2,594 matches
-
Centrul de Multipl. Min.Ed.și Invat., București. BARBU N., LUPAȘCU GH., RUSU C., BARBU ALEXANDRINA, TODERIȚĂ M. (1978), Solurile Munților Bicazului, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XXIV. BARBU N., RUSU C., GRINEA D., LUPAȘCU GH., BARBU ALEXANDRINA (1980), Solurile din Munții Ciucului, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, t.XXVI, s.II b. BARBU N., LUPAȘCU GH., RUSU C. (1981), Considérations phyto-pédologiques et amélioratives sur les montagnes moyennes de la Roumanie, Rev.roum.de géol., géoph., et géogr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
XXVI, s.II b. BARBU N., LUPAȘCU GH., RUSU C. (1981), Considérations phyto-pédologiques et amélioratives sur les montagnes moyennes de la Roumanie, Rev.roum.de géol., géoph., et géogr., t.XXV, 1. BARBU N., LUPAȘCU GH., RUSU C., TODERIȚĂ M., BARBU ALEXANDRINA (1981), Studiul solurilor din partea sudică a Munților Stânișoara, Lucr.Sem. "D.Cantemir" Iași, nr.2. BARBU N., LUPAȘCU GH., RUSU C., TODERIȚĂ M., BARBU ALEXANDRINA (1983), Les sols de Montagnes de Goșman, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, t.XXIX
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
géoph., et géogr., t.XXV, 1. BARBU N., LUPAȘCU GH., RUSU C., TODERIȚĂ M., BARBU ALEXANDRINA (1981), Studiul solurilor din partea sudică a Munților Stânișoara, Lucr.Sem. "D.Cantemir" Iași, nr.2. BARBU N., LUPAȘCU GH., RUSU C., TODERIȚĂ M., BARBU ALEXANDRINA (1983), Les sols de Montagnes de Goșman, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, t.XXIX, s.II b. BARBU N., RUSU C., LUPAȘCU GH., TODERIȚĂ M. (1984), La couverture de sol des Montagnes de Bistrița, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
distribuției cantităților de precipitații atmosferice din partea nordică a Carpaților Orientali, Lucr.Staț. "Stejarul", Pângărați. MITITELU D., CHIFU T., BARBU N. et al. (1977), Cercetări ecologice în Pădurea Domnița-Voinești, Studii și comunicări, Muz.de Șt.Nat., Bacău. LUPAȘCU GH., BARBU N., BARBU ALEXANDRINA, TODERIȚĂ MARIA (1979), Solurile Munților Ceahlău, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, s.II, t.XXV. DONISĂ I., ȘANDRU I., UNGUREANU AL., BARBU N. ș.a. (1977), Geografia României probleme fundamentale, Centrul de Multipl., Min.Educ. și Învăț. București. MITITELU D.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
XXVII, s.II b. LUPAȘCU GH., RUSU C., BARBU N., TODERIȚĂ MARIA (1981), Caracterizarea învelișului de sol de pe teritoriul comunelor Borca și Fărcașa-județul Neamț, Lucr.Sem. "D.Cantemir", Iași, nr.2. RUSU C., BARBU N., LUPAȘCU GH., TODERIȚĂ MARIA, BARBU ALEXANDRINA (1982), Solurile din Munții Tarcăului, An.Șt.Univ. "Al.I.Cuza" Iași, t.XXVIII, s.II b. CHIȚU C., BARBU N., GEANANA M., ILIE I., BUZA M (1983), Factorii pedogenetici naturali, Geogr.României, vol.I, Ed.Acad.R.S.R. FLOREA N., BARBU N., ILIE
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
în literatura geografică mai multe interpretări, între care și varianta dată de ea. M-a surprins însă curajul ei și când m-am uitat mai bine la ea am văzut că este "al naibii de frumușică". La întrebarea cum se numește ... Ciopron Alexandrina ... mi-am dat seama că este fata fostului primar Vasile Ciopron de la Cotnari și nepoata episcopului Partenie Ciopron (Episcop al Romanului și Hușului). Mi-am zis că parcă-i un făcut să am de-a face numai cu odrasle de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
predarea la stat a pământului de către părinții mei ... și de finalizarea facultății pe poziție fruntașă a viitoarei soții, poziție ce i-a asigurat înscrierea la doctorantură și ... prin aceasta ... dreptul de cadru didactic universitar în domeniul geologiei-mineralogiei. Împreună cu soția, conf.dr. Alexandrina Barbu În această căsătorie ... cel avantajat am fost de departe eu. Am găsit în ea o soție model în cel mai clasic înțeles al cuvântului: loială, corectă, vrednică și pricepută, cu o dăruire și o putere de muncă ieșite din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
natura înconjurătoare, ci de o altă orientare, accesibilă tuturor, realizată în spiritul comunității fraternale pure dintre oameni, detașată de servituțile lumești, pentru a accede într-un prezent aflat în lumina lui Dumnezeu. Vechiul raționalism antic a ajuns compromis de speculațiile alexandrine. Acesta a cedat locul unui spiritualism exaltat, vechii exigențe științifice i-a luat locul o mentalitate purtată pe aripile imaginației. S-a născut un nou cadru de emulație spirituală, trăirile subiective ale oamenilor erau încercate de o altă substanțialitate, luptele
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ceea ce poate stîrni atenția față de o nuanță deloc neglijabilă a portretului divin. André Scrima amintește adesea o linie de intrepretare a termenului pantokrator care de la stoici și la filozofia elenistică a trecut la mari autori patristici (Teofil al Antiohiei, Clement Alexandrinul, Origen, Grigore de Nyssa, Augustin). Pentru ei, pantokrator nu înseamnă atotputernic, atotstăpînitor, dominație exterioară. înseamnă ceva mai puțin vizibil și impunător, dar mai originar. Cînd îl numim Pantrokrator, spune Grigore de Nyssa, trebuie să ne gîndim la El ca la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
dedică un capitol din cartea sa. Omul în fața morții imaginii pe care membrii unei familii catolice fervente din secolul al XIX lea o aveau asupra propriului destin post mortem. Pentru contele și contesa de La Ferronays, ca și pentru nora lor, Alexandrine, cerul în care sperau să ajungă era varianta veșnică a unei vieți de familie fericite. După ce îi invocă îndelung pe toți cei apropiați, muribunda Alexandrine pomenește de viziunea Domnului și a Sfintei Fecioare. Era și timpul să se gîndească la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
propriului destin post mortem. Pentru contele și contesa de La Ferronays, ca și pentru nora lor, Alexandrine, cerul în care sperau să ajungă era varianta veșnică a unei vieți de familie fericite. După ce îi invocă îndelung pe toți cei apropiați, muribunda Alexandrine pomenește de viziunea Domnului și a Sfintei Fecioare. Era și timpul să se gîndească la aceasta, comentează AriŁs. O astfel de menționare tardivă a viziunii divine demonstrează că ea era resimțită ca secundară, în ciuda tuturor eforturilor pioase : adevărata fericire a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
se statornici în el. Un minunat exemplu de gîndire pe linia universalului, o gîndire de tip problematizant, interogativ, căutător, gymnastikos, iar nu dogmatikos, ne oferă Origen. Cosmologia lui este o celebrare a universalului diversificat în toate făpturile lumii. Pentru teologul alexandrin, lumea aurorală nu are ierarhii obiectivate, ci este o desfășurare de ființe universale, de făpturi care ard cu aceeași intensitate în contemplarea Focului divin. Dar fiecare dintre aceste ființe e unică, participă cu o ardoare specifică la Focul polar, constituie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
-se totodată din plin, fără a-l numi, de marile piste pe care el le-a deschis. Chiar astăzi, cînd Origen este abundent recuperat de cercetătorii gîndirii creștine, teoria preexistenței sufletelor pune, pentru mulți teologi, o penumbră inadmisibilă pe chipul alexandrinului. Dar, așa cum insistent arată Henri Crouzel, Origen nu făcea teologie dogmatică, nu stabilea formule de credință, ci practica o teologie de cercetare, de studiu și de căutare vie, pe acea linie pe care se întîlneau în primele secole teologia și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Casa și cortul Celor două orientări ale ființei fie pe direcția individual-generalului, fie pe direcția universalului Origen le-a mai redat într-un pasaj celebru deosebirea, întruchipînd-o în distincția emblematică dintre sedentar și itinerant. Preluată de la Philon și dezvoltată de alexandrinul creștin, ea pornește de la pasajul Numeri, 24, 5 și va constitui o structură ideatică folosită de toate veacurile următoare. Cît sînt de frumoase sălașurile tale, Iacob, corturile tale, Israel! în schimbarea de nume a patriarhului, Origen vede trecerea ființei de la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a te instala în determinații de tip individual-general, în frumoasa casă a operelor proprii. Acțiunea în sine e lucru finit, are o perfecțiune formală, accesibilă, pe cînd itineranții parcurg drumul nesfîrșit al cunoașterii lui Dumnezeu, al înțelepciunii infinite. între Clement Alexandrinul și Grigore de Nyssa, Origen vorbește și el despre epectază, mod de acces la domeniul trans-formal: cu cît te vei apropia de înțelepciune, cu atît vei afla că e mai adîncă ; cu cît o vei fi scrutat, cu atît îi
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
talentul literar pentru a crea un limbaj de depășire care, marcîndu-și în diferite chipuri propria insuficiență, se construiește ca demers mobilizator spre întîlnirea personală, transformatoare cu un logos viu. A deveni cetățean al universului, după modelul stoic, înseamnă, potrivit lui Philon Alexandrinul, nu numai a asuma cu egală disponibilitate a sufletului întregul univers sensibil, ci și a te expatria din el pentru a te stabili în domeniul universalului, în lumea inteligibilă și a dobîndi participarea la Unu, prietenia lui Dumnezeu. Pentru Origen
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
nu e vorba în primul rînd de stadii ale unei religii, ci de atitudini spirituale, de dominante ale doctrinei și ale vieții religioase, iar combinațiile lor în multe variante și dozaje se pot regăsi în diverse epoci și culturi. Clement Alexandrinul în secolul al III-lea, Dionisie Areopagitul în secolul al VI-lea sau Cusanus în secolul al XV-lea sînt, de pildă, contemplativi pentru care distanța verticală, deși acut mobilizatoare, nu elimină un anumit gen de atenție față de univers, de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
multiple stîrnite de un loc scripturar. Dacă Henri Crouzel caracterizează demersul lui Origen ca pe o teologie în căutare, o teologie de exercițiu, ba mai mult, o teologie care fierbe în toate direcțiile 1, Ioan I. Ică îl numește pe alexandrin contemporanul nostru. în el, vede figura de vîrf a unei epoci care se încheie odată cu acapararea magisteriului de către ierarhia eclezială și cu instaurarea unui model de credință monopolist, girat de puterea politică atunci cînd creștinismul devine religia oficială a Imperiului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
streină totuși spiritului creștin ? Scriitorii bisericești ne dau două explicații. Una e presupunerea că filosofii Eladei, care s-au ridicat până la ideca monoteistă, au fost influențați de doctrina Vechiului Testament. Ea e formulată mai ales de Justin Martirul, de Clement Alexandrinul, de Origen și de Fericitul Augustin, care crede că Platon a luat în Egipt contact cu Biblia. Ipoteza e verosimilă și posibilă. De ce să admitem că relațiile dintre aceste popoare de mare erau numai de natură comercială și nu de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
păcat, îl numește Tertulian anima naturaliter christiana, care nu e altceva decât formula revelației naturale. Geniile lumii păgâne i-au dat un rost mai mult sau mai puțin luminos în măsura în care operele lor vădesc apropieri de învățătura Logosului întrupat. Astfel, Clement Alexandrinul, care face întâia încercare savantă de asimilare a elementelor culturii păgâne în creștinism, declară că filosofia greacă joacă pentru antichitate rolul Vechiului Testament de călăuză către Hristos. Fericitul Augustin, care a explicat ipotetic afinitățile creștine ale lui Platon prin influența
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
urmate la construirea tabernacolului și a templului ne va ajuta să pătrundem sensul spiritual; astronomia. În sfârșit, e indispensabilă la calculul timpului.” în Răsărit această idee că științele profane sunt auxiliarele necesare ale teologiei e o veche practică a școlii alexandrine. Origen socotește geometria baza științelor; el cultivă nu numai filosofia și literatura păgână, dar și matematica, astronomia și științele naturale. Măsura în care aceste discipline slujesc la lămurirea adevărului creștin ne-o dă Vasile cel Mare care, în Hexaimeron, face
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și a celor mai mulți e desfrâul și descompunerea morală, parfumată cu roze de Siria. Printre cauzele acestui neopăgânism fabricat la Paris pe socoteala antichității, Charly Clerc socotește mai întâi „vechiul obicei literar care persistă”, adică tradiția literară a Franței, „certe habitude alexandrine de quelques-uns, l’art du demi pastiche, ou du pastiche pns au serieux; cet atavisme, artificiel diront quelques-uns, non sans raison parfois, qui consiste â derober aux anciens non leur art, mais lcur âme, â creer en soi une âme
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
li s-a dat pământ cu această ocazie sub pretextul că e regiune de munte, locuitorii fiind trimiși la Fulga (în sud- estul județului) să li se dea pământ. Ei au refuzat. În comună rămâne moștenitoarea moșiei lui Grigore Cantacuzino, Alexandrina BarbuCatargiu, care vinde din moșie. Unii locuitori au cumpărat până la 30 de pogoane. Până în 1923 au fost persoane care au cumpărat peste 100 de pogoane. Aceștia sunt: Ion Matei, Petre Comănescu și Ion Comănescu din Drăgăneasa. Alții povestesc cum că
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
urmele aceluiași Chiril al Alexandriei, Karsavin accentuează dimensiunea pneumatologiei: noi suntem îndumnezeiți prin Duhul Sfânt care ne face asemănători Fiului. Opusă contemplării platonice, teologia Sfântului Chiril al Alexandriei, revalorizată de Karsavin, plasează izvorul cunoașterii în Duhul Sfânt. De fapt, teologia alexandrină își găsește, în secolul V, expresia desăvârșită în gândirea Sfântului Chiril al Alexandriei, gândire dominată de ideea îndumnezeirii ca scop suprem al ființelor create. Este tradiția Sfântului Atanasie cel Mare, îmbogățită prin aportul teologic al celor trei mari Capadocieni: Sf.
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Alexandriei, gândire dominată de ideea îndumnezeirii ca scop suprem al ființelor create. Este tradiția Sfântului Atanasie cel Mare, îmbogățită prin aportul teologic al celor trei mari Capadocieni: Sf. Vasile cel Mare, Grigore de Nazianz și Grigore de Nyssa: o teologie alexandrină a unei îndumnezeiri eliberate de orice urmă de origenism și de idealul său spiritualist de evadare prin contemplare. Prin urmare, desăvârșită în veacul viitor, cunoașterea lui Dumnezeu va fi rezultatul îndumnezeirii finale. Vederea lui Dumnezeu față către față va fi
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]