1,700 matches
-
În simplificarea acestei dezbateri constă În stabilirea unor granițe și, implicit a unor câmpuri, conceptuale clare. Astfel, după H. Morier (1961, pp. 264-265), există patru accepții importante ale termenului mit: a) sensul generic: povestire de origine etnică având o valoare alegorică - spre exemplu, mitul răpirii focului; b) sensul particular: același tip de povestire, ancorat Însă Într-un sistem religios și poetic - spre exemplu, mitul lui Prometeu; c) sensul extins: ansamblu de concepții colective, credință vagă, element de cult religios sau de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
alte categorii implicate În defilare (pompieri, poliție, elevi etc.), artiști (cântăreți, dansatori, muzicieni, oameni de circ). Mulțimea participanților este dublată de multitudinea simbolurilor care exprimă entitatea colectivă: obiecte sacre (relicve, statui, icoane) sau Însemne ale identității colective (steaguri, pancarte, construcții alegorice și aranjamente florale, costume colorate - care trimit cel mai adesea la imaginile consacrate de tradiție ale reprezentanților „arhetipali” ai comunității). Această mobilizare dezvăluie „puterea demonstrativă a spectacolului unei colectivități puse Într-un contact fizic cu simbolurile autorității” (Ihl, 1996, p.
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
care Întemeiază ordinea comun acceptată. Procesiunile și paradele reafirmă importanța centrelor consacrate, centre marcate prin construcții ce evocă autoritatea instituțiilor religioase, politice sau militare. Uneori, puterea evocativă a construcției existente este dublată de construcții efemere (arcuri de triumf mobile, care alegorice, tribune ornamentate), care aduc un surplus de imagini și referințe legitimatoare. Linearitatea coloanelor exprimă ierarhiile sociale: În fruntea paradei sau aproape de obiectul sacru pus În mișcare de procesiune se află Întotdeauna reprezentanții grupurilor conducătoare. În mijlocul coloanelor, nu rareori Într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
excesiv de alimente și băutură: ospățul reprezintă esența sărbătorii (cu atât mai semnificativă În societățile arhaice, unde austeritatea și lipsurile dominau În marea parte a anului). Deseori, excesele alimentare sunt dublate de excese verbale, sonore (zgomote și muzică), figurative (măști, care alegorice) și comportamentale (extravaganța și licențiozitatea). Sistemul ceremonial al sărbătorii se caracterizează, așadar, prin varietatea și, implicit, caracterul eterogen și contradictoriu al elementelor rituale care sunt puse În joc. El combină dimensiunea sacră și pe cea profană, amestecând momentele rituale consacratoare
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
că numele său provine din latinul carne vale (renunțarea la carne, Începerea postului), formă din latina populară a expresiei caro lavare (a lua, a Îndepărta carnea). Totuși, unii cercetători așază la originea acestui nume formula carrus navali, referitoare la carele alegorice specifice defilărilor carnavalești din Evul Mediu european. Forma europeană a carnavalului nu epuizează Însă această categorie ceremonială: manifestări de tip carnavalesc, plasate În cele mai diferite momente ale calendarului, au fost atestate la toate civilizațiile cunoscute. Definițiile carnavalului (atunci când nu
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de „domesticire”. Reglementările impuse de-a lungul timpului vor interzice licențiozitatea gestuală și verbală, vor exclude măștile grotești și confruntările violente și vor limita zonele de desfășurare ale carnavalului. Ieșirile haotice vor fi Înlocuite de parade ale măștilor și carelor alegorice - care au trasee fixate cu rigurozitate - și de balurile mascate ori concursurile de măști și dansuri, toate controlate de „specialiști” ai esteticii carnavalești. Confruntările violente vor face loc luptelor simbolice cu flori, diferite legume ori fructe, confetti etc. Consumul destrăbălat
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și autoritatea albilor: În timpul sărbătorii Mardi Gras, lumea bună din New Orleans Își celebrează ascendența nobilă și se mitologizează În ipostaza de moștenitoare legitimă a puternicelor tradiții ale magiei și misticismului. Elitele se maschează În costume prețioase și conduc care (alegorice - n. M.C.) motorizate. Indienii răstoarnă acest spectacol prin declararea unei descendențe băștinașe, care contestă dominația anglo-europeană. Costumele lor sunt făcute manual, nu cumpărate. Ei evită traseele principale și defilează prin cartierele negrilor, definind mulțimea care se află pe traseul lor
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ofrandelor În muncă, aduse În timpul liber (C. Lane, 1981, pp. 211-212). Comemorările iau În stăpânire spațiul, după modelul riturilor În mișcare, prin cortegiile care schimbă modul de utilizare a orașului: coloanele strict organizate ale defilărilor unităților militare sau sportive, procesiunile alegorice care evocă momente ale istoriei sau cortegiile masive ale militanților și publicului larg, toate creează un nou cadraj spațial și „monumentalizează” spațiul urban profan de zi cu zi. Toate acestea alcătuiesc ceea ce istoricul francez Pierre Nora (1984) a numit locuri
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ansamblu ceremonial articulat Începe să se contureze și să se generalizeze, având În centrul său comemorarea evenimentelor din 1789 și impunerea elementelor simbolice care evocă semnificațiile acelui moment: Ceremonia cunoaște diferite variante, dar liturghia laică se modelează progresiv, prin cortegii alegorice, cântece, embleme, psihodrame. Cântecele au revelat gestul civic: vehicule ale noului credo, ele exprimă aspirațiile comunitare. Alegerea acelorași atribute și a acelorași Însemne a Întărit unitatea națională. ș...ț Deja, după 1790 fiecare sat avea propriul altar al patriei, propriul
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
revendica mai multă legitimitate. Pentru multe asemenea grupuri această intrare În spațiul public nu era de la sine Înțeleasă. Ele erau excluse de la celebrările oficiale și nu aveau voie să ia parte la serbări și parade decât ca obiecte decorative, exotice, alegorice. Astfel, ele deveneau conștiente de obstacolele pe care trebuiau să le depășească și de importanța câștigului de care ar beneficia dacă ar obține o asemenea permisiune. Paradele amintite au un caracter contestatar - În raport cu Puterea instaurată - și un caracter integrator, În raport cu
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
acțiuni politice, și nu cu manifestări rituale. Elementele carnavalești sunt Însă evidente: fabricarea de instanțe hilare, cu denumiri pompoase și batjocoritoare („Comitetul Statelor Unite În Ajutorul Frontului de Eliberare a Vietnamului de Sud”), care ironizează instituțiile politice serioase; construirea de obiecte alegorice (turnul de carton) și etalarea de simboluri contestatare (steagul statului „inamic”); arderea efigiilor, ca formă simbolică de protest și de inversare a valorilor - În cazul de față, steagul american și ordinele de Încorporare; utilizarea gesturilor și a obiectelor banale - bricheta
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
proteste social-politice precum cele din Piața Tiananmen din anul 1989, distrugerea Zidului Berlinului din același an, demonstrația Împotriva războiului din Vietnam din Washington, În anul 1970, mișcările studențești de la Paris din 1968. În primul caz, antropologul amintit subliniază existența figurilor alegorice (Statuia Libertății, Bodhisattva, figuri ale teatrului Pâine și Păpuși), costumația colorată și măștile alegorice, scenetele contestatare improvizate și utilizarea cântecelor „interzise”: În ciuda caracterului organizat al demonstrației și a seriozității intențiilor lor, studenții acționau ca la un carnaval. Atmosfera de distracție
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
același an, demonstrația Împotriva războiului din Vietnam din Washington, În anul 1970, mișcările studențești de la Paris din 1968. În primul caz, antropologul amintit subliniază existența figurilor alegorice (Statuia Libertății, Bodhisattva, figuri ale teatrului Pâine și Păpuși), costumația colorată și măștile alegorice, scenetele contestatare improvizate și utilizarea cântecelor „interzise”: În ciuda caracterului organizat al demonstrației și a seriozității intențiilor lor, studenții acționau ca la un carnaval. Atmosfera de distracție, camaraderie, ironie și subversiune a stârnit spaimă și ură Între oficialii Chinei. Studenții se
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
orice răspundere penală"56. Comportamentul anormal al acestui bizar travestit, zoofil și canibal cu influență și imunitate, este unul potrivit în "lumea pe dos" a politicii. Absurdul activităților sale diurne și nocturne poate fi eclipsat de interpretarea într-o cheie alegorică ce servește rechizitoriului antipoliticianist. Urmuz este foarte apropiat aici de Caragiale din perioada de debut, autor al Cronicelor fantastice, ușor de decriptat ca alegorii. Ismail apare astfel ca o variantă de "Sinecord"57, în primul rând întrucât este "compus din
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
șopârle de clanța ușii Căpităniei portului și apoi reîntoarcerea în patrie"64, întocmai ca excursiile lui Turnavitu. Aplicarea grilei tipologice caragialiene dezvăluie și în cazul altui personaj suprapuneri semnificative. Așa cum, în ipostaza lui Ismail, se poate descoperi o replică stilizată, alegorică a "moftangiului" politician, este posibilă asocierea lui Stamate cu tipul "savantului", atât cel din versiunea satirizată în schița de profil din ciclul Moftangii, cât și cel din Momentele centrate pe imaginea semidoctului surprins în grăitoare contexte profesionale, precum Un pedagog
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Coriolan Drăgănescu, Cațavencu, Leonida, "moftangiii" etc. anticipă personajul "lichefiat"149, Pristanda, Trahanache, Farfuridi etc. sunt exemple de personaje marionetizate, iar reificarea și chiar robotizarea incipientă, transformarea oamenilor în automate, private de voință și de conștiință, transpar, de pildă, în comportamentul alegoric al cetățenilor din Tâmpitopole: Priviți pe Chinezii mei cum șed cu indolență pe tapetele lor bizar colorate; vedeți cum prin o mișcare d'o regularitate perfectă și egală, clătinând capul când afirmativ, când negativ, sorbind cu deliciu ceaiul și aspirând
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
totemice, conform cărora strămoșii totemici peregrinând prin țară, au lăsat În diferite locuri câte o piatră, un arbore sau un făt. „Concepția lor cosmogonică atribuie stabilirea ordinii În lume unui proces comun, Visul, care este evocat În povestiri și reprezentări alegorice ale peregrinilor unor demiurgi, cel mai adesea hibrizi, pe jumătate oameni, pe jumătate animale sau plante. Se zice că acești strămoși totemici ar fi instituit ritualurile și normele sociale, determinând În același timp aspectul actual al peisajului și impregnarea lui
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
un dans frenetic. Indiferent de pretextul acestor fieste, atmosfera este animată de veselie. Anul Nou chinezesc este sărbătorit de comunitatea chineză prin ample festivități din care nu lipsește dansul dragonului, piese de teatru, petreceri și multă veselie. Fiesta Coifurilor, amintind alegoric istoria centurionului roman Longinus, convertit la creștinism, are loc pe insula Marinduque. La Pakil-Lunguna are loc Festivalul Turumba, Într o atmosferă incendiară de dans și veselie, dedicat patroanei orașului, Fiesta de Nuestra Señora Virgen del Pliar. În cadrul procesiunii Pahiyas, din
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
competiție pentru adjudecarea fructelor și delicateselor viu colorate ce atârnă de-a lungul străzilor, la ferestre și uși. Santacruzinele din luna mai sunt vestite la Malabon, Pasig, În provincia Rizal, și cele din Quezon City și Makati Manila. Un car alegoric deschide sărbătoarea santacruzan, În cadrul căreia frumoase fete costumate În eroine mitologice, În elegante „ternos” defilează pe străzi sub baldachine Înflorate, În timp ce alte participante le luminează drumul cu torțe. Tot În luna mai are loc festivitatea Carabao, din orașul Pulilan, la
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
fără audiență, spectacol public, ideea succesului. Exigențele literaturii sacre, predominante în Evul Mediu, pun în mod deosebit și problema criticii literare. Preocuparea centrală este de interpretare a scrierilor sacre. De importanță capitală se dovedește, în acest sens, teoria sensurilor: literal, alegoric, moral și anagogic, punctul de vârf al literaturii critice medievale. Putem concluziona că Evul Mediu nu este numai perioada în care ideea de literatură - centrată pe sacralitate și cultură - devine omogenă și stabilă, ci și o perioadă de diversificare analitică
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
profilactică, se folosesc împotriva deochiului, reprezintă timpul și cerul, iar tronul lui Dumnezeu este prezentat ca un cerc la bază, brățara de la baza mâinii este o rozetă. Brățara mai simbolizează diversele semnificații ale cuvântului, sensul literal (ceea ce se spune), sensul alegoric (de la abstract la concret), sensul mistic, secret (inaccesibil). Punctul central este reprezentat de mâna și cercul, ele sunt simboluri ale sinelui, pe când pătratul este simbolul materiei terestre, de aici, brățara, cordon de apărare, protecție, APARE sub forma inelului, brâului, amuletei
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
propagandei are două dimensiuni: un trecut mitic, glorios prin care națiunea își definește identitatea sa istorică și un viitor ce presupune aceeași încărcătură eroică. Propaganda își are originea într-o mitologie a eliberării și a mântuirii și folosește un limbaj alegoric, bogat în imagini, cu formule simple și imperative 44. Așa cum se poate identifica un "timp istoric" al propagandei, a fost conceput și un set de reguli ce condiționează reușita acesteia, dar și pe cea a contrapropagandei 45: diferențierea grupurilor de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în mai multe limbi. La universitățile europene ca cele din Montpellier, Marburg, Altdorf se predau niște cursuri de farmacie- chimie. Cu tratatul de chimie al lui Nicolas Lémery, articolul arab „al“ cade, obiectivele alchimiei fiind preluate și eliberate de interpretări alegorice, secretoase, de către chimie, bio- chimie, iatrochimie, și alte științe conexe medicinei, care prin metodele geriatrice de astăzi întineresc și prelungesc viața, contribuind în fapt, la realizarea visului alchimiștilor. În ceea ce privește transmutația elementelor, ea este deja o realitate probată de reactoarele nucleare
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
alaiul ei: Fulla, Gnaa, Hlynn, Sjöfn, Var, Löfn, • Syn • Freya • Natt Curtezane în Biblie, în perioada apostolică și patristică / 65 Curtezane în Vechiul Testament / 65 Lilith • Hagar / Agar • Rahab • Iudith •Dalila • Tamar • Fiicele lui Lot • Desfrânatele și judecata lui Solomon • Desfrânarea alegorică: Gomer, Ohola, Oholiba Curtezane în Noul Testament / 78 Femeia păcătoasă • Femeia adulterină • Maria Magdalena Curtezane pocăite în perioada apostolică și patristică / 84 Maria Egipteanca • Pelaghia • Thaisia • Paisia • O desfrânată fără nume • Maria, nepoata avvei Avraam • Teodora Tipuri tradiționale de curtezane și
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
prunc viu și nu-l omorâți!" Iar cealaltă a zis: "Ca să nu mai fie nici al meu nici al ei, tăiați-l!" Și regele a zis: "Dați-i acesteia copilul cel viu, că aceasta este mama lui!" (3: 25-27). Desfrânarea alegorică. Gomer, Oloha și Oholiba. Pierderea credinței, idolatria, trufia, necumpătarea, compromisurile în alianțe, preluarea obiceiurilor străine erau manifestări ale desfrânării poporului lui Israel iar experiența de viață a profetului Osea (în ebraică, salvator) și profeția lui Iezechiel (în ebraică, Dumnezeu va
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]