1,908 matches
-
în timp ce electronii σ continuă să stabilească legătura dintre cei doi atomi de carbon. Căldura de adsorbție este mult mai mare în acest caz, de 20 - 100 kcal/mol, iar viteza de chemosorbție crește cu creșterea temperaturii, deși acest tip de adsorbție poate avea loc și la temperaturi joase. Mărimea ce caracterizează adsorbția este coeficientul de adsorbție, definit ca raportul dintre cantitatea de adsorbat x și unitatea de suprafață a adsorbantului S. Adsorbanții uzuali sunt fie sisteme capilare, fie pulberi-suspensii a căror
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de carbon. Căldura de adsorbție este mult mai mare în acest caz, de 20 - 100 kcal/mol, iar viteza de chemosorbție crește cu creșterea temperaturii, deși acest tip de adsorbție poate avea loc și la temperaturi joase. Mărimea ce caracterizează adsorbția este coeficientul de adsorbție, definit ca raportul dintre cantitatea de adsorbat x și unitatea de suprafață a adsorbantului S. Adsorbanții uzuali sunt fie sisteme capilare, fie pulberi-suspensii a căror suprafață este neomogenă, deosebindu-se esențial de suprafața „netedă” a lichidelor
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
adsorbție este mult mai mare în acest caz, de 20 - 100 kcal/mol, iar viteza de chemosorbție crește cu creșterea temperaturii, deși acest tip de adsorbție poate avea loc și la temperaturi joase. Mărimea ce caracterizează adsorbția este coeficientul de adsorbție, definit ca raportul dintre cantitatea de adsorbat x și unitatea de suprafață a adsorbantului S. Adsorbanții uzuali sunt fie sisteme capilare, fie pulberi-suspensii a căror suprafață este neomogenă, deosebindu-se esențial de suprafața „netedă” a lichidelor. La lichide, suprafața geometrică
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
mult mai mare decât cea geometrică. De aceea este necesar să se introducă o mărime care măsoară suprafața reală a solidelor; aceasta este suprafața specifică. Ea se definește ca suprafața, exprimată în cm2 sau m2, pe care o prezintă la adsorbție un gram de adsorbant solid, sau suprafața raportată la unitatea de volum. Ss = S / m [cm2/g ; m2/ g] La adsorbanții obișnuiți, suprafața specifică este de 100 m2/g. Aceasta este o mărime constantă ce caracterizează un adsorbant dat. Deoarece
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
m [cm2/g ; m2/ g] La adsorbanții obișnuiți, suprafața specifică este de 100 m2/g. Aceasta este o mărime constantă ce caracterizează un adsorbant dat. Deoarece suprafața specifică a adsorbanților nu este de obicei cunoscută, nu putem exprima coeficientul de adsorbție în moli/cm2; el poate fi redat doar în număr de moli fixați pe un gram de adsorbat. Se notează: Γs = ns / m , unde ns - număr de moli de adsorbat; m - număr de grame adsorbant. În cazul adsorbției gazelor pe
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
coeficientul de adsorbție în moli/cm2; el poate fi redat doar în număr de moli fixați pe un gram de adsorbat. Se notează: Γs = ns / m , unde ns - număr de moli de adsorbat; m - număr de grame adsorbant. În cazul adsorbției gazelor pe adsorbanți solizi, se poate reda doar volumul V în cm3 de gaz (adus în condiții normale) adsorbit de un gram de corp solid. 1.1.2.2. Influența diferiților factori asupra adsorbției la solide Studiul adsorbției gazelor pe
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
număr de grame adsorbant. În cazul adsorbției gazelor pe adsorbanți solizi, se poate reda doar volumul V în cm3 de gaz (adus în condiții normale) adsorbit de un gram de corp solid. 1.1.2.2. Influența diferiților factori asupra adsorbției la solide Studiul adsorbției gazelor pe suprafețe solide necesită cunoașterea felului cum variază coeficientul de adsorbție cu presiunea gazului sau concentrația sa și cu temperatura la care se produce adsorbția. 110 1.1.2.2.1. Influența presiunii Adsorbanții solizi
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
În cazul adsorbției gazelor pe adsorbanți solizi, se poate reda doar volumul V în cm3 de gaz (adus în condiții normale) adsorbit de un gram de corp solid. 1.1.2.2. Influența diferiților factori asupra adsorbției la solide Studiul adsorbției gazelor pe suprafețe solide necesită cunoașterea felului cum variază coeficientul de adsorbție cu presiunea gazului sau concentrația sa și cu temperatura la care se produce adsorbția. 110 1.1.2.2.1. Influența presiunii Adsorbanții solizi importanți din punct de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
V în cm3 de gaz (adus în condiții normale) adsorbit de un gram de corp solid. 1.1.2.2. Influența diferiților factori asupra adsorbției la solide Studiul adsorbției gazelor pe suprafețe solide necesită cunoașterea felului cum variază coeficientul de adsorbție cu presiunea gazului sau concentrația sa și cu temperatura la care se produce adsorbția. 110 1.1.2.2.1. Influența presiunii Adsorbanții solizi importanți din punct de vedere practic sunt străbătuți de un număr enorm de capilare (pori) ale
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
corp solid. 1.1.2.2. Influența diferiților factori asupra adsorbției la solide Studiul adsorbției gazelor pe suprafețe solide necesită cunoașterea felului cum variază coeficientul de adsorbție cu presiunea gazului sau concentrația sa și cu temperatura la care se produce adsorbția. 110 1.1.2.2.1. Influența presiunii Adsorbanții solizi importanți din punct de vedere practic sunt străbătuți de un număr enorm de capilare (pori) ale căror diametre variază în limite foarte largi; unele sunt vizibile cu ochiul liber, în timp ce
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
ochiul liber, în timp ce altele se pot apropia de dimensiunile moleculare. De aceea este normal să admitem că în prezența vaporilor unor substanțe, în porii adsorbantului se poate produce fenomenul de condensare capilară. În realitate, acest fenomen intervine alături de cel de adsorbție. Când adsorbantul este pus în contact cu un gaz, la presiuni de echilibru coborâte, pe suprafața capilarelor se formează stratul de adsorbție. Trebuie remarcat că numai în primul strat se petrece un fenomen real de adsorbție, moleculele gazoase fiind reținute
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
în porii adsorbantului se poate produce fenomenul de condensare capilară. În realitate, acest fenomen intervine alături de cel de adsorbție. Când adsorbantul este pus în contact cu un gaz, la presiuni de echilibru coborâte, pe suprafața capilarelor se formează stratul de adsorbție. Trebuie remarcat că numai în primul strat se petrece un fenomen real de adsorbție, moleculele gazoase fiind reținute la suprafața corpului solid; în celelalte straturi, moleculele se așează peste alte molecule gazoase și avem un fenomen de condensare. Reprezentând grafic
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
intervine alături de cel de adsorbție. Când adsorbantul este pus în contact cu un gaz, la presiuni de echilibru coborâte, pe suprafața capilarelor se formează stratul de adsorbție. Trebuie remarcat că numai în primul strat se petrece un fenomen real de adsorbție, moleculele gazoase fiind reținute la suprafața corpului solid; în celelalte straturi, moleculele se așează peste alte molecule gazoase și avem un fenomen de condensare. Reprezentând grafic coeficientul de adsorbție Γ în funcție de presiunea de echilibru p se obține o curbă care
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
că numai în primul strat se petrece un fenomen real de adsorbție, moleculele gazoase fiind reținute la suprafața corpului solid; în celelalte straturi, moleculele se așează peste alte molecule gazoase și avem un fenomen de condensare. Reprezentând grafic coeficientul de adsorbție Γ în funcție de presiunea de echilibru p se obține o curbă care prezintă pe porțiunea inițială mersul izotermei de adsorbție, iar la presiuni ridicate, curba prezintă o ascensiune care se accentuează până în apropierea valorii presiunii vaporilor saturați, p0 (fig. 1.4
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
solid; în celelalte straturi, moleculele se așează peste alte molecule gazoase și avem un fenomen de condensare. Reprezentând grafic coeficientul de adsorbție Γ în funcție de presiunea de echilibru p se obține o curbă care prezintă pe porțiunea inițială mersul izotermei de adsorbție, iar la presiuni ridicate, curba prezintă o ascensiune care se accentuează până în apropierea valorii presiunii vaporilor saturați, p0 (fig. 1.4.). În acest domeniu se produce condensarea capilară. Acest fenomen explică creșterea rapidă a cantității de vapori ce umplu porii
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
domeniu se produce condensarea capilară. Acest fenomen explică creșterea rapidă a cantității de vapori ce umplu porii adsorbantului. La presiuni relativ mici se vor umple capilarele înguste, iar pe măsură ce presiunea are valori mai mari, porii mai largi. AB - izotermă de adsorbție; BC - curbă condensare capilară Acest tip de izotermă permite studiul structurii poroase a diferitelor corpuri, fapt important în practică, de exemplu în cazul catalizatorilor. O exprimare cantitativă a procesului de adsorbție se poate face printr-o ecuație empirică propusă de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
valori mai mari, porii mai largi. AB - izotermă de adsorbție; BC - curbă condensare capilară Acest tip de izotermă permite studiul structurii poroase a diferitelor corpuri, fapt important în practică, de exemplu în cazul catalizatorilor. O exprimare cantitativă a procesului de adsorbție se poate face printr-o ecuație empirică propusă de Boedeker și apoi de Freundlich (1907), de forma: Γ = k · C1/n sau Γ = k · p1/n Fig. 1.4. Diagramă coeficient de adsorbție - presiune de echilibru 111 unde Γ este
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
catalizatorilor. O exprimare cantitativă a procesului de adsorbție se poate face printr-o ecuație empirică propusă de Boedeker și apoi de Freundlich (1907), de forma: Γ = k · C1/n sau Γ = k · p1/n Fig. 1.4. Diagramă coeficient de adsorbție - presiune de echilibru 111 unde Γ este coeficientul de adsorbție; C este concentrația de echilibru a adsorbatului lichid; p este presiunea de echilibru a adsorbatului gazos; k și 1/n sunt constante care se determină în mod obișnuit pe cale grafică
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
face printr-o ecuație empirică propusă de Boedeker și apoi de Freundlich (1907), de forma: Γ = k · C1/n sau Γ = k · p1/n Fig. 1.4. Diagramă coeficient de adsorbție - presiune de echilibru 111 unde Γ este coeficientul de adsorbție; C este concentrația de echilibru a adsorbatului lichid; p este presiunea de echilibru a adsorbatului gazos; k și 1/n sunt constante care se determină în mod obișnuit pe cale grafică. Această relație poartă numele de izoterma lui Freundlich și poate
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Această relație poartă numele de izoterma lui Freundlich și poate fi reprezentată grafic printr-o parabolă (fig. 1.5.): C - concentrația de echilibru în mediu fluid a substanței care se adsoarbe; Γ - concentrația aceleiași substanțe pe adsorbant. Γ exprimă intensitatea adsorbției (coeficientul de adsorbție). Această relație reflectă satisfăcător desfășurarea adsorbției în domeniul concentrațiilor mici și în special al celor mijlocii. În ceea ce privește semnificația constantelor k și 1/n , k reprezintă valoarea coeficientului de adsorbție când presiunea de echilibru p (sau concentrația de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
numele de izoterma lui Freundlich și poate fi reprezentată grafic printr-o parabolă (fig. 1.5.): C - concentrația de echilibru în mediu fluid a substanței care se adsoarbe; Γ - concentrația aceleiași substanțe pe adsorbant. Γ exprimă intensitatea adsorbției (coeficientul de adsorbție). Această relație reflectă satisfăcător desfășurarea adsorbției în domeniul concentrațiilor mici și în special al celor mijlocii. În ceea ce privește semnificația constantelor k și 1/n , k reprezintă valoarea coeficientului de adsorbție când presiunea de echilibru p (sau concentrația de echilibru C) a
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
poate fi reprezentată grafic printr-o parabolă (fig. 1.5.): C - concentrația de echilibru în mediu fluid a substanței care se adsoarbe; Γ - concentrația aceleiași substanțe pe adsorbant. Γ exprimă intensitatea adsorbției (coeficientul de adsorbție). Această relație reflectă satisfăcător desfășurarea adsorbției în domeniul concentrațiilor mici și în special al celor mijlocii. În ceea ce privește semnificația constantelor k și 1/n , k reprezintă valoarea coeficientului de adsorbție când presiunea de echilibru p (sau concentrația de echilibru C) a adsorbantului are valoare unitară (este egală
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
concentrația aceleiași substanțe pe adsorbant. Γ exprimă intensitatea adsorbției (coeficientul de adsorbție). Această relație reflectă satisfăcător desfășurarea adsorbției în domeniul concentrațiilor mici și în special al celor mijlocii. În ceea ce privește semnificația constantelor k și 1/n , k reprezintă valoarea coeficientului de adsorbție când presiunea de echilibru p (sau concentrația de echilibru C) a adsorbantului are valoare unitară (este egală cu 1). În general, această constantă variază în limite largi pentru diferite sisteme adsorbant - adsorbat. 1/n este cuprins între limitele 0,1
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
variații relativ mari ale concentrației substanței pe adsorbant. Pe măsură ce concentrația din mediul fluid crește, panta curbei devine mai lină, tinzând către o paralelă la axa concentrațiilor în mediul fluid. Se manifestă un fenomen de saturație, explicabil dacă ținem seama că adsorbția este un fenomen de suprafață. 1.1.2.2.2. Influența temperaturii Fenomenul de adsorbție depinde de temperatura la care are loc. Prin creșterea temperaturii, adsorbția scade, iar la o anumită temperatură se instalează reversibilitatea procesului de adsorbție - desorbția. În
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
curbei devine mai lină, tinzând către o paralelă la axa concentrațiilor în mediul fluid. Se manifestă un fenomen de saturație, explicabil dacă ținem seama că adsorbția este un fenomen de suprafață. 1.1.2.2.2. Influența temperaturii Fenomenul de adsorbție depinde de temperatura la care are loc. Prin creșterea temperaturii, adsorbția scade, iar la o anumită temperatură se instalează reversibilitatea procesului de adsorbție - desorbția. În general, pentru o substanță dată, adsorbția fizică este mai rapidă iar chemosorbția mult mai lentă
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]