1,749 matches
-
din spatele capului și regiunea pectorală formează un scut numit corselet. Capul mare este comprimat lateral și are botul alungit și ascuțit. Gura mare așezată oblic este prevăzută cu numeroși dinți puternici. Au două înotătoare dorsale apropiate, dintre care prima este alungită. În urma celei de-a doua înotătoare dorsale se află 7-9 înotătoare mici, numite pinule. Înotătoarele ventrale și pectorală sunt scurte. Înotătoarele ventrale au o poziție pectorală. Înotătoarea caudală este bifurcată. În urma înotătoarei anale se află 6-8 pinule. Peduncul caudal este
Pălămidă (pește) () [Corola-website/Science/330953_a_332282]
-
repezi de munte cu fundul pietros sau nisipos sau acoperit cu bolovani. Felul de viață este bentonic; peștele trăiește mai mult izolat, stă ascuns mai tot timpul sub pietre mari pândind prada și rareori înoată, fiind mai mult sedentar. Corpul alungit și gros este cilindro-conic, aproape rotund în partea anterioară și ușor comprimat posterior. Linia laterală este completă, mergând pe mijlocul flancurilor și ajunge până la baza înotătoarei caudale. Capul este mare, aplatizat și gros. Gura terminală, destul de largă, ajungând până sub
Zglăvoacă () [Corola-website/Science/331014_a_332343]
-
(cu o denumire mai veche Aspro) cunoscuți în limba română ca fusari, este un gen de pești teleosteeni perciformi din familia percide răspândiți în apele dulci din Europa.. Au corpul alungit, fusiform, necomprimat lateral. Capul este turtit dorsoventral, botul este proeminent, lung, ascuțit sau obtuz. Pedunculul caudal este lung, necomprimat lateral. Ochii sunt mici și privesc în sus. Gura este mică, inferioară, semilunară, slab protractilă și este prevăzută cu dinți mărunți
Zingel () [Corola-website/Science/335411_a_336740]
-
cu fundul pietros, din Europa. Trăiește și în România și Republica Moldova. Lungimea mijlocie 30-35 cm, iar greutatea 300-400 g; lungimea maximă 60 cm, greutatea maximă 6,7 kg. Masculii sunt mai mari ca femelele. Poate trăi 12-14 ani. Are corpul alungit, ușor comprimat lateral și acoperit cu solzi relativ mari. Capul este mic, cu botul ascuțit, cu gura mică, transversală, semiinferioară, prevăzută cu dinți mici ascuțiți, dispuși pe un singur rând. Ochiul este mare, acoperit în partea sa anterioară de o
Lipan () [Corola-website/Science/331967_a_333296]
-
salmon" = somon + greaca "eidos" =aspect) este o familie de pești teleosteeni de apă dulce sau migratori din emisfera nordică, caracterizați printr-o a două înotătoare dorsală, numită înotătoare adipoasă. Familia salmonidelor cuprinde specii de mărime medie și mare. Au corpul alungit, fusiform, destul de gros și foarte hidrodinamic. Corpul este acoperit cu solzi cicloizi mici, deși și rezistenți; capul gol, lipsit de solzi. Se caracterizează prin prezența aproape constantă a unei înotătoare adipoase, fără raze aparente, așezata înapoia celei dorsale. Înotătoarele ventrale
Salmonide () [Corola-website/Science/332013_a_333342]
-
Bicaz și câteva iazuri din nordul Moldovei. Trăiește în apele stătătoare reci. Are o lungimea de 30-40 cm lungime, maximum 60 cm și o greutate de 300-400 g, maximum 3,5 kg. Poate trăi 15 ani. Corpul este relativ înalt, alungit, fusiform, comprimat lateral și acoperit cu solzi cicloizi relativ mari. Capul relativ mic. Ochiul situat în jumătatea anterioară a capului. Botul trunchiat, marginea sa anterioară fiind verticală sau oblică. Gura mică, dispusă subterminal. Înotătoarele pectorale și ventralele au vârful ascuțit
Coregon () [Corola-website/Science/332003_a_333332]
-
sau lipanii este un gen de pești teleosteeni dulcicoli din familia salmonide ("Salmonidae"), fiind singurul gen din subfamilia timaline ("Thymallinae"), răspândiți în regiunea holarctică (afară de vestul Americii de Nord) și în bazinul Amurului. Sunt pești de dimensiuni medii, cu corp alungit, în secțiune oval, comprimat lateral și cap relativ mic, conic. Au corpul acoperit cu solzi mijlocii (70-110 pe linia laterală). Gura mică, transversă. Dinții sunt slab dezvoltați, dispuși pe premaxilar, maxilar, dentar, prevomer, palatine, limba de obicei fără dinți. Înotătoarea
Thymallus () [Corola-website/Science/332021_a_333350]
-
m în înălțime, cu scoarță cafeniu-cenușie și ramurile tinere patrunghiulare, plantele bătrâne, prezintă, uneori, ramuri mici cu extremități spinoase de 3,5 cm lungime. Frunzele sunt opus decusate, simple și întregi, aproape sesile; stipelele sunt minuscule; limbul este eliptic sau alungit sau larg lanceolat, de 1-8,5 cm x 0,5-4 cm, cuneiform la bază, ascuțit sau rotunjit la vârf, cu nervuri penate. Inflorescența este un panicul terminal de talie mare, piramidal, atingând până la 25 cm lungime, cu numeroase flori. Florile
Henna () [Corola-website/Science/331395_a_332724]
-
în regiunea salmastră a Mării Negre. Lungimea obișnuită aproximativ 15-25 cm, ajunge însă și la 35 cm; greutatea se ridică până la 800 g. Poate trăi 8-15 ani. Are corpul înalt, comprimat lateral și acoperit cu solzi mici, caduci. Corpul este mai alungit ca la plătică. De-a lungul liniei laterale 43-55 solzi. Pedunculul caudal, scurt. Capul este mic, lungimea lui se cuprinde de 4,5-5,0 ori în lungimea corpului. Botul mare, gros, bombat, rotunjit la vârf. Gura așezată subterminal, protractilă; falca
Cosac cu bot turtit () [Corola-website/Science/331443_a_332772]
-
în lungimea capului. Între ceafă și începutul înotătoarei dorsală se observă o cărare fără solzi. Abdomenul prezintă, de asemenea, o cărare lipsită de solzi. Înotătoarea dorsală înaltă și îngustă are marginea dreaptă și 8-9 radii ramificate. Înotătoarea anală este foarte alungită (mult mai lungă decât la batcă), are 38-41 radii ramificate. Înotătoarea caudală puternic bifurcată, lobul inferior fiind mult mai mare ca cel superior. Partea superioară a capului și spatele sunt albastre-cenușii, flancurile și abdomenul albe-argintii, cu reflexe metalice. Înotătoarele sunt
Cosac cu bot turtit () [Corola-website/Science/331443_a_332772]
-
România și Republica Moldova este un pește foarte rar și puțin numeros. Este un pește de talie mică cu o lungimea obișnuită de 9-18 cm (maxim 40 cm). Femelele sunt mai mari. Poate trăi până la 8 ani. Are corpul gros, moderat alungit, ușor comprimat lateral, acoperit cu solzi cicloizi mari, persistenți. Linia spatelui și a abdomenului este rotunjită. Linie laterală curbată în sus în porțiune anterioară. Pe ea se află 33-40 solzi. Capul alungit, relativ mare, cu bot obtuz. Gura terminală mică
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
trăi până la 8 ani. Are corpul gros, moderat alungit, ușor comprimat lateral, acoperit cu solzi cicloizi mari, persistenți. Linia spatelui și a abdomenului este rotunjită. Linie laterală curbată în sus în porțiune anterioară. Pe ea se află 33-40 solzi. Capul alungit, relativ mare, cu bot obtuz. Gura terminală mică. Dinții faringieni dispuși pe 2 rânduri. Ochii sunt mari, cu un diametru mai mare decât lungimea botului. Marginea înotătoarei dorsale este dreaptă sau ușor rotunjită. Înotătoarea anală cu marginea exterioară ușor convexă
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
specie distinctă - "Rutilus kutum". Mai jos va fi descrisă subspecia "Rutilus frisii frisii". Lungimea obișnuită 30-45 cm, maximală 71 cm. Greutatea medie a acestui pește este de 1,0-1,5 kg, greutatea maximală 8 kg. Poate trăi 12 ani. Corpul alungit și gros, aproape circular în secțiune transversală, ușor comprimat lateral; înălțimea lui maximă reprezintă 21-31% (în medie 25,12%) din lungimea lui. Abdomenul între înotătoarele ventrale și anus este rotunjit. Capul mare, reprezintă 17-24% (în medie 21,14%) din lungimea
Virezub () [Corola-website/Science/331480_a_332809]
-
mai în toate apele: Dunărea, cu bălțile ei, cursul inferior al râurilor Siret, Prut, Mureș, Olt, Cibin, Cerna, Vedea, Teleormanul, etc. În Republica Moldova este un pește comun în bazinul fluviului Nistru și Prut. Stă la suprafață, în cârduri. Are corpul alungit, comprimat lateral și acoperit cu solzi cicloizi mici, strălucitori și caduci (se desprind ușor). Capul este mic, cu ochii mari. Gura terminală, îndreptată oblic în sus, lipsită de mustăți. Înotătoarea dorsală așezată la mijlocul spatelui are baza scurtă și începe mai
Obleț () [Corola-website/Science/331470_a_332799]
-
Capul este mic, cu ochii mari. Gura terminală, îndreptată oblic în sus, lipsită de mustăți. Înotătoarea dorsală așezată la mijlocul spatelui are baza scurtă și începe mai aproape de verticala anterioară a înotătoarei anale decât de aceea a înotătoarei ventrale. Înotătoare anală alungită și începe sub capătul posterior al înotătoarei dorsale sau chiar înaintea verticalei acesteia. Înotătoarea caudală adânc bifurcată, cu lobii aproape egali. Linia laterală este întreagă și curbată. Coloritul corpului este verzui sau albăstrui pe spate și alb-argintiu pe laturi și
Obleț () [Corola-website/Science/331470_a_332799]
-
cursul superior al Bicazului etc . În Nistru trăiește în porțiunea de mijloc al fluviului (în amonte și aval de Soroca). Lungimea obișnuită a corpului 10-25 cm; maximală 40 cm. Greutatea corpului obișnuită 400-500 g; maximală 1,500 kg. Are corpul alungit, subcilindric (aproximativ cilindric), ușor comprimat lateral, acoperit cu solzi mijlocii persistenți și cu mucus foarte abundent. Profilul dorsal arcuit, convex și cel abdominal aproape drept. De-a lungul liniei laterale sunt dispuși 52-59 solzi. Capul este relativ mare, alungit, cu
Mreană vânătă () [Corola-website/Science/331505_a_332834]
-
corpul alungit, subcilindric (aproximativ cilindric), ușor comprimat lateral, acoperit cu solzi mijlocii persistenți și cu mucus foarte abundent. Profilul dorsal arcuit, convex și cel abdominal aproape drept. De-a lungul liniei laterale sunt dispuși 52-59 solzi. Capul este relativ mare, alungit, cu un bot ascuțit. Fruntea ușor bombată. Gura este subterminală (inferioară), semilunară, prevăzută cu buze cărnoase și două perechi lungi de mustăți: una pe buza superioară, cealaltă în colțurile gurii. Dinții faringieni dispuși pe 3 rânduri. Buza inferioară este foarte
Mreană vânătă () [Corola-website/Science/331505_a_332834]
-
după unele estimări, chiar din lume. A fost descoperit în august 1956 de Nicolae Stoica, student în anul doi al Facultății de Biologie din București și a fost descris ulterior de Margareta Dumitrescu, Petre Bănărescu și Nicolae Stoica. Are corpul alungit, aproximativ cilindric în regiunea anterioară, comprimat lateral în regiunea posterioară și acoperit cu solzi ctenoizi relativ mari. Capul este mare și ușor comprimat dorso-ventral. Gura este mică, așezată subterminal și este înzestrată cu dinți mărunți. Are două înotătoare dorsale, apropiate
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
cm lungime totală (10,5 cm fără înotătoare caudală). Longevitatea maximală este de 6 ani (în captivitate), majoritatea peștilor prinși aveau 2-3 ani. Aspretele are un aspect general asemănător cu zglăvoaca ("Cottus gobio"), cu care este adesea confundat. Corpul este alungit, gros și rotunjit (în secțiune aproximativ cilindric) în partea anterioară, comprimat lateral în cea posterioară. Înălțimea maximă a corpului reprezintă 14,2-20,8% din lungimea corpului fără înotătoare caudală, iar grosimea corpului 78-108% din înălțime. Profilul dorsal al corpului este
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
apele mari curgătoare de șes (mai ales cursurile inferioare ale fluviilor) sau stătătoare (limanuri salmastre, bălți și jepși) din bazinele hidrografice ale Mării Baltice, Mării Negre (inclusiv în România și Republica Moldova), Mării Caspice și Mării Aral. Poate trăi 11-13 ani. Are corpul alungit și puternic comprimat lateral, acoperit cu solzi cicloizi mici și caduci. Spatele este aproape drept, iar abdomenul este arcuit, în formă de muchie de sabie, de unde i se trage și numele de sabiță. Capul este scurt, cu gura mică dispusă
Sabiță () [Corola-website/Science/331518_a_332847]
-
până la bazinul râului Perlelor (Zhujiang), în sud-estul Chinei, și Japonia. A fost introdus involuntar în Europa (inclusiv în România și Republica Moldova) și alte părți ale Asiei o dată cu alevinii de pești fitofagi aduși din China. Poate trăi 5 ani. Are corpul alungit și gros, aproximativ cilindric, slab comprimat lateral, și acoperit cu solzi mari. Capul este comprimat lateral și are o gură mică semilunară, superioară, dispusă oblic în sus, lipsită de mustăți. Linia laterală este dreaptă și situată la mijlocul flancurilor. Înotătoarele dorsală
Murgoi bălțat () [Corola-website/Science/331528_a_332857]
-
și marini. Din cauza iritației provocată de parazit, pielea peștelui elaborează o secreție bogată în celule cu care parazitul se hrănește. Când invazia este mai mare, se produc inflamații sau distrugerea epiteliilor și moartea peștilor, în special a puietului. Au corpul alungit. Extremitatea anterioară, lipsită de ventuze, este despicată în "doi lobi" ascuțiți, între care se găsește gura. Se prinde și stă fixat pe gazdă cu ajutorul a două "organe cefalice adezive", pe care se deschid "glandele adezive" și cu ajutorul unui mare "disc
Gyrodactylus () [Corola-website/Science/333510_a_334839]
-
Coloritul acestora devine mai pronunțat înspre coadă, și dă "Boa constrictor constrictor" numele comun de „boa cu coadă roșie”, întrucât această subspecie are mai multe șei roșii decât alte subspecii de "Boa constrictor". Capul, net separat de trunchi, este mic, alungit și triunghiular, botul este rotunjit. Gura este extensibilă. Capul și corpul sunt acoperiți cu solzi. Solzii de partea ventrală sunt mai mari decât cei de pe partea dorsală și joacă un rol important în deplasarea sa. Alternarea de desene deschise și
Șarpe boa () [Corola-website/Science/329998_a_331327]
-
aflate în buze, deși le lipsesc fosele labiale în jurul acestor termoreceptoare văzute la mulți din membrii familiei boidelor. Șerpii au doi plămâni, unul mai mic (și nefuncțional) în stânga și unul mai mare (funcțional) în dreapta. Această configurație se potrivește formei lor alungite și este diferită de alți membri ai familiei Colubridae care și-au pierdut complet plămânul stâng. În funcție de subspecie, "Boa constrictor" poate fi găsit din nordul Mexicului, trecând prin America Centrală (Belize, Guatemala, Honduras, El Salvador, Nicaragua, Costa Rica și Panama) până în America de Sud, la
Șarpe boa () [Corola-website/Science/329998_a_331327]
-
Familia mugilide ("Mugilidae") cuprinde aproximativ 72 de specii de pești frumoși de mărime medie sau mare, cu corpul relativ alungit și fusiform, larg răspândiți pe litoralul mărilor tropicale și subtropicale, mai rar în ape dulci. Pești de mărime medie sau mare (30-120 cm). Capul este masiv și turtit dorsal. Ochii sunt parțial acoperiți de o pleoapa adipoasă, rostrul este scurt
Mugilide () [Corola-website/Science/330455_a_331784]