8,962 matches
-
depreciere constantă, astfel încât, potrivit unui regulament din anul 1891, locuitorii orașului au hotărât să treacă „managementul” țarinei la instituția Primăriei. Ritmul rapid al dezvoltării industriale a orașului, precum și imperativele din domeniul politicii de apărare a țării, au generat, spre nemulțumirea agricultorilor băcăuani, micșorarea treptată a suprafeței moșiei comunale. Cu excepția momentelor mai tensionate din primăvara anului 1907, locuitorii orașului au fost martorii pasivi ai acestui fenomen. Așa cum am menționat în subcapitolul dedicat dezvoltării industriale, apariția fabricii de cherestea V. Țenov (1881) a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
inventarului agricol utilizat și, ca o consecință directă a acestuia, a recoltelor obținute anual de micii producători, considerăm că următorul detaliu este edificator: în perioada interbelică, în special după anul 1933, Camera Agricolă Bacău (înființată în anul 1925) „a acordat agricultorilor mici o subvenție de 10% din prețul de cost, pentru a-i încuraja să introducă plugul de fier”. Valorificarea producției era realizată prin vânzarea produselor în târgurile și oboarele de cereale, organizate anual sau săptămânal în centrele cele mai importante
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a-i încuraja să introducă plugul de fier”. Valorificarea producției era realizată prin vânzarea produselor în târgurile și oboarele de cereale, organizate anual sau săptămânal în centrele cele mai importante: Bacău, Parincea, Târgu Ocna, Răcăciuni ș.a. Cazurile în care micii agricultori își comercializau marfa pe loc erau destul de rare, aceștia preferând să meargă în locurile special amenajate pentru a include în prețul final și suma pentru transport. Evident, centrul cu cele mai mari cifre ale tranzacționărilor anuale de produse agricole era
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Constantin Paloșanu atrăgea atenția asupra faptului că, „(...) a constatat cu mult regret cum piața de cereale din orașul Bacău este cu totul suprimată și mutată în comuna Letea, (...), unde deja există un târg îndestulat cu magazii și toate cele necesare agricultorilor”. Având în vedere faptul că aproximativ un sfert din veniturile comunale provenea din taxele pentru comerțul cu cereale și vite, dar și din taxa pe jugărit, propunerea de micșorare a acestor taxe a fost votată în unanimitate. Fără îndoială, recoltele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
100 de hectare, însumau 3.810.351 hectare (54,72%), iar 920.739 țărani - cu proprietăți de până la 10 de hectare - dețineau 3.153.645 hectare (45,28%). Conform unei alte surse a vremii - Mircea Iosa - țăranii (99,1% din agricultori) posedau mai puțin de jumătate din suprafața agricolă a țării, iar marii proprietari dețineau 6.450.000 hectare din totalul terenului agrosilvic (60%). Printre cauze mai putem aminti efectele legislației privind învoielile agricole, ce implicau angajarea anticipată a muncii țăranului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ai păturii sociale de jos, zestrea fetelor era formată dintr-o mică sumă de bani, diferite obiecte casnice sau, chiar, un anumit număr de animale domestice. De pildă, Ionica Vasile (casnică din Mărgineni) urma să aducă în casa viitorului soț (agricultor din Bacău-Fântânele) următoarea „avere” (ianuarie 1892): „1.600 lei în numerar, doi boi la căruță și un plug cu fiarele necesare (240 lei), 12 oi (120 lei), haine, așternuturi și alte obiecte în valoare de 240 lei”. La polul opus
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
taie și să spânzure în județul Vaslui, nu peste mult timp. Astfel, Carol Cogut era muncitor ceferist; Seli Abramovici era casnică; M. Iftimescu - funcționar particular; Ștefan Fotache - muncitor; Izu Spitzer - funcționar particular; Zailic Rosenberg - avocat; Isidor Cremer - profesor; Constantin Popa - agricultor și Constantin Dimitriu - tehnician. Potrivit acestui document, toți tov-ii de mai sus erau la acea vreme „salariați de partid”, adică papagali plătiți din cotizațiile „clasei muncitoare”. De asemenea, mai trebuie spus că toți acești șmecheri buni de gură și răi
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
să-l lase să emigreze în...Paraguay, deoarece pe acolo-și aveau sălașul neamurile sale semite. Un alt comisar-ajutor de la Siguranța vasluiană, P. Badiu, făcându-i verificarea sincerității a constatat următoarele: „...în prezent este fără profesiune. În trecut a fost agricultor la un moșier, Constantinovici, din Cernăuți apoi a avut tot la Cernăuți un mic negoț comercial (sic!, n.a.)”. Aici, considerăm că suntem datori cu câteva comentarii în ceea ce privește sinceritatea petentului. Noi credem că a fost absolut IMPOSIBIL ca numitul Baar Meier
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
folosiți „...la drumuri și căi ferate”, chiar dacă mai târziu, mai ales după ce armatele noastre au depășit și Nistrul, s-a ivit necesitatea folosirii acestora și în muncile agricole atât pe pământurile marilor proprietari de moșii, cât și pe pământurile unor agricultori de calibru mic. Ca de obicei, în atâtea alte ocazii, Antonescu a hotărât și prioritățile astfel, în primul rând beneficiau văduvele și orfanii de război, precum și invalizii, din ambele războaie. Alocația de hrană/ prizonier fusese stabilită tot la valoarea foarte
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Astfel, fuseseră sacrificate 6 bovine de pe urma cărora se obținuseră 900 kg. de carne și un porc de 100 de kg. Datorită lipsei totale a furajelor, oamenii ajunseseră să-și dea la abator bunul cel mai de preț din gospodăria unui agricultor de la acea vreme: animalele de muncă. Situația săptămânii 23-20 ianuarie 1947 fusese dramatică. Măcelarii bârlădeni tăiaseră 51 de bovine în greutate totală de 7.650 de kg. ceea ce dădea o greutate medie de 150 de kilograme/animal sacrificat. Acest lucru
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
mai ales în ceea ce privește exportul românesc. Guvernul liberal a prohibit exportul de produse agricole pentru a nu vinde cereale austro-germanilor. Dar în vara anului 1915 interdicția a fost ridicată, căci prea era importantă recolta din acest an, prea erau mari presiunile agricultorilor asupra guvernului, prea era tentant importantul câștig bănesc pentru că guvernul liberal să mai ezite. Deși guvernul liberal a oferit mai întâi produsele sale Franței și Angliei, pentru a nu diminua din efectele blocusului instaurat de Antantă împotriva Puterilor Centrale, tot
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
ale vânzărilor excesive de produse agricole în afara granițelor țării au fost lipsurile de pe piața internă, scumpetea, specula. Producătorul era tentat să vândă în afară, nu pe piața internă, unde câștigul era mai mic. Cei care au profitat au fost marii agricultori; cei mici au fost victimele intermediarilor care s-au îmbogățit pe seama lor. Politica internă n-a mai constituit principalul obiect al luptelor dintre guvern și opoziție. Această situație se explică prin faptul că măsurile legislative adoptate în această perioadă erau
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
de pe un număr de ha de proprietate mare cu producția de pe același număr de ha de proprietate mică. Nu acesta este criteriul care trebuia avut în vedere în stabilirea superiorității unei proprietăți, susținea Constantin Argetoianu. Scopul agriculturii este să dea agricultorului un beneficiu cât mai mare. Prin urmare, trebuia avut în vedere beneficiul care rămânea agricultorului. În ce privește avântul obștilor sătești, Constantin Argetoianu susținea că acesta constituie cel mai puternic argument în favoarea proprietății mari, căci prin obștile sătești, mici cultivatori, asociindu-se
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
de proprietate mică. Nu acesta este criteriul care trebuia avut în vedere în stabilirea superiorității unei proprietăți, susținea Constantin Argetoianu. Scopul agriculturii este să dea agricultorului un beneficiu cât mai mare. Prin urmare, trebuia avut în vedere beneficiul care rămânea agricultorului. În ce privește avântul obștilor sătești, Constantin Argetoianu susținea că acesta constituie cel mai puternic argument în favoarea proprietății mari, căci prin obștile sătești, mici cultivatori, asociindu-se puteau să beneficieze de avantajele marii culturi. În ședința din 4 martie 1914, C. Alessiu
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
permite să stârnească mari nemulțumiri în rândurile exportatorilor de cereale. Totuși erau necesare măsuri pentru a se limita specula și inflația. Astfel, s-a venit cu proiectul introducerii unor taxe vamale pentru export, plătibile în aur. Ulterior, sub presiunea marilor agricultori, guvernul a revenit asupra măsurilor privind exportul cerealelor. Trebuie remarcat faptul că în motivarea prevederilor primului proiect menționat se mergea pe linia explicării că greutățile interne s-ar datora, în special unor factori externi, anume “speculanții străini, care au năpădit
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
acord cu impunerea acestor taxe. La votarea legii în Cameră, dr. N. Lupu a făcut opinie separată, susținând necesitatea prohibirii porumbului în locul taxei de export. Dar guvernul nu putea merge mai departe, mai ales că pe 22 februarie 1915, marii agricultori s-au întrunit la sediul Uniunii Sindicatelor Agricole, nemulțumiți de zvonurile care circulau în privința prohibirii exportului porumbului. Totodată, ei și-au manifestat nemulțumirea față de stabilirea prețurilor produselor agricole în conformitate cu legea pentru luarea măsurilor excepționale, de către comisia formată de ministrul industriei
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
Uniunii Sindicatelor Agricole, nemulțumiți de zvonurile care circulau în privința prohibirii exportului porumbului. Totodată, ei și-au manifestat nemulțumirea față de stabilirea prețurilor produselor agricole în conformitate cu legea pentru luarea măsurilor excepționale, de către comisia formată de ministrul industriei și comerțului. Sub presiunea marilor agricultori, guvernul s-a limitat la stabilirea prețurilor maximale pentru produsele agricole și impunerea unei taxe în aur pentru exportul fasolei, porumbului și făinii de porumb. Se spera că această taxă va limita goana pentru exportul porumbului și va opri urcarea
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
-se abuzurile care se comiseseră și criticându se modul de distribuire a vagoanelor și acordarea permiselor de export. Printre participanți se numărau numeroși parlamentari, chiar și din majoritate: C. Iarca, Al. Bădărău, N. Enășescu, D. Greceanu etc. În urma accentuării agitațiilor agricultorilor, mai ales într-un moment critic pentru politica externă promovată de Ion I. C. Brătianu, guvernul liberal a fost nevoit să vină cu noi măsuri, prin care o serie de taxe vamale au fost reduse și extinse și asupra altor articole
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
acestora, mazăre, unele leguminoase și oleaginoase). Noile taxe vamale erau menite să atenueze și nemulțumirea celor care nu erau interesați de exportul cerealelor, fiind preocupați mai mult de situația internă. Guvernul era conștient că nu putea ceda în totalitate presiunilor agricultorilor, fapt care ar fi accentuat și mai mult urmările negative asupra situației economice interne. Se spera că extinderea taxelor vamale de export și asupra altor produse nu va stârni nemulțumiri mari din partea agricultorilor. Se poate presupune că aceste taxe nu
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
că nu putea ceda în totalitate presiunilor agricultorilor, fapt care ar fi accentuat și mai mult urmările negative asupra situației economice interne. Se spera că extinderea taxelor vamale de export și asupra altor produse nu va stârni nemulțumiri mari din partea agricultorilor. Se poate presupune că aceste taxe nu erau un obstacol prea mare pentru scoaterea din țară a produselor respective, având în vedere că prețurile lor erau foarte ridicate peste hotare. Tot în vara anului 1915, guvernul a hotărât să aducă
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
scoaterea din țară a produselor respective, având în vedere că prețurile lor erau foarte ridicate peste hotare. Tot în vara anului 1915, guvernul a hotărât să aducă, sub rezerva aprobării ulterioare a Parlamentului, o serie de modificări legii pentru înlesnirea agricultorilor. Printre altele, capitalul de 100 milioane, deschis la Banca Națională, pentru a se acorda credite agricultorilor, va fi de acum fără limite. De asemenea, guvernul a avut în vedere și o serie de dispoziții menite să mai atenueze din abuzurile
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
hotare. Tot în vara anului 1915, guvernul a hotărât să aducă, sub rezerva aprobării ulterioare a Parlamentului, o serie de modificări legii pentru înlesnirea agricultorilor. Printre altele, capitalul de 100 milioane, deschis la Banca Națională, pentru a se acorda credite agricultorilor, va fi de acum fără limite. De asemenea, guvernul a avut în vedere și o serie de dispoziții menite să mai atenueze din abuzurile comise în acordarea vagoanelor pentru transportul cerealelor. În acest scop, s-a hotărât ca ordinea după
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
cereale adunate aici erau expuse intemperiilor. Ungurii spuneau că astfel vor obliga autoritățile române să permită trecerea vagoanelor cu muniții pentru Turcia. La 15 august 1915 a avut loc un Consiliu de Miniștri; guvernul a hotărât să vină în sprijinul agricultorilor prin acordarea unui credit, luându se drept gaj produsele lor. Contele Czernin, ministrul austro-ungar la București, declara că aceste măsuri fuseseră luate numai în vederea împiedicării spionajului care se făcea în monarhie de către țările combatante, ele neavând un caracter de ostilitate
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
în monarhie de către țările combatante, ele neavând un caracter de ostilitate contra României, mai ales că asemenea măsuri fuseseră luate și la granița cu celălalt stat vecin neutru, Elveția. Ungurii au deschis frontiera în septembrie 1915. Pe 22 septembrie 1915, agricultorii s-au întrunit. Directorul Uniunii Sindicatelor Agricole, Ghe. Christodorescu, a citit un memoriu pe care urma să-l înainteze guvernului. Acesta era acuzat că nu a adoptat la timp o politică economică chibzuită menită să apere interesele agricultorilor care au
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
septembrie 1915, agricultorii s-au întrunit. Directorul Uniunii Sindicatelor Agricole, Ghe. Christodorescu, a citit un memoriu pe care urma să-l înainteze guvernului. Acesta era acuzat că nu a adoptat la timp o politică economică chibzuită menită să apere interesele agricultorilor care au fost mereu lovite. Printre altele, se cerea guvernului crearea unei comisii care să aibă dreptul exclusiv de a vinde la export, alcătuită din marii agricultori. Neajunsurile existente în domeniul transportului pentru export, a exportului însuși, dezorganizarea, lipsa de
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]