13,356 matches
-
au fost considerate ca posibile habitate potențiale. În termeni de suprafețe, habitatele populate însumează aproximativ 23,6 ha iar habitatele potențiale 8,5 ha. Sumele nu reprezintă și suprafața habitatului terestru din proximitatea celor acvatice utilizate de indivizii speciei, ci doar suprafeței acvatice efectiv disponibilă utilizată. Specia Bombina bombina este comună la nivelul suprafeței inventariate, fiind prezentă în efective și abundențe mai mari cu precădere în partea vestică a sitului, pe suprafața 0colului Silvic Ploiești. Aceasta distribuție reprezintă rezultatul condițiilor climatice din perioada
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
la înot (Sos, 2011). Apare de la șes până în zona deluroasă, între altitudinile 0-800 m. În zona montană poate urca în văile cu climat cald. Acvatică tot anul, părăsește apa în scopuri de reproducere sau în cazul deteriorării habitatelor acvatice. Preferă bazinele de ape cu dimensiuni mari, permanente, stagnante sau ușor curgătoare, dar deseori apare și în ape temporare. În perioada caldă este activă mai ales dimineața devreme și seara, deseori chiar noaptea. Alege microhabitate cu vegetație deasă. Sunt fidele
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
Cogălniceanu et al., 2013a). 5 Perioade critice Perioada de dezvoltare a ouălor, a eclozării și adulții aflați în migrare pentru reproducere și depunerea pontei. 6 Cerințe de habitat În cazul țestoaselor de apă, zonele de protecție trebuie să înglobeze habitatele acvatice (locurile de hrănire, de însorire, de reproducere, de hibernare etc.), dar și cele terestre (locurile de însorire, de depunere a pontei, traseele de migrare etc.). În cazul populațiilor care trăiesc în vecinătatea apelor curgătoare, protecția întregului curs de apă chiar
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
Statutul de prezență [spațial] Rară 5 Statutul de prezență [management] Nativă 6 Abundență Prezență certă 7 Perioada de colectare a datelor din teren Aprilie - Iulie 2019 8 Distribuția speciei [interpretare] Specia a fost localizată într-un număr mic de habitate acvatice naturale sau antropice, atât temporare cât și permanente. Se reproduce în habitate acvatice temporare sau permanente de dimensiuni în general mari și adânci. Specia a fost identificată în 9 habitate din cadrul ariei naturale protejate și proximitatea ei (8% dintre
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
Prezență certă 7 Perioada de colectare a datelor din teren Aprilie - Iulie 2019 8 Distribuția speciei [interpretare] Specia a fost localizată într-un număr mic de habitate acvatice naturale sau antropice, atât temporare cât și permanente. Se reproduce în habitate acvatice temporare sau permanente de dimensiuni în general mari și adânci. Specia a fost identificată în 9 habitate din cadrul ariei naturale protejate și proximitatea ei (8% dintre habitatele inventariate) iar pentru alte 2 a fost înregistrată ca potențială. Suprafața estimată
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
noi fiind întâlnit de la câmpie până la 1000-1400 m altitudine (Cogălniceanu et al., 2013). Este frecvent în iazuri și lacuri, șanțuri, bălți, bazine artificiale, chiar și canale de irigație sau ape cu curgere lină, mai ales dacă există vegetație acvatică în care să se poată ascunde și peștii sunt absenți (Gustafson et al., 2009). Nu este foarte pretențios la calitatea apei, larvele însă au necesități mai mari în această privință; se adaptează cu greu habitatelor urbane sau suburbane (Arnold și
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
foarte pretențios la calitatea apei, larvele însă au necesități mai mari în această privință; se adaptează cu greu habitatelor urbane sau suburbane (Arnold și Burton, 1978; Cogălniceanu et al., 2000; Botnariuc și Tatole, 2005; www.amphibiaweb.org). Activitate: este un triton predominant acvatic și nocturn, dar poate avea și activitate diurnă; când condițiile de mediu devin improprii, se retrage pe uscat în apropierea bălții, având doar activitate nocturnă. În general, se găsește în apă între lunile martie-iunie, iar apoi pe uscat în vecinătatea
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
pot rămâne în apă pe tot parcursul anului. Puterea de migrare și colonizare se referă la distanțe de până la 1 km (Kupfer și Kneitz, 2000; Griffiths și Williams, 2000). În pofida dimensiunilor mari, se deplasează repede, atât în mediul acvatic cât și în cel terestru (Cogălniceanu et al., 2000). Hrănire: adulții sunt vorace, cu plasticitate sezonieră; consumă lumbricide, insecte și larvele acestora, moluște-gasteropode, microcrustacee, mormoloci și tritoni mai mici (în special, Triturus vulgaris), în funcție de stadiul acvatic sau terestru
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
în mediul acvatic cât și în cel terestru (Cogălniceanu et al., 2000). Hrănire: adulții sunt vorace, cu plasticitate sezonieră; consumă lumbricide, insecte și larvele acestora, moluște-gasteropode, microcrustacee, mormoloci și tritoni mai mici (în special, Triturus vulgaris), în funcție de stadiul acvatic sau terestru în care se află; uneori se întâlnesc cazuri de canibalism. Larvele se hrănesc cu microcrustacee (dafnii, copepode) și insecte, selectivitatea hranei fiind și în funcție de dezvoltarea ontogenetică (Fasola și Canova, 1992; Cogălniceanu et al., 2000; Covaciu-Marcov et
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
la maro-închis la gri-deschis, cu pete negre, mari. Embriogeneza durează între 12-20 zile, iar dezvoltarea larvară în jur de 2,5-3 luni; multe larve hibernează în acest stadiu. După eclozare, larvele au un mod de viață bental (se întâlnesc pe plantele acvatice sau pe substrat), și devin pelagice după dezvoltarea filamentului caudal și a degetelor. Se întâlnesc și cazuri de neotenie, maturitatea sexuală fiind atinsă după primii 2-3 ani de viață în cazul masculilor, când lungimea corpului atinge 12-13 cm; femelele necesită
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
specifică de apărare: își expun culorile aposematice ale abdomenului prin răsucirea corpului și rularea cozii; poziția este menținută cu ochii închiși și fără să respire timp de câteva secunde (Brodie, 1977). 5 Perioade critice Perioadele de secetă, în care suprafețele acvatice se reduc; primăvara și vara, când are loc dezvoltarea larvelor. 6 Cerințe de habitat Este răspândit în zone împădurite, poieni, parcuri, grădini; preferă ape stagnante mari și adânci, cu vegetație submersă și palustră, la noi fiind întâlnit de la câmpie
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
noi fiind întâlnit de la câmpie până la 1000-1400 m altitudine (Cogălniceanu et al., 2013). Este frecvent în iazuri și lacuri, șanțuri, bălți, bazine artificiale, chiar și canale de irigație sau ape cu curgere lină, mai ales dacă există vegetație acvatică în care să se poată ascunde și peștii sunt absenți (Gustafson et al., 2009). Nu este foarte pretențios la calitatea apei, larvele însă au necesități mai mari în această privință; se adaptează cu greu habitatelor urbane sau suburbane (Arnold și
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
Perioada de colectare a datelor din teren Aprilie - Iulie 2019 8 Distribuția speciei [interpretare] Este o specie rară la nivelul ariei naturale protejate fiind identificată în cadrul a 10 habitate de reproducere (9% dintre habitatele inventariate); ele însumează o suprafață acvatică de 9,1 ha și sunt importanță deosebită. În cadrul acestora s-a estimat un interval de 200-400 indivizi de triton cu creastă, acestia prezentând o structură pe sexe echilibrată. Pe lângă aceste habitate, s-au identificat alte 23 habitate potențiale
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
importanță deosebită. În cadrul acestora s-a estimat un interval de 200-400 indivizi de triton cu creastă, acestia prezentând o structură pe sexe echilibrată. Pe lângă aceste habitate, s-au identificat alte 23 habitate potențiale pentru specie, cu o suprafață acvatică însumată de 25,3 ha. 9 Distribuția speciei [harta distribuției] Anexa 3.3. 10 Alte informații privind sursele de informații Fuhn I.E., 1960; Arnold și Burton, 1978; Hedlund, 1990; Fasola și Canova, 1992; Miaud et al., 1993; Brodie, 1977; Cogălniceanu et al.
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
și nisipoase în care își sapă cuibul. 7 Fotografii Anexa II Tabelul 23B. Date specifice speciei Alcedo athis la nivelul ariei naturale protejate Nr. crt. Informație/Atribut Descriere 1 Specia Alcedo athis 2 Informații specifice speciei Specie identificată în majoritatea habitatelor acvatice din sit, la malul suprafețelor de apă deschisă. 3 Statutul de prezență [temporal] Specie rezidentă 4 Statutul de prezență [spațial] Larg răspândită 5 Statutul de prezență [management] Nativă 6 Abundență Comună 7 Perioada de colectare a datelor din teren Ianuarie
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
habitat Pasăre sfioasă, stârcul pitic poate fi observat în habitate specifice zonelor umede, cu stufăriș și luciu de apă, fiind întâlnit cu predominanță în zone cu multă vegetație higrofilă, precum stuful, Typha sp., trestia, Phragmites sp. sau orice altă vegetație acvatică densă, care formează pâlcuri compacte. Ocupă, de asemenea, margini de lacuri, heleșteie, marginile riverane ale cursurilor de apă unde predomină vegetația lemnoasă. 7 Fotografii Anexa II Tabelul 35B. Date specifice speciei Ixobrychus minutus la nivelul ariei naturale protejate Nr. crt
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
riverane ale cursurilor de apă unde predomină vegetația lemnoasă. 7 Fotografii Anexa II Tabelul 35B. Date specifice speciei Ixobrychus minutus la nivelul ariei naturale protejate Nr. crt. Informație/Atribut Descriere 1 Specia Ixobrychus minutus 2 Informații specifice speciei Specia preferă habitatele acvatice de apă dulce cu stufăriș. În sit a fost observată în mai multe locații, în lacurile adiacente râului Ialomița. 3 Statutul de prezență [temporal] Reproducere 4 Statutul de prezență [spațial] Izolată 5 Statutul de prezență [management] Nativă 6 Abundență Comună
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
mai mari de stufăriș. 7 Perioada de colectare a datelor din teren Ianuarie 2019 - Mai 2020 8 Distribuția speciei [interpretare] Până în momentul de față, specia a fost identificată în mai multe locații, în special în arealul sudic în habitatele acvatice cu suprafețe mai mari de stuf. 9 Distribuția speciei [harta distribuției] Anexa 3.4. 10 Alte informații privind sursele de informații Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor - Direcția Biodiversitate, 2015; http://www.sor.ro/ro/pasari; BirdLife International, 2015; Petrovici M., 2015. Descrierea speciei Lanius collurio Tabelul
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
II Tabelul 39B. Date specifice speciei Nycticorax nycticorax la nivelul ariei naturale protejate Nr. crt. Informație/Atribut Descriere 1 Specia Nycticorax nycticorax 2 Informații specifice speciei Specie întâlnită în sit în efective mai mari în timpul pasajului. Folosește în general zonele acvatice de mică adâncime și prezintă o preferință ridicată pentru malurile bogate în vegetație palustră. Izolat, este specie cuibăritoare. 3 Statutul de prezență [temporal] Reproducere Efective mai mari în perioada pasajului. 4 Statutul de prezență [spațial] Larg răspândită 5 Statutul de
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
EUNIS 1337 2 Denumirea științifică Castor fiber 3 Denumirea populară Castor 4 Descrierea speciei Castorul european este cel mai mare mamifer rozător din Europa. Este un animal semiacvatic cu multiple adaptări anatomice care îi permit explorarea cu succes a mediului acvatic. Este un animal greoi, cocoșat spre spate, ce rareori se deplasează pe distanțe mari în mediul terestru. Blana deasă îl protejează în mediul acvatic și terestru de temperaturile extreme. Părul mărunt al blănii este moale, ondulat și extrem de dens
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
Este un animal semiacvatic cu multiple adaptări anatomice care îi permit explorarea cu succes a mediului acvatic. Este un animal greoi, cocoșat spre spate, ce rareori se deplasează pe distanțe mari în mediul terestru. Blana deasă îl protejează în mediul acvatic și terestru de temperaturile extreme. Părul mărunt al blănii este moale, ondulat și extrem de dens și poate atinge 2-3 cm lungime. În schimb, părul protector este puternic, gros și lung, ajungând la 5-6 cm lungime. Culoarea părului de protecție
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
continuă. Interiorul este compus din dentină albă, mai moale și care se tocește mai repede decât smalțul, favorizând formarea unei muchii tăietoare. 5 Perioade critice Nu are perioade critice 6 Cerințe de habitat Utilizează cu succes o varietate de sisteme acvatice de apă dulce: cursuri de apă permanente ramificate, lacuri, brațe moarte, bălți cu alimentare permanentă, canale, cu fluctuații de nivel reduse, cu maluri propice pentru săparea sau construirea vizuinelor, care asigură condiții de adăpost, preferând zonele în care vegetația din
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
Specii invazive non-native (alogene) B.4. Detalii Principala specie periclitată este Emys orbicularis. Amenințarea a fost identificată pentru patru habitate (două în partea de vest a sitului, două în partea de est) cu calitate ridicată. B.5. Amenințare viitoare J02.10 Managementul vegetatiei acvatice si de mâl în scopul drenării B.6. Detalii Principalele specii periclitate sunt Emys orbicularis și Triturus cristatus, în cadrul unui habitat din partea de vest a sitului. Habitate Tabelul 68. Lista amenințărilor viitoare cu potențial impact la nivelul ROSCI0290 Cod
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
F03.02.05 Captură accidentală B.6. Detalii Pescuitul poate avea efecte negative multiple asupra păsărilor piscivore și nu numai: 1) păsările care vânează activ sub apă pot fi prinse în plase/vârșe etc.; 2) pescuitul afectează direct baza de hrană a multor specii acvatice de păsări. Braconajul reprezintă un impact negativ direct asupra păsărilor, mai ales asupra celor de talie mare. În urma parcurgerii etapei de teren, nu au fost observate activități de braconaj, capcane sau otrăvire a păsărilor, astfel este greu să cuantificăm
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
detaliat în cazul presiunii A1.3. Poluarea apelor de suprafață poate proveni de la localnici, turiști/pescari, muncitorii care exploatează pădurile, sau din agricultură, de la utilaje sau substanțe chimice folosite. În caz că aceste substanțe chimice ajung în viitor în habitatele acvatice din interiorul sitului, păsările vor fi afectate atât direct, cât și indirect. ... 5.1.2.3. Lista amenințărilor viitoare cu impact la nivelul Pădurii Alexeni, cod III.2 (RONPA0850) La nivelul ariei naturale protejate de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), nu au
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]