2,328 matches
-
domeniul global - corporații multinaționale, agenții internaționale, mișcări transnaționale -, ce obligă statul națiune să fie mult mai dinamic în relațiile sale cu lumea exterioară, să cedeze, cum apreciază transformativistul J. Rosenau, unele dintre atributele sale de centru sau formă prin cip ală de guvernare și auto ritate din lume. În acest sens, globalizarea re pre zintă procesul de surmon tare a granițelor apărute, de-a lungul istoriei, sinonim cu eroziunea (însă nu cu dispariția) suveranității statelor naționale, care se înfățișează ca o
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
financiare care încearcă să opereze pe plan global. (Cetățenilor le este ma i u șor să facă afaceri în interiorul granițelor statului ale cărui legi și regulamente le sunt bine cunoscute.) Un al patrulea element ce ține de perspectiva s tat ală rezultă chiar din ideea, deja prezentată, referitoare la importan ța prevederilor legale. Contrar tendinței liberale care susține importanța realizării tra nza cțiilor financiare, independent de stat sau chiar în opoziție cu ac est a, teoriile din perspectiva statală atrag atenția
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
au scopul de a îndepărta obstacolele concret e c e separă piețele, la dife ritele tipuri de relații ce pot exista între di fer ite țări sau instituții comune ce pot fi înființate de acestea sau la o stare fin ală de integrare care trebuie obținută. O definiție a integrării economice ce apare, frecvent, în litera tura de specialitate, identifică scopul integrării ca fiind eliminarea disfunc ționalităților dintre două sau mai multe econom ii. Prima și cea mai importantă consecință a
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
cu privire la eficiența și structura piețelor regionale. Ca urmare a cercetării realizate, putem aprecia fa ptul că investițiile străin e directe realizate de firmele multinaționale sun t, probabil, cea mai controversată formă de globalizare. Intensitatea și extensiunea fluxurilor internaționale de capital, ală turi de tendința către liberalizare a piețelor fin anciare naționale, precum și absența controalelor naționale asupra capitalului sugerează o schim bare în ceea ce privește direcția de orientare a f luxurilor de capital în mediul global. De a lungul timpului, capitalul a circulat pretuti
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
au creat, astfel, un mediu financiar volatil, determinând vânzări masive a le activelor riscante pe piețele dezvoltate, dar și pe cele emergente. În același timp, instituțiile financiare importante, care au înregistrat deprecieri majore, au limitat împrumuturile pentru a reechilibra b ala nța economică. Pe lângă fluxurile reduse de capital către țări le în dezvoltare, acest haos a dus la creșterea costurilor îndatorării, în să mai puțin decât în alte cazuri anterioare, când piețele nou apărute era u e le însele principala cauză
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
fost echivalentă cu o sensibilitate mai mare la schimbările din mediul eco nomic extern, fapt demonstrat de criza din Asia de Sud-Est care a avut cea mai m l an uare amplitudine de a marea depresiune din ii ̕30 până la act ala criza financiară. În ceea ce privește cadrul macroeconomic, dezechilibrele au fost mai puțin vizibile în țările Asiei de Sud Est, în comparație cu celelalte țări în curs de dezvoltare. Aceste țări prezentau ra te acceptabile de inflație și excedente bugetare, iar dacă existau deficite, ace stea erau
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
și să se genereze o explozie a credit elo r. Consecința securitizării frenetice a fost că, o dat ă ce criza a fost declanșată de apariția eșecurilor la plata ratelor la creditele pentru case, piața financiară a devenit netransparentă. Inst ala rea neîncrederii investitorilor a plasat rapid titlurile emise de vehiculele de investiții speciale (VSP) în categoria riscante (calitatea activelo r p e care le finanțau nu mai era clară), refinanțările devenind imposibile. Din cauza discrepanței din tre maturitățile pe active și
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
vizat, în principal, salvarea de la faliment a unor mari bănci, fie prin injecții monetare, fie pri n p reluarea acestora de către alte societăți bancare puternice. În lumina celor prezentate, putem constata că proce b usul de revenire din criza glo ală va fi nul îndelungat și supus unor riscuri considerabile. Un factor-cheie în evaluarea activelor l a constituit efectul produs de revenirea încrederii în piețe, prin cererile fă cut e de marile bănci centrale de extindere a gamei de active pe
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
însă, adese ori, criticate de experți, deoarece au un caracter recesionist și nu răspund condițiilor existente în țările lovite de crize. Pe măsură ce sistemul financiar mondial a deven it din ce mai inter conectat, FMI a efectuat o monitorizare multila ter ală, pe baza rapoartelor bianuale pe care le produce. Aceste eforturi de monitorizare mul til aterală au fost criticate, totuși, ca fiind puțin eficiente, concentrate pe probleme senatul american a adoptat un proiect prin care St atele Unite se vor opu
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
Când piețele au început să se îndoiască de bonitatea datoriei suverane, de fapt, s a pus la îndoială solvența sistemului bancar, deoarece băncile erau pline de obligațiuni ale țărilor mai sărace, care se vând, acum, sub valoarea lor no min ală. Băncile întâmpină dificultăți în obținerea de finanțare pe termen sc urt. Piața interbancară și piața de cambii comerciale a dispărut, iar bănc ile s-au îndreptat către BCE, atât pentru finanțare pe termen scurt, cât și p ent ru depozitarea
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
Wojtyla - omul sfârșitului de mileniu, pref. trad., Cluj-Napoca, 1999; Renzo Allegri, Padre Pio. Anul speranței, Cluj-Napoca, 2001; Raymond Queneau, Zazie în metrou, pref. Luca Pițu, Cluj-Napoca, 2001. Repere bibliografice: Gheorghe Grigurcu, Un polemist, RL, 1997, 11; Daniel Cristea-Enache, Polemica găunoasă, ALA, 1997, 374; Florin Mihăilescu, Moralitatea polemicii, ST, 1997, 11-12; Alex. Ștefănescu, Viermele din măr, RL, 1999, 41; Ștefan Borbély, Un scandalagiu, APF, 1999, 11; Gheorghe Grigurcu, Canonul etic, VTRA, 1999, 12; Florin Mihăilescu, Adevăr și diversitate, ST, 2000, 2-3; Lefter
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287751_a_289080]
-
Viermele din măr, RL, 1999, 41; Ștefan Borbély, Un scandalagiu, APF, 1999, 11; Gheorghe Grigurcu, Canonul etic, VTRA, 1999, 12; Florin Mihăilescu, Adevăr și diversitate, ST, 2000, 2-3; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, II, 124-125; C. Stănescu, Confesiunea unui marginalizat, ALA, 2002, 633. Mr.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287751_a_289080]
-
și pref. Aurel Sasu, Pitești, 2001; Narațiuni, pref. Al. Husar, îngr. Carmina Popescu, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: C.B. [Camil Baltazar], Constantin Fântâneru, „România literară”, 1932, 35; Mircea Eliade, Un debut: Fântâneru, CU, 1932, 2710; Al. A. Philippide, Un nou scriitor, ALA, 1932, 622; Nicolae Roșu, „Interior”, CRE, 1932, 118; Ionescu, Război, I, 180-187; Al. Robot, „Interior”, RP, 1932, 4459; Perpessicius, Opere, VI, 55-57; Șerban Cioculescu, „Interior”, ADV, 1932, 15 017; Pompiliu Constantinescu, „Interior”, VRA, 1932, 265; Dan Petrașincu, „Interior”, roman de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286951_a_288280]
-
1966; Juvenal, Epigrame, pref. I. Fischer, București, 1967 (în colaborare cu Al. Hodoș); Gilbert Delahaye, Martina la grădina zoologică, București, 1967, Tainele pădurii, Oradea, 1968; Marcelle Vérité, Călătoria elefanților, București, 1968. Repere bibliografice: Al. A. Philippide, „O picătură de parfum...”, ALA, 1929, 463; Tudor Arghezi, „O picătură de parfum...”, R, 1929, 10-11; Demostene Botez, „O picătură de parfum...”, VR, 1929, 11-12; Eugen Jebeleanu, „O fată mică se închină”, DMN, 1936, 10 442; Perpessicius, Opere, IV, 65-68, V, 146-147, VII, 235; Călinescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287960_a_289289]
-
III, 486-487, passim; Negoițescu, Ist. lit., I, 254-256; Zaharia-Filipaș, Retorică, 75-95; Liana Cozea, Prozatoare ale literaturii române moderne, Oradea, 1994, 212-254; Mihaela Cristea, Despre realitatea iluziei. De vorbă cu Henriette Yvonne Stahl, București, 1996; Daniel Cristea-Enache, Povara și răsplata lucidității, ALA, 1997, 358; Teodor Vârgolici, Confesiunile Henriettei Yvonne Stahl, ALA, 1997, 390; Popa, Ist. lit., I, 278-279; Dicț. scriit. rom., IV, 319-322; Paul Silvestru, Carte de citire, București, 2002, 31-33; Dicț. analitic, IV, 418-420. D. Mc.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
Retorică, 75-95; Liana Cozea, Prozatoare ale literaturii române moderne, Oradea, 1994, 212-254; Mihaela Cristea, Despre realitatea iluziei. De vorbă cu Henriette Yvonne Stahl, București, 1996; Daniel Cristea-Enache, Povara și răsplata lucidității, ALA, 1997, 358; Teodor Vârgolici, Confesiunile Henriettei Yvonne Stahl, ALA, 1997, 390; Popa, Ist. lit., I, 278-279; Dicț. scriit. rom., IV, 319-322; Paul Silvestru, Carte de citire, București, 2002, 31-33; Dicț. analitic, IV, 418-420. D. Mc.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
Stanca Cionca, București, 1973. Repere bibliografice: D.P. [Dan Petrașincu], Un scriitor tânăr vorbește despre emoțiile debutului. Cu d. Pericle Martinescu despre „Adolescenții de la Brașov”, RP, 1936, 5457; Eugen Ionescu, „Adolescenții de la Brașov”, FCL, 1936, 1546; G. Călinescu, „Adolescenții de la Brașov”, ALA, 1936, 800; Ovidiu Papadima, „Adolescenții de la Brașov”, G, 1936,4; Călinescu, Ist. lit. (1941), 880, Ist. lit. (1982), 967; Maria Platon, „Costache Negri”, CRC, 1966, 13; Edgar Papu, Rousseau sau „Simțirea pură”, RL, 1969, 47; Crohmălniceanu, Literatura, I, 384; Nicolae
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288047_a_289376]
-
depășit de om, JL, 1998, 1-2; Iordan Datcu, Șapte ani din jurnalul lui Pericle Martinescu, ST, 1998, 4-5; Monica Lovinescu, Memorialist al Apocalipsului, RL, 1998, 28; Z. Ornea, Filigranul amintirii, RL, 2000, 14; Iordan Datcu, Pericle Martinescu, diarist și eseist, ALA, 2001, 581; Ioana Pârvulescu, În miezul nopții, RL, 2001, 8; Ioana Pârvulescu, Vânătoare de scriitori, RL, 2001, 9; Cornelia Ștefănescu, Răgaz printre cărți, JL, 2002, 1-4; Georgeta Drăghici, Utopia autenticității, RL, 2002, 14; Dicț. scriit. rom., III, 115-116; Săndulescu, Memorialiști
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288047_a_289376]
-
O. Koriakov, Cărarea vitejilor, București, 1951 (în colaborare cu Vitali Benicovschi); Nicolai Tihonov, Povestiri din Pakistan, București, 1951 (în colaborare cu Vitali Benicovschi); Ivan Olbracht, Proletara, București, 1952 (în colaborare cu Vitali Benicovschi). Repere bibliografice: Mihail Sevastos, „Carnet de drum”, ALA, 1931, 573; C. Panaitescu, „Floare neagră”, FCL, 1932, 573; Cicerone Theodorescu, Romancierul Horia Oprescu, „România literară”, 1932, 45; Matei Alexandrescu, „Floare neagră”, FCL, 1933, 578; Nicolae Roșu, „Floare neagră”, CRE, 1933, 1775; J. Byck, „Floare neagră”, ALA, 1933, 632; Ovidiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288555_a_289884]
-
Carnet de drum”, ALA, 1931, 573; C. Panaitescu, „Floare neagră”, FCL, 1932, 573; Cicerone Theodorescu, Romancierul Horia Oprescu, „România literară”, 1932, 45; Matei Alexandrescu, „Floare neagră”, FCL, 1933, 578; Nicolae Roșu, „Floare neagră”, CRE, 1933, 1775; J. Byck, „Floare neagră”, ALA, 1933, 632; Ovidiu Papadima, „Floare neagră”, „Calendarul”, 1933, 288; Perpessicus, Opere, VI, 99-102, VII, 92-93; Al. Robot, „Floare neagră”, RP, 1933, 4512; H. Blazian, „Floare neagră”, DMN, 1933, 9373; Mihail Sevastos, „Floare neagră”, DMN, 1933, 9443; Zaharia Stancu, „Floare neagră
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288555_a_289884]
-
care va într-adevăr, scufundându-se în rnare, Teseu obține inelul și cununa magică - lucrate de Hefaistos putea să pătrundă și să iasă din labirint; cf. M. Delcourt, op. Cit., p. 119. 7 Un alt element specific tradițiilor șamanice și acelora ale fierarilor-vrăjitori: Hefaistos își deprinde meșteșugul în grota Eurynome (Moartea) sau în fierăria subterană a lui Cedalion. supranaturale 8. Mitologia lui Hefaistos concentrează izvorul unei forțe magice asemănătoare "secretelor meseriei" metalurgiștilor, fierarilor, meșteșugarilor, pe scurt, a desăvârșirii tehnologice și artizanale. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
la viață ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Sub arșița nemiloasă a soarelui și în bătaia vântului și a curenților aerieni, turbionari și de care or mai fi fost, stăteau acolo răbdând cu încăpățânare și îndârjire condițiile deosebit de riscante ala unei călătorii pentru care nimeni nu i-ar fi putut invidia. Aburii locomotivei își manifestau "iubirea" față de temerarii călători printr-o îmbrățișare umedă, care până la contactul cu obrazul și corpul lor devenea rece ca jetul unui duș. Apoi, fochistul, jăruind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
ce țin mai mult din toate cele de care credeți că m-am învrednicit? Greu de spus. Știu și eu? Poate că cel mai mult țin exact la ceea ce scrie Cristian Tudor Popescu în acea laudatio de pe premiul pe care ALA mi l-a acordat în martie 2001 - „pentru puterea de a fi totdeauna om înainte de a fi scriitor”. În sfârșit, fiindcă tot mă întrebați când am avut timp să fac toate lucrurile pe care le menționați, trebuie să mărturisesc că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
oferit portofoliile de ciomăgari ideologici pe care azi și le oferă de unii singuri, asistați cu parșivenie de ideocrați fără frontiere. Se observă și regrupări - unele mai subtile, altele deloc subtile - ale unor „victime” de felul foștilor nomenclaturiști. Chiar în ALA am citit cu câțiva ani în urmă un interviu al unei foste membre a CC al PCR și dacă nu mă înșel a Marii Adunării Naționale. Intelectual pe cărțile căreia mulți oameni au învățatț carte, fosta nomenclaturistă își apără cum
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
a permis poziționarea familiilor politice europene pe cele doă axe stabilite 468. Cu toate acestea, sursele utilizate ridică anumite probleme. Pe de o parte, sursa datelor folosite de G. Mavgordatos, J. Huber și R. Inglehart nu este precizată. Pe de ală parte, Hix și Lord au folosit Eurobarometrele. Totuși utilizarea surselor documentare interne din FEP și grupurile politice din Parlamentul European ar putea duce la concluzii diferite în analiza pozițiilor familiilor de partide. Tabelul pozițiilor familiilor de partide Simon Hix și
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]