2,215 matches
-
acesteia. Să revenim acum la analiza lui Husserl pentru a pune în evidență o altă serie de elemente care diferențiază o Weltanschauungsphilosophie de filozofia "științifică". Deși subliniază caracterul personal al filozofiei ca viziune despre lume, Husserl vine totuși cu o adăugire ce este chiar în spiritul lui Dilthey: Ideea" de Weltanschauung se dovedește a fi "alta pentru fiecare epocă"30, fiindcă înțeleasă ca "înțelepciune"31 viziunea despre lume nu constituie "o simplă prestație a personalității izolate, care și fără aceasta ar
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
depășirea unei anumite paradigme cu privire la realitatea trăită. Expresia „realitate trăită” desemnează un mixtum compositum; ea este alcătuită din realitatea obiectivă, adică naturală, și realitatea creată, adică produsă de om. Realitatea obiectivă este „dată”, rămânând aproximativ aceeași, în spațiu și timp. Adăugirile umane, pe care obișnuim să le numim „progres”, generează realități noi, succesive, din ce în ce mai complexe și mai umane. Fiecare dintre ele capătă însă o autonomie relativă, generată de modul de a gândi - cu regulile și limitele specifice - al celor care au
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
amintire scriitoricească. Se pare că în acea perioadă Maestrul avea o părere foarte bună despre ruși și despre condițiile sociale ale scriitorilor lor, ceea ă dădea rezultate neașteptate chiar și printre intelectualii rasați, dacă nu cumva vor fi fost niște adăugiri „de imagine” ale lui Valer Mitru ca să dea bine la cenzură și să nu aibă necazuri ulterioare. Oricum, merită să reproducem opinia (îndoielnică!) a lui Theodor Râșcanu: „...atât în Capitală cât și în provincie ea (condiția socială n.n.) nu este
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
dus puțin cu sorcova. Ce mai, peste tot istorie veche și contemporană. Cu barca aceea Georges a plimbat-o pe actuala soție și acolo a fost smuls primul sărut. Cu certitudine că multe povești s-au transmis în timp cu adăugiri, cu romanțări și, ruginind, au căpătat o anume savoare. Deodată, cum mergeam noi leneși și visători, auzim un măcăit în cor. Era un cîrd de rațe și rățuște care făceau mare tărăboi. Unele băgau capul în apă și rămîneau cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
societatea de idei este opoziția acesteia față de o comunitate naturală, ereditară, tradițională, este faptul că o idee e suficientă pentru a socializa indivizii într-un raport de egalitate cu ideile care scurtcircuitează ierarhiile istorice caracteristice celor din Vechiul Regim. Această adăugire de voințe libere definește în ochii lui egalitatea abstractă a democrației, care permite existența a doi cetățeni egali între ei atît cît aceștia sînt capabili să uite de inegalitățile datorate nașterii, condiției, religiei ancestrale, intereselor particulare, apartenenței lor. Există la
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
decât parțial costurile generate de o familie numeroasă. Bonificațiile variază de la un regim de pensionare la altul, dar ele pot ajunge la 10% când persoana pensionată a crescut trei copii, plus cinci puncte de procentaj majorare pe copil suplimentar. Această adăugire la pensie este uneori neimpozabilă, ceea ce întărește și mai mult ponderea sa în cadrul venitului persoanei pensionate. La fel, faptul de a fi crescut cel puțin cinci copii duce la atribuirea "pe viață" a unui permis de familie numeroasă pentru părinți
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
lor profită, în continuare, de amânări, reeșalonări și chiar scutiri de dările înmagazinate în contabilitate. Dacă taxele și impozitele sunt multe, trebuie mai mulți funcționari, iar dacă funcționarii se înmulțesc, trebuie să crească și dările pentru a-i întreține. Cu adăugiri la salarii a tot felul de sporuri, de compensare a eforturilor-pentru stres, praf, căldură și... statul pe scaun. Iată pentru ce plătește contribuabilul român, împovărat de datorii, astăzi mai mult decât oricând.
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
ca un defect. * O tăbliță, întâlnirea cu cel care am fost, încercarea de a mă explica, de la aceasta am pornit în această confesiune, convorbire cu mine însumi. Simt că, în aceste note de jurnal retrospectiv în care am evitat orice adăugire de imaginație (adică am povestit faptele așa cum au fost), lipsește tocmai esențialul. Esențialul ar fi trebuit să fie reconstituirea gândirii din copilărie. * Aceasta s-a pierdut. Oricât ne-am strădui, gândurile pe care le-am avut în copilărie le-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
cât literare ale urgisiților cititori. În fapt, aproape că rescriau revista și ne lua groaza de fiecare dată când primeam de la ei paginile „revăzute“, în urma discuției avute cu „forurile“, înnegrite (sau înroșite, mă rog) de adnotări care indicau tăieturi sau adăugiri, reformulări de titluri, schimbări de clișee, înlocuiri de texte cu altele încă neculese. Toate acestea presupuneau, în ce-i privea pe corectori, pe paginatori, pe secretarul tehnic, neo bositul Gică Balaban, mereu reluarea, pe întinse porțiuni, a muncii de la capăt
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
acolo paginile bătute la mașină de secretară, simpatica Neli Arsenescu, o brunetă minionă cu ochi verzi, întotdeauna zâmbitoare. Erau culese în câteva ore și seara i se înapoiau sub formă de șpalturi, pentru a mai face unele intervenții, scurtări sau adăugiri, după cum i se semnala din tipografie că era nevoie. Avea o mare experiență de gazetar, cal cula bine dimensiunile, dar se mai întâmpla, la așezarea în pagini, să fie nevoie de unele ajustări. M-am dus prima dată la Stancu
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
în Nazaret și apoi ale vieții Sale publice. Săptămâna a treia se oprește asupra Pătimirii sale iar în Săptămâna a patra se meditează asupra Învierii și Înălțării la cer a lui Cristos. Cartea Exercițiilor mai cuprinde și o serie de Adăugiri și Reguli pentru diferite situații. Cele mai importante sunt aici Regulile pentru discernerea spiritelor, cele despre simțirea și înțelegerea scrupulelor (nr. 345-351) și cele despre solidaritatea cu Biserica (nr. 352-370). Regulile pentru discernerea spiritelor sunt împărțite în funcție de pertinența lor pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
nici o mișcare spirituală, cum ar fi consolările sau dezolările 1, și că nu este animat de spirite felurite, trebuie să-l întrebe pe îndelete despre exerciții, dacă le face la vremea potrivită și în ce fel; tot așa și despre adăugiri 2, dacă le urmează cu grijă, întrebându-l amănunțit despre fiecare dintre aceste lucruri, și anume despre consolare și dezolare (316-317)3 și despre adăugiri (73-90). 7. A șaptea. Cel care propune exercițiile, dacă vede că cel care le primește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
exerciții, dacă le face la vremea potrivită și în ce fel; tot așa și despre adăugiri 2, dacă le urmează cu grijă, întrebându-l amănunțit despre fiecare dintre aceste lucruri, și anume despre consolare și dezolare (316-317)3 și despre adăugiri (73-90). 7. A șaptea. Cel care propune exercițiile, dacă vede că cel care le primește este dezolat și ispitit, să nu se poarte cu el aspru sau cu răceală, ci blând și delicat, îmbărbătându-l și întărindu-l pentru a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
timp de alte trei zile, la aceeași oră, meditația privitoare la înlănțuirea păcatelor; apoi, pentru alte trei zile, la aceeași oră, să mediteze la pedepsele corespunzătoare păcatelor (65-72); la fiecare dintre cele trei meditații să i se dea cele zece adăugiri (73-90), fiind păstrată aceeași rânduială și pentru misterele lui Cristos, Domnul nostru, care va fi lămurită, mai apoi, pe larg, în exercițiile respective. 20. A douăzecea. Aceluia care este mai nestingherit și vrea să tragă cât mai mare folos cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
la fel, oră cu oră, începând cu prima cercetare până la cea de-a doua, cea de față, și se însemnează pe al doilea rând al ștabeluluiț atâtea puncte de câte ori a căzut în acel păcat anume sau defect. 27. URMEAZĂ PATRU ADĂUGIRI PENTRU ÎNLĂTURAREA MAI GRABNICĂ A ACELUI PĂCAT SAU A ACELEI LIPSE ANUME. Prima adăugire. Ori de câte ori omul cade într-un păcat sau într-o lipsă anume, să-și pună mâna pe piept, cu părere de rău că a căzut; lucru care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
cea de față, și se însemnează pe al doilea rând al ștabeluluiț atâtea puncte de câte ori a căzut în acel păcat anume sau defect. 27. URMEAZĂ PATRU ADĂUGIRI PENTRU ÎNLĂTURAREA MAI GRABNICĂ A ACELUI PĂCAT SAU A ACELEI LIPSE ANUME. Prima adăugire. Ori de câte ori omul cade într-un păcat sau într-o lipsă anume, să-și pună mâna pe piept, cu părere de rău că a căzut; lucru care se poate face chiar în fața mai multora, fără ca aceștia să-și dea seama ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
A treia. Să confrunte a doua zi cu cea dintâi, adică cele două cercetări ale zilei prezente cu cele două cercetări ale celei de dinainte, și să vadă dacă s-a îndreptat de la o zi la alta. 30. A patra adăugire. Să confrunte o săptămână cu alta și să vadă dacă s-a îndreptat în această săptămână față de săptămâna de dinainte. 31. Notă. Trebuie amintit că prima literă mare, care urmează, înseamnă duminică; a doua literă, mai mică, luni; a treia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
sau mai puțin șexactăț a acestei împărțiri a timpului, pe care o presupun întotdeauna de-a lungul celor patru săptămâni, în funcție de vârstă, stare și fire, ajută persoana care primește exercițiile să facă ștoateț cele cinci exerciții sau mai puțin. 73. ADĂUGIRI PENTRU A FACE MAI BINE EXERCIȚIILE ȘI PENTRU A DOBÂNDI MAI BINE CEEA CE SE DOREȘTE. Prima adăugire este ca, după ce m-am culcat întins, înainte să adorm, timp de o Ave Maria să mă gândesc la momentul trezirii și pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
celor patru săptămâni, în funcție de vârstă, stare și fire, ajută persoana care primește exercițiile să facă ștoateț cele cinci exerciții sau mai puțin. 73. ADĂUGIRI PENTRU A FACE MAI BINE EXERCIȚIILE ȘI PENTRU A DOBÂNDI MAI BINE CEEA CE SE DOREȘTE. Prima adăugire este ca, după ce m-am culcat întins, înainte să adorm, timp de o Ave Maria să mă gândesc la momentul trezirii și pentru ce șmă trezescț, parcurgând pe scurt exercițiul pe care-l am de făcut. 74. A doua adăugire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
adăugire este ca, după ce m-am culcat întins, înainte să adorm, timp de o Ave Maria să mă gândesc la momentul trezirii și pentru ce șmă trezescț, parcurgând pe scurt exercițiul pe care-l am de făcut. 74. A doua adăugire. De îndată ce mă voi fi trezit, fără a lăsa loc vreunui alt gând, să-mi îndrept imediat atenția spre ceea ce voi contempla în primul exercițiu, de la miezul nopții, trezind în mine răvășire pentru atât de multele mele păcate, de pildă, ca și cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
înfățișa ca legat în lanțuri înaintea Preaînaltului Judecător Veșnic, așa cum întemnițații înlănțuiți și vrednici de moarte se înfățișează în fața judecătorului lor vremelnic. Și să mă îmbrac cu astfel de gânduri sau cu altele asemenea, în funcție de materia propusă. 75. A treia adăugire. Cu unul sau cu doi pași înainte de locul în care voi contempla sau medita, voi rămâne în picioare vreme de un Pater noster și, cu mintea înălțată, voi lua aminte cum Dumnezeu, Domnul nostru, mă privește etc., și voi face un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
care voi contempla sau medita, voi rămâne în picioare vreme de un Pater noster și, cu mintea înălțată, voi lua aminte cum Dumnezeu, Domnul nostru, mă privește etc., și voi face un gest de reverență sau de umilință. 76. A patra adăugire. Voi intra în contemplație când în genunchi, când prosternat la pământ, când întins cu fața în sus, când șezând, când stând în picioare, fiind mereu în căutarea a ceea ce vreau. Trebuie luat aminte la două lucruri: primul este că, dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
să nu trec mai departe; la fel și dacă sunt prosternat etc.; al doilea șeste căț acolo unde voi afla ceea ce vreau, acolo mă voi odihni fără nerăbdare de a trece mai departe, până mă voi îndestula. 77. A cincea adăugire. După terminarea exercițiului, vreme de un sfert de oră, fie șezând, fie plimbându-mă, voi privi cum mi-a fost în contemplație sau meditație; și dacă a fost rău, voi privi din ce cauză vine și, astfel văzută, să mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
ce cauză vine și, astfel văzută, să mă căiesc ca mai apoi să mă-ndrept; și dacă a fost bine, voi aduce mulțumire lui Dumnezeu, Domnul nostru, și în alte dăți voi face șexercițiileț în același mod. 78. A șasea adăugire. Să nu doresc să mă gândesc la lucruri plăcute sau vesele, ca de pildă cele despre preamărire, înviere etc.; pentru că orice gând plăcut sau de bucurie ne împiedică să simțim chin, durere și lacrimi pentru păcatele noastre; mai de folos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
de bucurie ne împiedică să simțim chin, durere și lacrimi pentru păcatele noastre; mai de folos este să-mi propun să vreau să sufăr și să simt durere, aducându-mi aminte mai degrabă de moarte, de judecată. 79. A șaptea adăugire. Să mă lipsesc de orice fel de lumină, cu același scop șca mai susț, închizând ferestrele și ușile câtă vreme voi fi în cameră, dacă nu recit breviarul 1, citesc sau mănânc. 80. A opta adăugire. Să nu râd, nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]