturii românești scrise este pe deplin acoperită. Motivele sunt puternice și multiple, dar voi trece în revistă doar câteva. În primul rând, este demn de luat în seamă că Theodor Codreanu abordează problematica situării culturii române în context universal fără prea obișnuitele complexe de inferioritate atât de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
destul de mici, ca niște pârâiașe, se află plaje. Acolo marea și-a făcut golfuri destul de adânci. Apa-i liniștită în golf, este nisip suficient pentru plajă. Este foarte bine deși nu-i amenajat. Iar decorul de jur-împrejur este splendid: munți acoperiți cu verdeața, arbori, arbuști. Și cei mai mulți arbuști și chiar arbori sunt de leandru, care. în acest sezon este înflorit. Vezi în jurul tău pâlcuri mari, aproape păduri de leandru printre văile munților și pe malurile pârâiașelor. În mare ne-am scăldat
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
în fățișă (sau discretă) și în strictă (sau indulgentă). În cazul când supravegherea avea un scop de orientare și lămurire, atunci ea devenea un mijloc de informare și se executa în mod discret „prin organe civile versate sau prin auxiliari acoperiți”. Totodată, supravegherea putea fi efectuată de un polițist în uniformă, acesta fiind un organ «descoperit», dar putea fi exercitată și de auxiliari, numiți organe «acoperite». Organele de supraveghere civile aveau în sarcini doar anumite situații (locuri, persoane, imobile), de interes
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a culegerii de informații, putea fi efectuată de unul sau mai mulți agenți care se cunoșteau sau nu între ei. Cazurile de dublare a supravegherii reprezentau o măsură de certitudine, de „verificare simultană”, în anumite cazuri foarte importante. Întrebuințarea organelor acoperite era determinată de necesitatea unei „supravegheri invizibile” în două situații: atunci când persoana supravegheată era conștientă de filajul exercitat asupra sa, respectiv în cazul când misiunea nu putea fi îndeplinită decât de persoane necunoscute ca fiind în contact cu Poliția, dar
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
funcțiunii de conducere; 2. Tactica criminalistă; 3. Tactica serviciului de ordine și siguranță; 4. Tactica serviciului informativ care, la rândul ei, cuprindea: a) tactica culegerii informației, care varia după subiectul și obiectivul respectiv, precum și după organele care conlucrează (statuare sau acoperite, regulate sau ocazionale); b) tactica controlului (verificării informațiilor); c) tactica recrutării, controlului capacității și fidelității informatorilor sub raportul activităților; d) tactica supravegherii și observării (filajului); e) tactica de valorificare a informațiilor din punct de vedere al interesului polițienesc. 5. Tactica
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
privitoare la interesul spectrului de activitate specific, respectiv informațiile care interesează alte ramuri de serviciu și care sunt de interes general. Obligația unei asemenea activități revenea funcționarilor „încredințați special cu aceasta, precum și serviciile informative organizate aparte, cu organe deschise și acoperite, regulate și auxiliare”. Pentru obținerea de informații, erau utilizate două mijloace de acțiune - directe (în mod nemijlocit), respectiv indirecte (transmise de o altă persoană oficială sau particulară, verbal sau în scris). Printre mijloacele informative se numărau denunțul („actul prin care
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
funcționari care acționau «acoperit», adică se aflau infiltrați în medii de interes. Dar, pe de altă parte, participarea acestora la acțiuni îi deconspira, iar problemele administrative le răpeau din timp, astfel că a apărut nevoia de a se folosi «auxiliari acoperiți». «Auxiliarii acoperiți» reprezentau persoane particulare angajate pentru anumite servicii - discrete sau secrete - în folosul Poliției și, implicit, al siguranței statului român. Ei erau recrutați din toate straturile sociale, contra unei remunerații (fixe sau în funcție de rezultate) și erau utilizați atât pentru
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
acționau «acoperit», adică se aflau infiltrați în medii de interes. Dar, pe de altă parte, participarea acestora la acțiuni îi deconspira, iar problemele administrative le răpeau din timp, astfel că a apărut nevoia de a se folosi «auxiliari acoperiți». «Auxiliarii acoperiți» reprezentau persoane particulare angajate pentru anumite servicii - discrete sau secrete - în folosul Poliției și, implicit, al siguranței statului român. Ei erau recrutați din toate straturile sociale, contra unei remunerații (fixe sau în funcție de rezultate) și erau utilizați atât pentru culegere de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
recrutați din toate straturile sociale, contra unei remunerații (fixe sau în funcție de rezultate) și erau utilizați atât pentru culegere de informații, cât și pentru filaj pasiv (observare) sau activ. După modul de recrutare, respectiv utilizare, aceștia se împărțeau în: 1. Agenții acoperiți erau „clasa de elită a auxiliarilor”, fiind în aceeași măsură capabili și abili, reprezentând „maeștrii serviciului invizibil”. Eugen Bianu a apreciat și calitățile agenților femei cărora le oferă o motivație plauzibilă: „«curiozitatea înnăscută a femeii», cu interminabilele-i întrebări, cărora
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
trebuie să aibă „inteligență, cultură generală cât mai vastă, cunoașterea de limbi străine, curaj, memorie și, mai presus de toate, însuflețire și dragoste de țară și de profesiunea pe care o îndeplinește”. După natura activităților, informatorii puteau fi «descoperiți» sau «acoperiți». Agenții «descoperiți» sunt cei care adună informațiile care li se cer de către „cei ce diriguesc serviciul siguranței publice de Stat”, utilitatea informațiilor procurate de aceștia fiind însă relativă. La rândul lor, agenții «acoperiți» activau în interesul siguranței statului român „nefiind
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
natura activităților, informatorii puteau fi «descoperiți» sau «acoperiți». Agenții «descoperiți» sunt cei care adună informațiile care li se cer de către „cei ce diriguesc serviciul siguranței publice de Stat”, utilitatea informațiilor procurate de aceștia fiind însă relativă. La rândul lor, agenții «acoperiți» activau în interesul siguranței statului român „nefiind cunoscuți nici de public, nici chiar de funcționarii polițienești, lucrând direct cu șeful conducător”, fiind cea mai importantă categorie de informatori. Recrutarea potențialului uman pentru a afla date de interes se efectua din
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Informațiuni) a publicat un nou set de Instrucțiuni cu privire la îndatoririle diferitelor eșaloane ale Serviciului de Informațiuni. Conform acestora, în organizarea structurilor informative la unități și mari unități trebuia să existe un serviciu al știrilor, un serviciu de informații secret (agenții „acoperiți”), un serviciu de contraspionaj și unul pentru cenzură. La nivel de armată, Serviciul Secret avea atât misiuni informative cât și contrainformative. Misiunea informativă a vizat recrutarea și instruirea de agenți „pentru executarea misiunilor speciale” și transmiterea datelor culese. În atribuțiile
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
trebuie redată Bulgariei pentru pacificarea spiritelor. Din punct de vedere politic, Societatea „Dobrogea” era subvenționată de guvernul bulgar, de unde primea directive în acțiunile politice pe care le punea în practică, în timp ce, din punct de vedere militar, se afla subordonată, evident acoperit, Statului Major de la Sofia. Misiunile operative constau în plasarea refugiaților, sub formă de coloniști, de-a lungul Cadrilaterului, legături cu populația din Dobrogea în scopul menținerii unui aparat de informații, organizarea și înarmarea unităților de comitagii, precum și înființarea nucleelor de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
le cunosc despre acesta. Brigada de Informațiuni a organizat acțiuni la nivel național, însă ne vom referi doar la cercetarea informativă efectuată în jurul Bucureștiului și în orașele Ploiești, Mizil și Buzău. Acțiunea a fost încredințată și desfășurată de doi agenți acoperiți a căror identitate a rămas, până astăzi, necunoscută. Agentul nr. 5 a primit misiunea să observe „cum privesc țăranii votul universal, mișcările politice și faptul că liberalii nu au iscălit pacea în condițiile puse”, având ca zonă de acțiune localitățile
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]