5,707 matches
-
riscurile vin În sprijinul resocializării deținuților, contribuind la schimbarea mentalității și a climatului necesar respectării drepturilor omului. Perceput ca ,,specie care se plânge”, deținutul apare Încă pentru neavizați, Într-o lumină Întunecată, ce combină Într-un melanj nefericit răutatea, promiscuitatea, agresivitatea antisocială, ori Într-o altă perspectivă, deținutul poate fi persoana nevinovată, persecutată până la degradarea fizică sau/și morală Psihologia, psihiatria, medicina, sociologia abordează fenomenul infracțional centrându-se pe analiza personalității infractorului, considerat ca o ființă concretă sub aspectul unor posibile
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
element care În reacțiile lui trădează discontinuitate, salturi nemotivate de la o extremă la alta, inconstanță În reacții față de stimuli, inconstanță de origine endogenă specifică. De asemenea, o altă pereche de trăsături care se completează și definesc conduita infracțională este iritabilitate agresivitate ( cu componentele violență fizică și violență verbală). Iritabilitatea emotivă se asociază destul de frecvent cu agresivitatea ducând al săvârșirea unor infracțiuni prin acte de violență. Fiecare persoană se confruntă cu noi probleme, noi orizonturi și noi posibilități de devenire. În această
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
În reacții față de stimuli, inconstanță de origine endogenă specifică. De asemenea, o altă pereche de trăsături care se completează și definesc conduita infracțională este iritabilitate agresivitate ( cu componentele violență fizică și violență verbală). Iritabilitatea emotivă se asociază destul de frecvent cu agresivitatea ducând al săvârșirea unor infracțiuni prin acte de violență. Fiecare persoană se confruntă cu noi probleme, noi orizonturi și noi posibilități de devenire. În această devenire, pentru fiecare contează ceea ce experimentează el Însuși, ceea ce trăiește el În mod unic : bucurii
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
statul, ordinea de drept, drepturile civile). Din punct de vedere psihiatrico-juridic, comportamentul antisocial se caracterizează prin recidivă și prin precocitatea debutului (Înaintea vârstei de 15 ani). Comportamentul agresiv reprezintă atitudini și acte cu conținut antisocial, cu manifestări de violență și agresivitate, descărcate de obicei exploziv. Agresivitatea umană, ca parte componentă a comportamentului uman are diverse manifestări la diferite niveluri : pulsional, afectogen, atitudinal, comportamental Agresivitatea ( din latinescul agression = a ataca) ,,se referă la o stare a sistemului psihofiziologic, prin care persoana, răspunde
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
civile). Din punct de vedere psihiatrico-juridic, comportamentul antisocial se caracterizează prin recidivă și prin precocitatea debutului (Înaintea vârstei de 15 ani). Comportamentul agresiv reprezintă atitudini și acte cu conținut antisocial, cu manifestări de violență și agresivitate, descărcate de obicei exploziv. Agresivitatea umană, ca parte componentă a comportamentului uman are diverse manifestări la diferite niveluri : pulsional, afectogen, atitudinal, comportamental Agresivitatea ( din latinescul agression = a ataca) ,,se referă la o stare a sistemului psihofiziologic, prin care persoana, răspunde printr-un ansamblu de conduite
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
de 15 ani). Comportamentul agresiv reprezintă atitudini și acte cu conținut antisocial, cu manifestări de violență și agresivitate, descărcate de obicei exploziv. Agresivitatea umană, ca parte componentă a comportamentului uman are diverse manifestări la diferite niveluri : pulsional, afectogen, atitudinal, comportamental Agresivitatea ( din latinescul agression = a ataca) ,,se referă la o stare a sistemului psihofiziologic, prin care persoana, răspunde printr-un ansamblu de conduite ostile În plan conștient, inconștient și fantasmatic cu scopul distrugerii, degradării, constrângerii, negării sau umilirii unei ființe sau
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
În plan conștient, inconștient și fantasmatic cu scopul distrugerii, degradării, constrângerii, negării sau umilirii unei ființe sau lucru investite cu o semnficație pe care agresorul le simte ca atare și reprezintă pentru el o provocare”. Fiecare individ este posesorul unei agresivități latente care sub influența stimulilor externi din mediu, poate evolua către forme antisociale sau criminale. În condițiile variabilității mediului, homeostazia comportamentului se realizează printr-o integrare permanentă a structurilor bazale (psihice, simbolice, mediate de limbaj și sociale) de caracter anticipativ
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
delincvența juvenilă. Măsurile de educație sanitară și psihopedagogică trebuie să prevină familia asupra semnificației pe care pot să o aibă diversele tulburări de caracter și conduită, mai ales dacă se manifestă precoce și prezintă un aspect pregnant de instabilitate, impulsivitate, agresivitate - toate acestea obiectivate În inadaptarea socială a copilului. Laboratoarele de sănătate mintală și sectoarele de igienă școlară trebuie să-și lărgească sfera de activitate pentru a cuprinde și unele aspecte ale profilaxiei delincventei juvenile. Ancheta acestei lucrări a fost realizată
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
element care În reacțiile lui trădează discontinuitate, salturi nemotivate de la o extremă la alta, inconstanță În reacții față de stimuli, inconstanță de origine endogenă specifică. De asemenea, o altă pereche de trăsături care se completează și definesc conduita infracțională este iritabilitate agresivitate (cu componentele violență fizică și violență verbală). Iritabilitatea emotivă se asociază destul de frecvent cu agresivitatea ducând al săvârșirea unor infracțiuni prin acte de violență. În mediul carceral, individul dezvoltă o puternică ostilitate față de relațiile cu cei din afară, personalul penitenciarului
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
În reacții față de stimuli, inconstanță de origine endogenă specifică. De asemenea, o altă pereche de trăsături care se completează și definesc conduita infracțională este iritabilitate agresivitate (cu componentele violență fizică și violență verbală). Iritabilitatea emotivă se asociază destul de frecvent cu agresivitatea ducând al săvârșirea unor infracțiuni prin acte de violență. În mediul carceral, individul dezvoltă o puternică ostilitate față de relațiile cu cei din afară, personalul penitenciarului În special. Comparativ cu lotul martor, În lotul studiat s-a obținut o medie a
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
luni). Multă atenție nu se acordă momentan acestor copii, dar din ceea ce se prezintă în diferite publicații de specialitate, aceste situații au mai multe cauze, printre care: acești copii stau multe ore în fața televizorului, vizionând emisiuni ce prezintă multă violență, agresivitate verbală și fizică, scene obscene; ei rămân impresionați de vedetism, violență și senzațional; butonează excesiv telefonul mobil, deranjând pe cei din jur (profesori, colegi); au o alimentație defectuoasă (având bani, consumă multe produse alimentare din comerț, cu multe e-uri
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
copilului sau să dezvolte, nu obediența, ci respectul individualității și autonomia de la vârstele cele mai fragede. Astfel, relațiile permisive determină comportamente uneori imprecise, alteori agresive și neascultare; cele autoritare determină supunere și lipsă de inițiativă și respect de sine, ori agresivitate, iar cele supraprotectoare tind să realizeze comportamente pasive, dependență și lipsă de reacție. Cum educarea copilului începe de la vârste fragede, părintelui îi sunt necesare anumite cunoștințe și calități pe care trebuie să le dovedească: pricepere, simț de răspundere, sănătate fizică
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
În ultimele decenii tot mai des se vorbește despre agresivitate, nu numai În cadrul psihopatologic dar și În viața comună. Agresivitatea a devenit un fenomen obișnuit În societate: pe străzi, Comportamentul social-agresiv ca manifestare a frustrării afective 121 În familii, la serviciu. De agresivitate sunt invadate ziarele, posturile de radio și
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
În ultimele decenii tot mai des se vorbește despre agresivitate, nu numai În cadrul psihopatologic dar și În viața comună. Agresivitatea a devenit un fenomen obișnuit În societate: pe străzi, Comportamentul social-agresiv ca manifestare a frustrării afective 121 În familii, la serviciu. De agresivitate sunt invadate ziarele, posturile de radio și televiziune. Un portret de coșmar al omenirii a fost publicat
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
decenii tot mai des se vorbește despre agresivitate, nu numai În cadrul psihopatologic dar și În viața comună. Agresivitatea a devenit un fenomen obișnuit În societate: pe străzi, Comportamentul social-agresiv ca manifestare a frustrării afective 121 În familii, la serviciu. De agresivitate sunt invadate ziarele, posturile de radio și televiziune. Un portret de coșmar al omenirii a fost publicat În revista Time (Jan. 17, 196g, 34): ”...Omul este una dintre cele mai agresive fiare din lume, care găsește o plăcere deplină În
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
Larousse agresiunea se definește ca “atac brutal neprovocat; atentat la integritatea psihologică sau fiziologică a persoanelor”. Din Dicționarul Explicativ al Limbii Române, ediția a II-a: “Agresiune - atac Împotriva unei personae sau a unui stat - Din lat. aggressio-atac”. Gorgos definește agresivitatea ca “ansamblu de conduite ostile care se pot manifesta În plan conștient, inconștient, fantasmatic, in scopul distrugerii, degradării, constrângerii, negării sau umilirii unui obiect investit de semnificație, conduite resimțite ca atare și neprovocate de acesta”. Registrul de manifestare a agresivității
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
agresivitatea ca “ansamblu de conduite ostile care se pot manifesta În plan conștient, inconștient, fantasmatic, in scopul distrugerii, degradării, constrângerii, negării sau umilirii unui obiect investit de semnificație, conduite resimțite ca atare și neprovocate de acesta”. Registrul de manifestare a agresivității se extinde de la atitudinea pasivă și indiferentă, evitare, refuzul de a Înțelege sau de a ajuta pe altul, ironie, opoziționismul pasiv sau activ, tachinare, până la atitudinea de amenințare și acte de violență propriu-zise. Manifestările agresivității umane sunt extrem de diverse și
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
acesta”. Registrul de manifestare a agresivității se extinde de la atitudinea pasivă și indiferentă, evitare, refuzul de a Înțelege sau de a ajuta pe altul, ironie, opoziționismul pasiv sau activ, tachinare, până la atitudinea de amenințare și acte de violență propriu-zise. Manifestările agresivității umane sunt extrem de diverse și implică participarea persoanei la diferite niveluri: pulsional, afectiv, atitudinal, comportamental, dar toate cu caracter de atac Împotriva altor personae, mai mult sau mai puțin manifestat, mai mult sau mai puțin latent. Cu atât mai surprinzător
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
persoanei la diferite niveluri: pulsional, afectiv, atitudinal, comportamental, dar toate cu caracter de atac Împotriva altor personae, mai mult sau mai puțin manifestat, mai mult sau mai puțin latent. Cu atât mai surprinzător să Întâlnim opiniile, conform cărora ar exista agresivitatea constructivă, agresivitatea normală care ar stimula evoluția și progresul (Irenaeus EiblEibesfeldt, Arno Plack, Ashley Montagu, Konrad Lorenz ș.a.). Există mai multe ipoteze a originii agresivității: biologică (neurobiologică - Bernard, Trouve, Soulariac, Kourilsky; endocrină - J.G.Vandenberg, F.H. Bronson, C. Desjardins, K.E. Moyer
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
diferite niveluri: pulsional, afectiv, atitudinal, comportamental, dar toate cu caracter de atac Împotriva altor personae, mai mult sau mai puțin manifestat, mai mult sau mai puțin latent. Cu atât mai surprinzător să Întâlnim opiniile, conform cărora ar exista agresivitatea constructivă, agresivitatea normală care ar stimula evoluția și progresul (Irenaeus EiblEibesfeldt, Arno Plack, Ashley Montagu, Konrad Lorenz ș.a.). Există mai multe ipoteze a originii agresivității: biologică (neurobiologică - Bernard, Trouve, Soulariac, Kourilsky; endocrină - J.G.Vandenberg, F.H. Bronson, C. Desjardins, K.E. Moyer; instinctuală - Freud
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
sau mai puțin latent. Cu atât mai surprinzător să Întâlnim opiniile, conform cărora ar exista agresivitatea constructivă, agresivitatea normală care ar stimula evoluția și progresul (Irenaeus EiblEibesfeldt, Arno Plack, Ashley Montagu, Konrad Lorenz ș.a.). Există mai multe ipoteze a originii agresivității: biologică (neurobiologică - Bernard, Trouve, Soulariac, Kourilsky; endocrină - J.G.Vandenberg, F.H. Bronson, C. Desjardins, K.E. Moyer; instinctuală - Freud, Adler, M.Klein, K. Abraham; și teoria agresiunii ca rezultat a frustrării - W. Reich, W. Scott, Dollard, E.Miller), etologică - Laborit, K. Lorenz
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
instinctuală - Freud, Adler, M.Klein, K. Abraham; și teoria agresiunii ca rezultat a frustrării - W. Reich, W. Scott, Dollard, E.Miller), etologică - Laborit, K. Lorenz; și socio-genetică - L. Bercowitz, K. Horney, R.N. Goldenson. Gibbs, Treppert, Adler, Freud au explicat spontanietatea agresivității pornind de la o motivație agresivă Înnăscută și această ipoteză are multe argumente În favoarea sa. Dar agresivitatea poate fi activată și de situații În care apar frustrări ale satisfacerii unor impulsuri. Pornind de la acest fapt susținut de multe experimente, J. Dollard
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
W. Scott, Dollard, E.Miller), etologică - Laborit, K. Lorenz; și socio-genetică - L. Bercowitz, K. Horney, R.N. Goldenson. Gibbs, Treppert, Adler, Freud au explicat spontanietatea agresivității pornind de la o motivație agresivă Înnăscută și această ipoteză are multe argumente În favoarea sa. Dar agresivitatea poate fi activată și de situații În care apar frustrări ale satisfacerii unor impulsuri. Pornind de la acest fapt susținut de multe experimente, J. Dollard și colaboratorii săi au construit o ipoteză conform căreia la om agresivitatea apare În primul rand
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
argumente În favoarea sa. Dar agresivitatea poate fi activată și de situații În care apar frustrări ale satisfacerii unor impulsuri. Pornind de la acest fapt susținut de multe experimente, J. Dollard și colaboratorii săi au construit o ipoteză conform căreia la om agresivitatea apare În primul rand ca o consecință a experiențelor frustrante anterioare. În susținerea aceleiași idei, P.Brânzei consideră că “Înțelegerea motivațiilor agresivității nu se poate face fără cunoașterea psihologiei conflictelor interumane. Un conflict secondează psihologia omului normal, el este un
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]
-
fapt susținut de multe experimente, J. Dollard și colaboratorii săi au construit o ipoteză conform căreia la om agresivitatea apare În primul rand ca o consecință a experiențelor frustrante anterioare. În susținerea aceleiași idei, P.Brânzei consideră că “Înțelegerea motivațiilor agresivității nu se poate face fără cunoașterea psihologiei conflictelor interumane. Un conflict secondează psihologia omului normal, el este un act frecvent, dar omul normal Îl rezolvă Într-o manieră etică. Conflictul intraindividual apare ori de câte ori În câmpul conștiinței intervin două grupe de
COMPORTAMENTUL SOCIAL-AGRESIV CA MANIFESTARE A FRUSTRĂRII AFECTIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Bivol O., Magda Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1474]