3,667 matches
-
consolideze structuri de vorbire orală etc. Această cale favorizează obținerea cu rapiditate a unei conexiuni inverse cu privire la consecințele acțiunilor, la validarea soluțiilor preconizate, ceea ce sporește și mai mult valoarea instrumentală a acestei metode. Așa cum remarcă J. Bruner, jocul constituie o admirabilă modalitate de activizare; elevul se găsește aici În situația de actor, de protagonist și nu de spectator, ceea ce corespunde foarte bine dinamismului gândirii, imaginației și vieții lui afective, unei trebuințe interioare de acțiune și afirmare; el simte nevoia să stabilească
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
între Agamemnon și Ahile, printr-o rugă adresată Muzelor. Și în cazul Republicii, o rugă adresată acelorași Muze va însemna începutul povestirii despre rezultatele vrajbei, despre decăderea unei „familii” și a unui stat. Astfel, Platon începe să ne prezinte „un admirabil roman, chiar dacă extrem de sumar, plin de vitalitate și de adevăr, ce se desfășoară pe două planuri (colectiv și individual) care se explică și se luminează reciproc”. Întrepătrunderea dintre psihologic și politic va duce la explicarea vicisitudinilor politice prin metoda psihologică
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
pe care l-am schițat în viziunea Republicii, să îl urmărim într-un dialog unde cercetarea filosofică primește nume proprii, dincolo de simboluri sau de alegoria mitului și a personajelor literare. Este binecunoscut faptul că în dialogul Sofistul Platon reușește o admirabilă întemeiere a negației, pentru a putea delimita figura filosofului de cea a sofistului. Și de această dată, distribuția adevărului și manierele diverse în care cei doi îl stăpânesc constituie deosebirea lor. Sofistul, analogic retorului preocupat de domeniul verosimilului, pretinde o
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
morală și civică de care se bucură artistul este argumentul sub semnul căruia (din păcate) se petrece orice mecenat cultural. De aceea, orice mecenat are o conotație politică și rămâne, în subtext, vicios. Sinceritatea lui Platon este, în această chestiune, admirabilă. El a recunoscut o realitate față de care politicul contemporan preferă să se eschiveze recurgând la cele mai sofisticate artificii. Nici un fel de sofism nu va putea camufla însă caracterul interesat al ingerințelor politicului în orizontul pretins „autonom” al esteticii. Lumea
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
mecanism pus în slujba perpetuării inegalităților sociale? Suntem nevoiți să admitem că, în ciuda străduinței ei de a recompensa meritele personale ale indivizilor, i se poate reproșa că nu face destul pentru a anihila efectele statusului socio-economic al elevilor. * Într-o admirabilă sinteză de psihologie socială aplicată în sfera educației, apărută de curând în limba română, J.M. Monteil (1997) afirma că rămâne încă un drum lung de parcurs până la închegarea unei abordări științifice veritabile în acest domeniu. Spus mai brutal, nu există
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
a se informa În legătură cu realizările În domeniul eugeniei de dincolo de Atlantic. Eugeniștii români au călătorit În Statele Unite pentru a discuta cu colegii lor americani și au Încercat să emuleze - atât cât permitea contextul românesc - ceea ce ei percepeau ca fiind spiritul admirabil de voluntariat motivat civic al americanilor 23. În comentariile pe care românii le-au redactat despre colegii lor americani, este remarcabilă absența oricăror referiri la aspectele rasiste și xenofobe ale unora dintre variantele teoriilor eugenice din Statele Unite. Chiar dacă s-a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
privirile mustrătoare ale părinților, din vremea neastîmpăratei noastre copilării?!...). * Limbajul nonverbal Își are, se știe, importanța lui În viața omului. Iată trei situații sugestive, consemnate de H. de Balzac: „În dragoste, trei sferturi din ceea ce se spune se exprimă prin admirabila elocință a ochilor”; „Oamenii nebăgați În seamă Își răzbună situația lor prin disprețul privirii lor”; Dacă o fată poate să se uite, fără să roșească, În ochii părinților săi, asta e de-ajuns”. * „Cine nu poate face mai bine un
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Secolul al XIII-lea și începutul secolului următor permit câtorva filosofi să obțină titluri de glorie! în tradiția filosofică și teologică, Sfântul Bonaventura trece drept doctorul serafic, Duns Scot - doctorul subtil, William of Occam - doctorul invincibil iar Roger Bacon doctorul admirabil ... S-ar putea spune despre Amaury din Bène că excelează, cu panteismul său amoral, ca doctor hedonist, că îndemnul la „reluarea individuală” - o idee a lui Ravachol de mai târziu - face din Willem Cornelisz din Anvers un remarcabil doctor anarhist
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
iată cartea de filosofie. De ce Eseuri? Pentru că Montaigne încearcă atât de mult încât nu găsește. A încerca înseamnă a căuta, a meșteri, a ispiti, a îndrăzni, a înainta și a da înapoi, a-și mărturisi îndoielile, a descoperi niște certitudini admirabile sau a ajunge în impas. Această formă se potrivește bine cuvântului în mișcare, niciodată oprit în loc, înțepenit în mod artificial și eronat. Vocea curge, numai ea contează. Urma acestei voci înseamnă deja ceva mai puțin decât ea... încă o vorbă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
plan de acțiune, doar cu obiective, subobiective și ținte de atins în orizonturi date de timp; acest plan ar trebui să fie convertit în obiective de realizat de către instituțiile relevante: sănătate, educație, finanțe. (Zamfir, 2005). De aceea, o s., aparent admirabilă, nu are nici o valoare dacă nu se regăsește într-un plan strategic. Într-un articol publicat în 2002, în Harvard Business Review on Advances Strategy (Eisenhardt și Sull, 2002), într-o analiză a s. celor mai importante companii americane, ENRON era
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
viziunea abisală” și celelalte exutorii mântuitoare de „platitudinea” rațiunii și realității. Or, ceea ce e esențial la Dostoievski e tocmai gradul extrem de potențare al rațiunii și realității. Situațiile limită sunt tocmai stadiul maxim al normalului. Paul Zarifopol a făcut cândva următoarea admirabilă observație: „Pentru Dostoievski materialul violent era obiect de experiență normală; de aceea expunerea lui are acea obiectivitate, și dramatică și narativă, care minunează pe oricare cititor priceput și neprevenit”. Alți scriitori ruși, epigoni ai lui Dostoievski, au fabricat, nu fără
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
siguranța spiritului, dar acea libertate sporită prin educație și disciplină. Frica de a-ți place Dunărea albastră e mai ales o stare de nesiguranță. Cât de bine-l înțeleg pe Nietzsche proclamându-și cu ostentație admirația pentru Bizet! Și ce admirabil compozitor e Verdi! ISPITA JURNALULUI Am, în genere, o destul de scăzută stimă pentru genul jurnalului intim. „A ține un jurnal” mi s-a părut totdeauna un lucru destul de suspect. Bineînțeles, bineînțeles, admir și eu ca toată lumea și le reiau deseori
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
închipuite, au o așa-numită „viață interioară” și fac, dragă Doamne, „introspecție”. Acuitate, subtilitate, „scalpel pătrunzător” și așa mai departe: mofturi! Eugenio D’Ors vorbea odată de „mitul lugubru al vieții interioare”; de asemenea, la noi, T. Mazilu în același admirabil volum pe care-l pomeneam la început îi denunța și el iluziile. N-am nimic, vai de mine, contra vieții interioare, îmi place să cred că am și eu una, dar purtată prea la vedere devine o impostură și încă
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
de operă (spre deosebire de Dl. Jourdain). Tudor Vianu în Arta prozatorilor români nu se ocupă numai de romancieri și nuveliști. Criticul, eseistul, filozoful, istoricul, economistul, oratorul, pamfletarul sunt prozatori și opera lor trebuie să aibă un stil. Claude Lévi-Strauss este un admirabil prozator, suculent, precis, sugestiv. Bergson, Nietzsche, Valéry, Sainte-Beuve, Maiorescu sunt mari prozatori; de Iorga ce să mai spun? Arta lui literară o egalează pe a celor mai mari de pretutindeni și de totdeauna. Azi nu mai există mari istorici, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
asemenea tehnicism a fost luat nu atât din textele marxiste (care sunt științifice, nu tehnice), cât din textele sociologice. Sociologia este o știință burgheză. Modelele sale sunt anglo-saxone și franceze. De altfel, și retorica bazată pe „hiperbola simplistă” are trăsături admirabil de burgheze. Vezi, de exemplu, limbajul futurismului (fascist). Limbajul ziarului Lotta continua 1 și (la un nivel mult inferior) cel al publicației Potere Operaio 2 sunt un amestec de „scriitură” paradoxală, de scandal à la Marinetti 3, și de „scriitură
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
o singură pagină despre tragedia din care nu aveam să ies multă vreme și pe care, în fapt, n-am uitat-o nici azi: dispariția tatălui. N. Manolescu notează mai sistematic stările prin care trece, și jurnalul său este, repet, admirabil, dacă poate fi admirabil ceva ce este atât de aproape de durere. EUGEN SIMION SCRIERI: Literatura română de azi. 1944-1964 (în colaborare cu Dumitru Micu), București, 1965; Lecturi infidele, București, 1966; Metamorfozele poeziei, București, 1968; Contradicția lui Maiorescu, București, 1970; Teme
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
tragedia din care nu aveam să ies multă vreme și pe care, în fapt, n-am uitat-o nici azi: dispariția tatălui. N. Manolescu notează mai sistematic stările prin care trece, și jurnalul său este, repet, admirabil, dacă poate fi admirabil ceva ce este atât de aproape de durere. EUGEN SIMION SCRIERI: Literatura română de azi. 1944-1964 (în colaborare cu Dumitru Micu), București, 1965; Lecturi infidele, București, 1966; Metamorfozele poeziei, București, 1968; Contradicția lui Maiorescu, București, 1970; Teme, vol. I-IV, București
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
a impresionat pe E. Lovinescu (dramă a unei „umanități lipsite de poezie”, „puternic zugrăvită” și potențată de un „stil ferm și mat”). Critica vremii, apoi istoricii literari au apreciat atât aportul tematic - contribuția la cunoașterea psihologiei feminine și infantile, în „admirabile pagini de introspecție” -, cât și capacitatea autoarei de a pătrunde realitatea, talentul de a evoca firesc, într-o narațiune animată de dialogul nervos, cu putere de caracterizare. Aproape necunoscut și necomentat este alt roman, Din zilele și gândurile mele, publicat
MARINO-MOSCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288039_a_289368]
-
Călătoria, din Țara luminii sau din Oglinzi: „Foarte mulți oameni se-neacă-n oglinzi, / femei palide, prunci suferinzi...” Iar în călătoria ultimă: „de soare străvezii, sătui de ploi, / vom adormi cu pleoapele deschise, / prins fiecare-n delta lui de vise...” Admirabilul poem recapitulativ Copilul meu, să nu mă cauți, capodopera sa, e o variantă din perspectivă feminină la De-a v-ați ascuns... de Tudor Arghezi. Sinteză, altfel spus, a disponibilităților afective și expresive ale unei moraliste patetice. Există dorința de
ISANOS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287622_a_288951]
-
a creației sale i se datorează lui Ștefan Aug. Doinaș: „Gheorghe Istrate este un poet incomensurabil mai mare decât ecoul poeziei sale. Ce surprinzător e să constați cu câtă pudoare, cu câtă perseverență, cu câtă variată pasiune și cu ce admirabile rezultate acest poet lipsit de ostentație și-a alcătuit, și-a cultivat, și-a desăvârșit un mit al său, prin simpla dar sugestiva potențare a unei perspective tradiționale.” Pentru volumul Fragmente despre infinit (101 intropoeme) (2000) I. a fost distins
ISTRATE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287632_a_288961]
-
Lonfgelow, incluse în Tălmăciri (1909). Frapează adaptarea suplă la diverse tonalități, poetul situându-se printre cei mai buni traducători în românește. În interpretarea baladelor Ucenicul vrăjitor și Craiul ielelor de Goethe, Blestemul bardului de Uhland, Lenore de Bürger, echivalențele sunt admirabile. Cu D. Anghel mai traduce Poezii de Ibsen, poemul dramatic Camoens de Fr. Halm, romanul Strigoiul Carpaților de Al. Dumas-tatăl și drama Gringoire a lui Théodore de Banville. Câteva traduceri din La Fontaine, în aceeași colaborare, au apărut postum. E
IOSIF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
evitând efortul scrisului. O susținută activitate de traducător din limbile franceză, spaniolă, italiană, germană și engleză dă sens concret unei mari disponibilități intelectuale: de la Cervantes și Shakespeare până la Thackeray și Rimbaud, tălmăcirile lui păstrează ritmul și nuanțele originalului, cu o admirabilă constanță. Studiile sale - mai ales cele referitoare la Renaștere, la baroc și la arta primei jumătăți a secolului al XX-lea - sunt, în descendența celor ale lui Tudor Vianu, unele dintre cele mai importante în literatura românească de specialitate. SCRIERI
FRUNZETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287105_a_288434]
-
față de evenimentul respectiv, care nu se poate imagina fără un loc ori locuri ale memoriei, a Început să devină o problemă a stilului sau stilurilor În care narațiunile istorice au fost scrise. După multă vreme, În care s-a brodat admirabil de artistic pe seama evenimentelor considerate obiective, povestirile hieratice ale istoriei au căzut Într-un con de umbră. Locul adevărat al memoriei este unul din ce În ce mai problematic. Să fie doar o modă ce se răzbună pe prea trecătoare certitudini? Istoricul de azi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
zile), literatura rezistenței cuprinde cărțile, puține, apărute cu greu, mereu amânate, adesea mutilate, dar niciodată pervertite În adevărul lor, apăsat și proclamat Într-un timp În care apăruse verbul «a profesionaliza» sinonim cu o acuză politică. Ce altceva decât o admirabilă «literatură a rezistenței» Înseamnă nu doar romanul politic al ultimilor 15 ani, ci și cărțile lui Constantin Noica și ale școlii sale, actul cultural fundamental de recuperare - fie și târzie - a filosofiei grecești, seria «Orientalia», eseurile lui Anton Dumitriu, dramatica
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și a morții, „aduce un univers liric cu desăvârșire nou, atât ca viziune, cât și ca expresie”, urzind, „cu o finețe de mare artist”, „vălurile unei tristeți diafane”. Recenzând volume de proză semnate de Mihail Sadoveanu („farmec literar”, „forță epică”, admirabile tablouri din natură, galerie de personaje originale, bonomie, savuros umor), Mateiu I. Caragiale (considerat „printre magicienii verbului literar românesc”, creator al unor „minunate și muzicale evocări”, pline de pitoresc și vrajă) sau făcând o evaluare globală a operei lui Gib
MIHAESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288113_a_289442]