KorAP: Find »[drukola/base=adoptat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...65 66 67 ...451 >

11,268 matches

Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830

adoptatorului. Legea cheamă reciproc la succesiune anumite rude, grupate în patru clase de moștenitori legali 252 fără a deosebi după cum succesibilii sunt rude firești sau rude din adopție. Între aceste persoane cu vocație succesorală legală reciprocă sunt, în primul rând, adoptatul și adoptatorul. Art.97 din C. fam. prevede că ambii părinți au aceleași drepturi și îndatoriri față de copiii lor minori. Masura adopției are ca efect și dreptul la succesiune, asemanator cu situatia filiației firești. Pentru ca o persoană să poată moșteni

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
drepturi și îndatoriri față de copiii lor minori. Masura adopției are ca efect și dreptul la succesiune, asemanator cu situatia filiației firești. Pentru ca o persoană să poată moșteni trebuie să îndeplinească unele condiții, între care să aibă vocație succesorală. g. Numele adoptatului a) Numele dobândit de adoptat Ca efect al adopției, adoptatul dobândește numele de familie al adoptatorului. Adopția făcută de soți cu nume comun, presupune ca adoptatul dobândește acest nume. Aceeași soluție este și în cazul în care un soț adoptă

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
urmează a se stabili ce nume va lua soțul care are nume comun cu celălalt soț, dar care este adoptat în timpul căsătoriei. El rămâne cu numele comun: și nu dobândește numele adoptatorului. În cazul în care celălalt soț consimte, soțul adoptat poate dobândi numele de familie al adoptatorului. În situația în care soțul adoptat rămâne cu numele comun, iar căsătoria se desface prin divorț, acel soț nu va lua numele pe care l-a avut înainte de căsătorie, în sensul art.40

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
cu celălalt soț, dar care este adoptat în timpul căsătoriei. El rămâne cu numele comun: și nu dobândește numele adoptatorului. În cazul în care celălalt soț consimte, soțul adoptat poate dobândi numele de familie al adoptatorului. În situația în care soțul adoptat rămâne cu numele comun, iar căsătoria se desface prin divorț, acel soț nu va lua numele pe care l-a avut înainte de căsătorie, în sensul art.40 alin.3 din C. fam, ci numele adoptatorului pentru a înlătura toate urmele

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
unele din ele s-ar afla în nevoie din cauza incapacității de a munci. Familia însă cuprinde nu numai pe soți și persoanele care descind dintr-un autor comun chiar și persoane care la început au fost străine (de exemplu, copii adoptați sau luați spre creștere). B. Caractere juridice Caracterele juridice ale obligației de întreținere sunt deduse din prevederile legale și conferă acestei instituții o identitate proprie. Obligația de întreținere poate fi privită sub forma unei datorii de întreținere și se deosebește

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
datorează întreținere față de acel copil, după părinții săi firești (art. 87 C. fam.). Copilul astfel întreținut cel puțin zece ani datorează întreținerea față de soțul părintelui său. Totuși, dacă soțul a contribuit la întreținerea copilului celuilalt soț, are copii firești sau adoptați, ei urmează a cere întreținerea, în primul rând, de la copiii firești sau adoptați și după aceea de la copilul soțului său întreținut cel puțin zece ani. Soluția rezultă din rațiunea textelor (art. 87 alin. 2 și art. 89 lit. b C.

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
Copilul astfel întreținut cel puțin zece ani datorează întreținerea față de soțul părintelui său. Totuși, dacă soțul a contribuit la întreținerea copilului celuilalt soț, are copii firești sau adoptați, ei urmează a cere întreținerea, în primul rând, de la copiii firești sau adoptați și după aceea de la copilul soțului său întreținut cel puțin zece ani. Soluția rezultă din rațiunea textelor (art. 87 alin. 2 și art. 89 lit. b C. fam.); * moștenitorii persoanei care a fost obligată la întreținerea unui minor sau care

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
până atunci fiind unilaterală; 2) soțul are drept de a primi întreținere de la copilul celuilalt soț, fie că are copii firești, fie că nu are asemenea copii. Soțul trebuie să ceară întreținerea, în primul rând de la copiii săi firești sau adoptați și, după aceea, de la copilul celuilalt soț întreținut cel puțin zece ani. * Obligația de întreținere față de copilul luat spre creștere, fără îndeplinirea formelor cerute pentru adopție Condiții de existență a acestei obligatii: a) este condiționată de faptul luării copilului spre

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
este stabilită obligația legală de întreținere și care sunt creditorii (beneficiarii) ei? 6) Cum se execută această îndatorire legală? 7) Ce fapta penală săvârșeste debitorul obligației de întreținere și în ce condiții acesta răspunde penal? 8) În ce imprejurari copiii adoptați de către o persoană sau familie beneficiază de obligația de întreținere? b) Teste de autoevaluare 1) Obligația de întreținere există între următoarele persoane: a) soț și soție; b) frații și surorile din afara căsătoriei; c) toate rudele. 2) Ordinea în care se

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
care îl au numai părinții firești, nu și celor adoptatori. Principiul egalității părinților în exercitarea ocrotirii părintești. Exercițiul drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești revine părinților în mod egal, fără a deosebi dacă minorul este din căsătorie sau din afara ei, ori adoptat. Ca efect al principiului egalității in drepturi dintre bărbat și femeie (art.48, alin.1 și 3 și art.16 din Constituția României), și exercitarea drepturilor părintești trebuie să se facă în mod egal, fără discriminarea unui părinte față de celălalt

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
Corola-publishinghouse/Science/192_a_430

problema pentru a se putea fixa coordonatele rezultatului dorit; deși procesul și problema sunt bine cunoscute, se poate întâmpla de multe ori să nu se găsească o soluție, în acest caz fiind nevoie de o abordare nouă, total diferită; soluția adoptată trebuie să se potrivească modului practic de realizare și dorințelor celor care o implementează și utilizează. 4) Schimbările din structura industriei sau din structura pieței, care iau pe toată lumea „pe nepregătite” Structurile industriei și ale pieței durează, câteodată, ani de

Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
formalizare sunt mult mai apte să adopte inovările radicale. Alții (L.M. Scuilli, 1998) susțin că adoptarea inovării radicale este mult mai adecvată întreprinderilor cu o structură cu grad redus de centralizare. Referitor la relația dintre mărimea întreprinderii și tipul inovării adoptate, D. Dougherty și C. Hardy (1996)<footnote Dougherty, D., Hardy, C., „Sustained Product Innovation in Large, Mature Organisations: Overcoming Innovation-to-Organisation Problems”, The Academy of Management Journal, Vol. 39, 1996, pp. 1120-1153. footnote> apreciază că mărimea întreprinderii se corelează în sens

Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
întrucât întreprinderea utilizează noua tehnologie pentru fabricația unui produs finit, cât și ca o inovare radicală sau incrementală, în funcție de intensitatea abaterii față de tehnologiile existente în cadrul întreprinderii. Soluționarea majorității divergențelor punctelor de vedere în ceea ce privește legătura dintre caracteristicile organizaționale și tipul inovării adoptate depinde de tratarea adoptării inovării ca o problemă multidimensională. Dacă un proces de adoptare a inovării ar fi caracterizat, potrivit unor studii, doar de una dintre aceste dimensiuni, modelele existente referitoare la adoptarea și managementul inovării ar fi adecvate perceperii

Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
fi abordată ca un concept uni sau bidimensional. De cele mai multe ori, aceasta trebuie abordată dintr-o perspectivă multidimensională. Pornind de la acceptarea abordării multidimensionale a inovării, s-au încercat diferite modalități de clarificare a relației dintre caracteristicile organizaționale și tipul inovării adoptate. În studiile elaborate, M.A. Hitt și colaboratorii săi (1996)<footnote Hitt, M.A., Hoskisson, R.E., Johnson, R.A., Moesel, D.D., „A market for corporate control and firm innovation”, The Academy of Management Journal, Vol. 39, 1996, pp. 1084-1119. footnote> au

Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
individual, fără nicio legătură între ele și urmărește să demonstreze pertinența și avantajele unei abordări multidimensionale referitoare la adoptarea inovării. Modelul prezentat (figura 1.5) oferă un cadru multidimensional pentru evaluarea relației dintre caracteristicile organizatorice ale întreprinderii și tipul inovării adoptate, arătând că abordarea procesului de adoptare a inovării dintr-o perspectivă strategică trebuie să trateze inovarea cel puțin în termenii celor trei dihotomii: inovare de produs - inovare de proces, inovare radicală - inovare incrementală, inovare tehnologică - inovare administrativă. Originalitatea modelului constă

Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
mult decât atât, niciun sistem de evaluare globală a proiectelor nu asigură îmbinarea simplității cu precizia și nu permite eliminarea incertitudinii inerente informațiilor disponibile privitoare la proiecte. Deși se apreciază că în cadrul procesului de evaluare a proiectelor metoda de evaluare adoptată este esențială pentru obiectivitatea și valoarea rezultatelor evaluării, calitatea aprecierii managerului de proiect nu poate fi egalată de nicio metodă mecanicistă de evaluare. Managerul de proiect este cel care va adopta o metodă sau un set de metode de evaluare

Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA (2013) [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
Corola-publishinghouse/Science/187_a_181

și un rezultat garantat. Este imposibil să fie stabilite norme de audit și servicii conexe care să se aplice de o manieră universală la toate situațiile cu care un auditor se poate confrunta; în consecință, auditorul trebuie să considere normele adoptate ca principii fundamentale care trebuie urmărite în aplicarea lor. Procedurile necesare pentru punerea în lucru a acestora sunt lăsate la judecata fiecărui profesionist și variază în funcție de circumstanțele fiecărui caz. Cu alte cuvinte, raționamentul auditorului va preleva în ultimă instanță, acest

AUDIT FINANCIAR Misiuni de asigurare și servicii conexe by Horia NEAMŢU, Aureliana-Geta ROMAN, Eugeniu ŢURLEA (2012) [Corola-publishinghouse/Science/187_a_181]
Standarde naționale de audit. În scrisoarea de misiune, contractul de audit, precum și în raportul de audit, auditorii financiari, membrii CAFR, menționează în cadrul paragrafelor privind responsabilitatea auditorului faptul că și-au condus activitatea în conformitate cu Standardele Internaționale de Audit/ de Revizuire etc. adoptate integral de CAFR. Capitolul 3 Misiunile de asigurare 3.1. Cadrul de referință pentru misiunile de asigurare Auditul este o intervenție specifică, metodică de examinare critică și evaluare fondată pe un referențial contabil. Este un proces complex care constă în

AUDIT FINANCIAR Misiuni de asigurare și servicii conexe by Horia NEAMŢU, Aureliana-Geta ROMAN, Eugeniu ŢURLEA (2012) [Corola-publishinghouse/Science/187_a_181]
Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186

consumul de unt, smântână și mezeluri. Nu gătiți niciodată În unt, ci În ulei de măsline. Feriți-vă de chipsuri, pizza, foietaje și alte produse de patiserie, care conțin grăsimi ascunse. Diminuați cantitatea de sos din felurile de mâncare și adoptați rețete ușoare, pe bază de roșii, spanac, măcriș, plante aromatice, iaurt, brânză albă. Consumați cu regularitate pește (de preferință proaspătă și variați speciile fără a le elimina pe cele grase. Rețineți că, cu cât culoarea unui pește este mai intensă

Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315

diferenței dintre resursele inițiale și cele înregistrate la o dată ulterioară, confirmându-se o legătură între cele două (xe "Ravallion"Ravallion, 1996, p. 1337). Modul în care este abordată relația dintre femei și sărăcie/excluziune socială poate diferi în funcție de modelul conceptual adoptat. În teorie, acexe "Akerlof"st punct de pornire se constituie în ceea ce eu am numit un argument tare, care se referă la dimensiunea feminizării sărăciei, și un argument slab, care vizează dimensiunea sărăciei genizate prin identificarea anumitor grupuri de femei

Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996

1.2. Construcția mașinii asincrone O dată cu generalizarea sistemului trifazat de producere, transport și distribuție a energiei electrice, a luat o mare amploare construcția unor mașini asincrone capabile să funcționeze în corelare directă cu acest sistem. Mașinile asincrone trifazate constituie soluția adoptată, iar construcția lor a fost propusă și analizată în mod amănunțit de Dolivo - Dobrowolski în 1889. Aproximativ aceleași elemente componente ale mașinii propuse atunci se regăsesc și în construcțiile actuale. În cele ce urmează se vor face referiri la mașinile

Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion (2000) [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
a reglajului de viteză, cu pierderi reduse. Rămâne de luat decizia adoptării unei soluții în dauna alteia și după evaluarea costurilor. b) Motorul asincron cu rotor în scurtcircuit (colivie) Se poate modifica alunecarea dacă se variază tensiunea de alimentare. Schema adoptată tot mai frecvent în ultimul timp este prezentată în figura 5.36a). Dacă se ține seama de expresia alunecării critice scr, (5.209-1), aceasta nu depinde de tensiunea de alimentare, de aceea familia de caracteristici la U1= variabil are punctul

Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion (2000) [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
pot conecta în serie de la aceeași rețea, fiecare convertind câte jumătate din puterea totală a mașinii. Soluția are perspective de aplicare la unități de foarte mare putere din sistemele de conversie a energiei. b) Motoare cu convertor înglobat. Printre soluțiile adoptate frecvent în secolul trecut s-au remarcat cele bazate pe folosirea convertorului rotativ de frecvență plasat chiar pe rotorul mașinii asincrone. Armătura rotorică posedă două înfășurări: una primară trifazată inductoare, legată la trei inele, alimentate prin perii de la rețea și

Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion (2000) [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
valorile critice), pentru o gamă largă a vitezei de la 0 până în apropierea valorii nominale. Evident, mașina va absorbi totuși un curent exagerat de mare (4-5 I1N) care trebuie controlat și de cele mai multe ori limitat. Pentru situațiile practice, punctele de funcționare adoptate trebuie să se situeze între cele două dependențe extreme de pe fig. 6.48. Este ușor de constatat că funcționarea la frecvențe superioare celei nominale se realizează prin menținerea tensiunii la valoarea sa limită - cea nominală deobicei și creșterea numai a

Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion (2000) [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974

motivație, angajare și atitudini profesionale din partea corpului profesoral și a studenților. un climat intelectual oferit ca suport pentru studenți și profesori. Rolul educațional de lider În regenerarea academică a Londrei. o cultură organizațională și managerială adecvate realizării misiunii și strategiei adoptate. Viziunea creată trebuie să genereze o atitudine de Încredere În viitor și În posibilitățile universității de a se dezvolta pe direcția considerată. O viziune oportună oferă posibilitatea tuturor membrilor universității să Își identifice interesele cu cele ale instituției și, deci

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]