1,684 matches
-
și IRS2. Astfel, a fost descrisă o substituție în codonul 972 al genei IRS1 (cromozomul 2q35-36) care determină înlocuirea glicinei cu arginină în lanțul proteic - Gly972Arg. Chiar cu aproape un deceniu în urmă, Almind și colaboratorii au sugerat existența asociației alelei 972Arg cu T2DM [3]. Ulterior au fost efectuate mai multe studii pe loturi de rude sănătoase ale pacienților cu T2DM, unele dintre acestea (dar nu toate) stabilind existența unei asociații între alela 972Arg și prezența insulinorezistenței [58]. Ulterior s-a
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
urmă, Almind și colaboratorii au sugerat existența asociației alelei 972Arg cu T2DM [3]. Ulterior au fost efectuate mai multe studii pe loturi de rude sănătoase ale pacienților cu T2DM, unele dintre acestea (dar nu toate) stabilind existența unei asociații între alela 972Arg și prezența insulinorezistenței [58]. Ulterior s-a arătat că polimorfismul Gly972Arg se asociează și cu obezitatea, iar la pacienții obezi, alela 972Arg este puternic asociată cu parametri metabolici caracteristici sindromului de insulinorezistență [10]. Mai recent s-a dovedit că
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
de rude sănătoase ale pacienților cu T2DM, unele dintre acestea (dar nu toate) stabilind existența unei asociații între alela 972Arg și prezența insulinorezistenței [58]. Ulterior s-a arătat că polimorfismul Gly972Arg se asociează și cu obezitatea, iar la pacienții obezi, alela 972Arg este puternic asociată cu parametri metabolici caracteristici sindromului de insulinorezistență [10]. Mai recent s-a dovedit că la purtătorii alelei 972Arg, celulele beta au un conținut scăzut de insulină, un număr redus de granule secretorii mature și o capacitate
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
prezența insulinorezistenței [58]. Ulterior s-a arătat că polimorfismul Gly972Arg se asociează și cu obezitatea, iar la pacienții obezi, alela 972Arg este puternic asociată cu parametri metabolici caracteristici sindromului de insulinorezistență [10]. Mai recent s-a dovedit că la purtătorii alelei 972Arg, celulele beta au un conținut scăzut de insulină, un număr redus de granule secretorii mature și o capacitate insulinosecretorie redusă [58]. Astfel, această mutație ar putea fi implicată în apariția insulinorezistenței dar și a unui defect insulinosecretor, putând contribui
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
a indicat un posibil efect asupra capacității insulinosecretorii dar nu și asupra sensibilității țesuturilor la insulină sau a riscului de T2DM [30]. În ceea ce privește implicarea genei ApoE, este cunoscut că în populația generală există trei izoforme ale ApoE, codificate de trei alele diferite ale genei, codificate ε2, ε3 și ε4. Studiile de până acum nu au putut evidenția implicarea acestor alele în riscul T2DM [75] dar există date despre asocierea alelei ε2 cu riscul crescut de apariție a nefropatiei diabetice [5]. PPAR
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
de T2DM [30]. În ceea ce privește implicarea genei ApoE, este cunoscut că în populația generală există trei izoforme ale ApoE, codificate de trei alele diferite ale genei, codificate ε2, ε3 și ε4. Studiile de până acum nu au putut evidenția implicarea acestor alele în riscul T2DM [75] dar există date despre asocierea alelei ε2 cu riscul crescut de apariție a nefropatiei diabetice [5]. PPAR reprezintă un grup de receptori nucleari implicați în reglarea transcripției mai multor gene. Ei fac parte din aceeași familie
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
în populația generală există trei izoforme ale ApoE, codificate de trei alele diferite ale genei, codificate ε2, ε3 și ε4. Studiile de până acum nu au putut evidenția implicarea acestor alele în riscul T2DM [75] dar există date despre asocierea alelei ε2 cu riscul crescut de apariție a nefropatiei diabetice [5]. PPAR reprezintă un grup de receptori nucleari implicați în reglarea transcripției mai multor gene. Ei fac parte din aceeași familie de receptori nucleari ca și receptorul pentru acidul 9-cis-retinoic (RXR
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
populația generală și mai amplu studiat este polimorfismul Pro12Ala al genei PPAR-?2. Purtătorii variantei Ala12 prezintă se pare un BMI mai scăzut, risc mai mic de apariție a T2DM și chiar creșterea sensibilității tisulare la insulină. [28,84] Dimpotrivă, purtătorii alelei Pro12 ar prezenta se pare un risc de 1.25 ori mai mare de a dezvolta T2DM comparativ cu homozigoții Ala12Ala [4]. Datele sunt oarecum contradictorii deoarece mai recent, un grup finlandez a indicat că pacienții cu toleranță alterată la
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
se pare un risc de 1.25 ori mai mare de a dezvolta T2DM comparativ cu homozigoții Ala12Ala [4]. Datele sunt oarecum contradictorii deoarece mai recent, un grup finlandez a indicat că pacienții cu toleranță alterată la glucoză purtători ai alelei Ala12 ar prezenta un risc de 2 ori mai mare de progresie către T2DM comparativ cu homozigoții Pro12Pro [52]. Este de remarcat totuși că la acești pacienți cu IGT, în cazul respectării unui program intensiv de modificare a stilului de
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
factorilor respiratori nucleari [29]. Gena PGC-1este localizată pe cromozomul 4p15.1 și este înalt polimorfică (au fost identificate cel puțin 7 polimorfisme de tip SNP). Studiul acestor polimorfisme pe 684 subiecți cu T2DM și 509 subiecți control a arătat că alela Gly a polimorfismului Gly482Ser se asociează cu un risc relativ de apariție a T2DM de 1,34 [29]. După cum am arătat anterior, transmiterea predominent maternă a T2DM ar putea fi explicată prin existența mutațiilor la nivelul ADN-ului mitocondrial care
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
mutației (Arg64Arg) prezintă o vârstă mai mică la debutul diabetului zaharat [91,93]. În plus, purtătorii mutației prezintă o tendință crescută de creștere în greutate și o frecvență sporită a obezității morbide [22]. Este interesant de notat că mai recent, alela 64Arg a fost asociată și cu insulinemie à jeun crescută și nivel crescut al AGL plasmatici, ambele elemente importante ale sindromului de insulinorezistență [18]. Același grup suedez a descris și asocierea cu T2DM a unui polimorfism Gln27Glu al genei receptorului
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
constă dintr-o tranziție A/T la nivelul exonului 5 care determină o substituție Met229Leu în lanțul aminoacidic. Analiza acestor polimorfisme pe 320 subiecți cu T2DM și 250 subiecți de control a indicat o frecvență semnificativ crescută la diabetici a alelei C a primului polimorfism (p=0.017) precum și a alelei Leu a polimorfismului Met229Leu (p=0.038) [65]. Cele două polimorfisme sunt în strâns asociere disequilibrium, adevăratul locus de susceptibilitate părând a fi polimorfismul de la nivelul regiunii 5’UTR care
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
care determină o substituție Met229Leu în lanțul aminoacidic. Analiza acestor polimorfisme pe 320 subiecți cu T2DM și 250 subiecți de control a indicat o frecvență semnificativ crescută la diabetici a alelei C a primului polimorfism (p=0.017) precum și a alelei Leu a polimorfismului Met229Leu (p=0.038) [65]. Cele două polimorfisme sunt în strâns asociere disequilibrium, adevăratul locus de susceptibilitate părând a fi polimorfismul de la nivelul regiunii 5’UTR care influențează activitatea transcripțională a promotorului genei UCP1. [Mori și col
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
având risc crescut pentru T2DM [63]. Aceste rezultate nu au putut fi confirmate pe o populație din Danemarca [25]. Același polimorfism s-a dovedit a influența distribuția țesutului adipos la femeile de origine europeană și asiatică, în sensul în care alela -55T este asociată cu un WHR crescut [20]. În ultimii ani a început să fie acordat un interes crescând adipocitului în ceea ce privește funcțiile sale de adevărată „celulă endocrină”. Nu vom reveni aici asupra semnificației funcționale a peptidelor hormonale adipocitare care includ
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
Gena adiponectinei localizată pe cromozomul 3q27, face parte dintre cele a căror expresie adipocitară este reglată prin intermediul PPAR?. Un studiu recent a arătat că un polimorfism al genei adiponectinei poate conferi risc de apariție a obezității și insulinorezistenței [85]. Astfel, alela G a substituției 45 T/G din exonul 2 crește moderat riscul de apariție a obezității și insulinorezistenței în cazul subiecților fără risc familial de T2DM [85]. Ulterior aceste date au fost confirmate, descriindu-se chiar un alt polimorfism 276
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
T/G din exonul 2 crește moderat riscul de apariție a obezității și insulinorezistenței în cazul subiecților fără risc familial de T2DM [85]. Ulterior aceste date au fost confirmate, descriindu-se chiar un alt polimorfism 276 G/T, pentru care alela G este asociată cu insulinorezistența [64]. A fost descris chiar și un haplotip 45T/276G care este un mult mai bun predictor al insulinorezistenței decât fiecare polimorfism luat în parte [64]. Și mai recent (iulie 2002), un grup de cercetători
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
45T/276G care este un mult mai bun predictor al insulinorezistenței decât fiecare polimorfism luat în parte [64]. Și mai recent (iulie 2002), un grup de cercetători japonezi a descris un alt polimorfism - Ile164Tre la nivelul exonului 3. Pentru acesta, alela 164Tre s-a dovedit a fi asociată cu T2DM, studiu pe populația japoneză: 218 pacienți cu T2DM și 452 subiecți control [51]. Deși descrisă pentru prima dată doar cu un an în urmă, și deși semnificația ei este deja înconjurată
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92235_a_92730]
-
Au fost definite 5 grupe (clustere) de HPV 16: european, asiatic, americano-asiatic (AA), african 1 și 2. Variantele AA și cele europene au activitatea oncogenă cea mai intensă explicată prin răspunsul la corticoizi dar și prin predispoziția genetică (frecvența unor alele HLA II sau tipul de p53). CĂI DE TRANSMITERE HPV se transmite în special prin contact direct. Studii epidemiologice au indicat clar că riscul de achiziție a infecției HPV este influențat de activitatea sexuală. Transmisia HPV este facilitată de prezența
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
Au fost definite 5 grupe (clustere) de HPV 16: european, asiatic, americano-asiatic (AA), african 1 și 2. Variantele AA și cele europene au activitatea oncogenă cea mai intensă explicată prin răspunsul la corticoizi dar și prin predispoziția genetică (frecvența unor alele HLA II sau tipul de p53). CĂI DE TRANSMITERE HPV se transmite în special prin contact direct. Studii epidemiologice au indicat clar că riscul de achiziție a infecției HPV este influențat de activitatea sexuală. Transmisia HPV este facilitată de prezența
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
sustituția A→G la nivelul nucleotidului 4889, în exonul 7, cu polimorfismul Ile 462 Val;CYP1A1 m3, care are implicații mai reduse și CYP1A1 m4, datorită substituției C→A, cu producerea variantei Thr461 Asn. Studiile de epidemiologie moleculară au implicat alelele m1 și m2 în cancerele raportate la fumat: pulmonar, cap, gât, esofag și în principal în populațiile asiatice [11, 12]. Studiul polimorfismelor CYP1A1 m1 și m2 au evidențiat existența unei relații a acestor variante cu CP [13]. Se sugerează că
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
constitutive și inductibile, care prin N-hidroxilare activează aminele aromatice și cele heterociclice [14]. Studiile anterioare s-au circumscris asupra SNP la nivelul CYP1A2 x1D și CYP1A2 x1F, evidențiindu-se că pentru CP ar prezenta interes în principal CYP1A2 x1F, alela de risc fiind alela C, homozigoții de sex feminin fumători prezentând o AOR (adjusted odds ratio) de 2,1, iar per global la ambele sexe de 1,4 [14]. Este însă interesant de semnalat că studiile recente nu identifică o
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
prin N-hidroxilare activează aminele aromatice și cele heterociclice [14]. Studiile anterioare s-au circumscris asupra SNP la nivelul CYP1A2 x1D și CYP1A2 x1F, evidențiindu-se că pentru CP ar prezenta interes în principal CYP1A2 x1F, alela de risc fiind alela C, homozigoții de sex feminin fumători prezentând o AOR (adjusted odds ratio) de 2,1, iar per global la ambele sexe de 1,4 [14]. Este însă interesant de semnalat că studiile recente nu identifică o asociere între genotipul CYP1A1
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
de 2,1, iar per global la ambele sexe de 1,4 [14]. Este însă interesant de semnalat că studiile recente nu identifică o asociere între genotipul CYP1A1 și CYP1A2 și fumat [13]. Se consemnează însă, că pacienții care combină alela de risc C a CYP1A2 x1F și genotipul acetilator rapid NAT1 și care sunt mari fumători au risc crescut de CP la femei,subliniindu-se raportul factori geneticifactori de mediu, dar și importanța interacțiunilor între diferite gene, în acest caz
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
genei asociindu-se cu absența activității enzimatice [21]. Într-o metaanaliză cuprinzătoare se evidențiază o creștere a riscului de CP la pacienții cu genotipul nul GSTT1, dar mai evidentă la populația asiatică [22]. În privința altor polimorfisme în varianta GSTT1 (rs4630) alela C este alela de risc, iar homozigoții au o SAOR de 1,23. Interacțiunea fondului genetic ilustrat de polimorfismul genetic cu factorii de mediu este ilustrată convingător de riscul crescut de CP la subiecții cu deleția homozigotă GSTT1, mari fumători
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]
-
cu absența activității enzimatice [21]. Într-o metaanaliză cuprinzătoare se evidențiază o creștere a riscului de CP la pacienții cu genotipul nul GSTT1, dar mai evidentă la populația asiatică [22]. În privința altor polimorfisme în varianta GSTT1 (rs4630) alela C este alela de risc, iar homozigoții au o SAOR de 1,23. Interacțiunea fondului genetic ilustrat de polimorfismul genetic cu factorii de mediu este ilustrată convingător de riscul crescut de CP la subiecții cu deleția homozigotă GSTT1, mari fumători (OR=5,0
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Luminiţa Leluţiu, Alexandru Irimie () [Corola-publishinghouse/Science/92187_a_92682]