3,147 matches
-
la frecvențe mai mici. Au fost analizate semnalele obținute pentru trei curse diferite ale elementului mobil al rezistenței hidraulice: , la o presiune de preîncărcare a acumulatorului pneumohidraulic și o frecvență de rotație f = 3 Hz, constatându-se o scădere a amplitudinii semnalelor de presiune cu scăderea secțiunii de trecere. * Influența presiunii de preîncărcare a acumulatorului pneumohidraulic Este prezentată o comparație a semnalelor de presiune corespunzătoare unei curse de deplasare a elementului mobil al rezistenței hidraulice de , la o fracvență de f
Cântărirea în mişcare a vehiculelor by Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119]
-
deplasare a elementului mobil al rezistenței hidraulice de , la o fracvență de f = 4 Hz, pentru trei presiuni diferite de preîncărcare ale acumulatorului pneumohidraulic, respectiv de . Se constată că, odată cu creșterea valorii presiunii de preîncărcare se înregistrează o scădere a amplitudinii semnalelor de presiune. 3.4.4 Concluzii privind semnalele înregistrate cu cele două variante ale modelului experimental Testarea în condiții de laborator a celor două variante ale modelului experimental propus au condus la obținerea unor rezultate, prin modificarea frecvenței de
Cântărirea în mişcare a vehiculelor by Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119]
-
rezultate, prin modificarea frecvenței de rotație a motorului electric, a presiunii de preîncărcare a acumulatorului pneumohidraulic și a secțiunii rezistenței hidraulice. Din analiza acestor rezultate se desprind următoarele concluzii: * semnalele înregistrate în amonte și aval de rezistența hidraulică sunt cvasisinusoidale, amplitudinea semnalelor măsurate în aval fiind mai mică decât cea măsurată în amonte de rezistentă hidraulică; * amplitudinea semnalelor de presiune înregistrate în amonte și în aval de rezistența hidraulică scade odată cu creșterea frecvenței de rotație a motorului electric; * creșterea secțiunii de
Cântărirea în mişcare a vehiculelor by Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119]
-
și a secțiunii rezistenței hidraulice. Din analiza acestor rezultate se desprind următoarele concluzii: * semnalele înregistrate în amonte și aval de rezistența hidraulică sunt cvasisinusoidale, amplitudinea semnalelor măsurate în aval fiind mai mică decât cea măsurată în amonte de rezistentă hidraulică; * amplitudinea semnalelor de presiune înregistrate în amonte și în aval de rezistența hidraulică scade odată cu creșterea frecvenței de rotație a motorului electric; * creșterea secțiunii de trecere a rezistenței hidraulice determină creșterea amplitudinii semnalelor de presiune înregistrate * scăderea presiunii de preîncărcare a
Cântărirea în mişcare a vehiculelor by Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119]
-
mică decât cea măsurată în amonte de rezistentă hidraulică; * amplitudinea semnalelor de presiune înregistrate în amonte și în aval de rezistența hidraulică scade odată cu creșterea frecvenței de rotație a motorului electric; * creșterea secțiunii de trecere a rezistenței hidraulice determină creșterea amplitudinii semnalelor de presiune înregistrate * scăderea presiunii de preîncărcare a acumulatorului pneumohidraulic determină creșterea amplitudinii semnalelor de presiune înregistrate în amonte și aval de rezistența hidraulică; * deschiderea robinetului hidraulic de pe circuitul secundar determină o întârziere a semnalelor de presiune înregistrate atât
Cântărirea în mişcare a vehiculelor by Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119]
-
în amonte și în aval de rezistența hidraulică scade odată cu creșterea frecvenței de rotație a motorului electric; * creșterea secțiunii de trecere a rezistenței hidraulice determină creșterea amplitudinii semnalelor de presiune înregistrate * scăderea presiunii de preîncărcare a acumulatorului pneumohidraulic determină creșterea amplitudinii semnalelor de presiune înregistrate în amonte și aval de rezistența hidraulică; * deschiderea robinetului hidraulic de pe circuitul secundar determină o întârziere a semnalelor de presiune înregistrate atât în amonte cât și în aval de rezistența hidraulică, dar nu modifică semnificativ amplitudinea
Cântărirea în mişcare a vehiculelor by Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119]
-
amplitudinii semnalelor de presiune înregistrate în amonte și aval de rezistența hidraulică; * deschiderea robinetului hidraulic de pe circuitul secundar determină o întârziere a semnalelor de presiune înregistrate atât în amonte cât și în aval de rezistența hidraulică, dar nu modifică semnificativ amplitudinea acestor semnale. Din analiza comparativă a rezultatelor obținute prin simulare cu cele obținute experimental se pot face o serie de recomandări pentru utilizarea sistemului hidraulic de cântărire în mișcare propus: * dacă se efectuează încercări la frecvență crescută, se recomandă utilizarea
Cântărirea în mişcare a vehiculelor by Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119]
-
obținute experimental se pot face o serie de recomandări pentru utilizarea sistemului hidraulic de cântărire în mișcare propus: * dacă se efectuează încercări la frecvență crescută, se recomandă utilizarea unor secțiuni de trecere mai mari pentru rezistența hidraulică, în scopul creșterii amplitudinii semnalelor înregistrate; * presiunea de preîncărcare a acumulatorului pneumohidraulic se recomandă a fi cu puțin peste valoarea presiunilor înregistrate în sistem, aceasta pentru că o valoare prea mică ar conduce la o creștere accentuată a amplitudinii semnalelor, iar o valoare prea mare
Cântărirea în mişcare a vehiculelor by Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119]
-
pentru rezistența hidraulică, în scopul creșterii amplitudinii semnalelor înregistrate; * presiunea de preîncărcare a acumulatorului pneumohidraulic se recomandă a fi cu puțin peste valoarea presiunilor înregistrate în sistem, aceasta pentru că o valoare prea mică ar conduce la o creștere accentuată a amplitudinii semnalelor, iar o valoare prea mare ar conduce la o scădere accentuată a acestora; * pentru a se evita erorile de măsurare care pot fi determinate de variația temperaturii se propune utilizarea unor uleiuri hidraulice având caracteristici speciale pentru anotimpul cald
Cântărirea în mişcare a vehiculelor by Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119]
-
șirul de date. Din acest punct de vedere, populația de date poate fi unimodală sau polimodală, aceasta din urmă indicând neomogenitatea datelor, adică faptul că datele obținute nu fac parte din aceeași populație. Indicatorii tendinței de împrăștiere a datelor experimentale: * Amplitudinea, Au, care reprezintă diferența dintre cea mai mare și cea mai mică valoare. Cu cât amplitudinea este mai mică cu atât valorile vor fi mai apropiate. în care: Au amplitudinea, xV - valoarea cea mai mare măsurată, xv - valoarea cea mai
Cântărirea în mişcare a vehiculelor by Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119]
-
aceasta din urmă indicând neomogenitatea datelor, adică faptul că datele obținute nu fac parte din aceeași populație. Indicatorii tendinței de împrăștiere a datelor experimentale: * Amplitudinea, Au, care reprezintă diferența dintre cea mai mare și cea mai mică valoare. Cu cât amplitudinea este mai mică cu atât valorile vor fi mai apropiate. în care: Au amplitudinea, xV - valoarea cea mai mare măsurată, xv - valoarea cea mai mică măsurată. * Abaterea medie pătratică, s* sau deviația standard reprezintă parametrul principal care exprimă împrăștierea rezultatelor
Cântărirea în mişcare a vehiculelor by Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119]
-
din aceeași populație. Indicatorii tendinței de împrăștiere a datelor experimentale: * Amplitudinea, Au, care reprezintă diferența dintre cea mai mare și cea mai mică valoare. Cu cât amplitudinea este mai mică cu atât valorile vor fi mai apropiate. în care: Au amplitudinea, xV - valoarea cea mai mare măsurată, xv - valoarea cea mai mică măsurată. * Abaterea medie pătratică, s* sau deviația standard reprezintă parametrul principal care exprimă împrăștierea rezultatelor în jurul valorii medii, fiind un indicator al preciziei, dar și al erorilor întâmplătoare care
Cântărirea în mişcare a vehiculelor by Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119]
-
set de măsurări individuale n este cu atât mai precis, cu cât dispersia rezultatelor individuale este mai mică. Acest lucru se poate obține prin asigurarea unei bune stabilități a aparaturii utilizate și prin înlăturarea factorilor exteriori, care pot determina creșterea amplitudinii erorilor întâmplătoare.
Cântărirea în mişcare a vehiculelor by Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119]
-
și extensiv, propagat diferit în diversele sale dimensiuni (sectoare, paliere) și însoțit de un proces opus localizarea (numită și fragmentare). Astfel, împrumutând din instrumentarul științelor exacte, fenomenul globalizării poate fi caracterizat prin două mărimi intensitate (pentru latura sa intensivă) și amplitudine (pentru latura sa extensivă). O atare abordare conjugată a celor două mărimi permite ameliorarea unei prime diferențe recognoscibile în literatura de specialitate, aceea dintre două macrotipuri de definire a fenomenului globalizării: unul care focalizează creșterea interconectării și a interdependenței, a
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
locale pot fi rapid antrenate de evenimente produse la mare distanță. Asociate reprezentării globalizării ca fenomen deopotrivă intensiv și extensiv, cele două tipuri definiționale sunt așadar complementare și nu alternative sau opozante. În al doilea rând, urmărirea intensității și a amplitudinii (chiar dacă nu întotdeauna ușor măsurabile) ilustrează decalaje între diferitele dimensiuni ale globalizării în funcție de procesul opus al localizării și furnizează totodată un plus de calitate comparației contrastante dintre cele două procese: ca intensitate, globalizarea presupune integrare, interconectare, interdependență, deschidere, coeziune sistemică
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
totodată un plus de calitate comparației contrastante dintre cele două procese: ca intensitate, globalizarea presupune integrare, interconectare, interdependență, deschidere, coeziune sistemică, multilateralitate într-o dinamică centripetă, în timp ce localizarea, independență, autarhie, închidere, entropie sistemică și unilateralitate într-o dinamică centrifugă; ca amplitudine, globalizarea admite ca sinonimi termenii globalism, compresie spațială, universalizare, omogenitate, în timp ce localizarea semnifică prin opoziție naționalism/regionalism, distensie spațială, separatism, eterogenitate. Relația de asociere dintre aceste două procese opuse este intepretată diferit de la un autor la altul, unii considerând-o
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
manifestare, în care comerțul liberal și valorile democratice occidentale se extind la nivel global, frontierele dispar, inclusiv clivajul Nord-Sud, iar statele își pierd hegemonia asupra economiilor naționale în favoarea actorilor nonstatali. Prin contrast, scepticii se bazează pe studiul intensității și al amplitudinii a ceea ce se numește globalizare, pentru a conchide că fenomenul contemporan este cel mult o internaționalizare accentuată, în sensul în care, de pildă: ca intensitate, actualul grad de interdependență este mai redus decât cel din perioada 1870-1914; ca amplitudine, el
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
al amplitudinii a ceea ce se numește globalizare, pentru a conchide că fenomenul contemporan este cel mult o internaționalizare accentuată, în sensul în care, de pildă: ca intensitate, actualul grad de interdependență este mai redus decât cel din perioada 1870-1914; ca amplitudine, el acoperă un teritoriu și o pondere a populației globale inferioare celor asociate marilor imperii din Antichitate; ca distribuție spațială a interacțiunilor, sistemul internațional contemporan nu este globalizat, ci regionalizat corespunzător celor trei blocuri economice America de Nord, Europa și Asia-Pacific; interrelaționat
Globalizarea între concept şi realitatea desemnată. In: RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
Sportiv”, Ed. Didactică și Pedagogică R.A., București, 1996. Este o calitate motrică deosebit de complexă care implică: capacitatea de coordonare a segmentelor corpului sau ale acestuia în întregime pentru efectuarea unor acte sau acțiuni motrice; echilibru; precizie; orientare spațio-temporală (inclusiv ritm); amplitudine (pe bază de mobilitate articulară, suplețe și elasticitate musculară); ambilateralitate (ambidextrie), etc. Toate acestea trebuie subordonate obținerii unei eficiențe maxime, mai ales în condiții neobișnuite, cu un consum minim de energie. Îndemânarea primește, după unii autori, și sensul de „aptitudine
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
forța de lovire a mingii necesară pentru pasele lungi și trasul la poartă de la distanță; 3. forța necesară în acțiunile de marcare a adversarului și de protejare a mingii. Suplețea Suplețea este calitatea care asigură executarea mișcărilor cu ușurință și amplitudine. Ea este condiționată de elasticitatea mușchilor, de mobilitatea articulațiilor și de coordonare. În fotbal suplețea este necesară în alergări, sărituri, mișcări înșelătoare și execuții neașteptate. Detenta Detenta este o calitate complexă, ce rezultă din îmbinarea forței și a vitezei, coordonate
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
formează un tot unitar atât în procesul de joc, cât și în antrenament, care cu greu pot fi separate în cadrul exercițiilor fizice, sau în acelora cu caracter tehnico-tactic. Mobilitatea este capacitatea omului de a efectua, cu segmentele corpului, mișcări cu amplitudini diferite. Aceasta se exprimă în grade, știut fiind că mișcările segmentelor aparatului locomotor fac unghiuri diferite între ele. Structura și tipul articulației determină natura mișcărilor ce se pot efectua în ele, iar amplitudinea este dependentă în principal de calitatea ligamentelor
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
a efectua, cu segmentele corpului, mișcări cu amplitudini diferite. Aceasta se exprimă în grade, știut fiind că mișcările segmentelor aparatului locomotor fac unghiuri diferite între ele. Structura și tipul articulației determină natura mișcărilor ce se pot efectua în ele, iar amplitudinea este dependentă în principal de calitatea ligamentelor, tendoanelor și mușchilor. În cadrul acestora elasticitatea musculară are un rol însemnat, deoarece în diverse exerciții efectuate, contracția musculară începe înainte de întindere și deci relaxarea antagoniștilor. Elasticitatea mușchilor se poate modifica într-o mare
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
începe înainte de întindere și deci relaxarea antagoniștilor. Elasticitatea mușchilor se poate modifica într-o mare măsură prin influența proceselor neuropsihice de relaxare musculară și prin exerciții de întindere de tip stretching. Se consideră că reducerea elasticității antagoniștilor în mișcările cu amplitudine este determinată de acțiunea reflexă de apărare, de reducere a întinderii prin contracție care opune rezistență mișcării. Mobilitatea este în interdependență cu cele patru calități motrice de bază arătate mai sus (V.Î.R.F.), fiind influențată de ele, sau influențând
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
propun mai multe elemente din care am selecționat în acest sens, doar următoarele puncte de vedere: * Șiclovan propune ca elemente: „poziția corpului în raport cu aparatul sau obiectul de lucru; direcția în care sunt acționate segmentele corpului de-a lungul efectuării mișcărilor; amplitudinea acțiunii segmentelor; relația reciprocă dintre segmentele angrenate în efectuarea mișcărilor; tempoul și ritmul executării mișcărilor; sistemul în care sportivii sunt dispuși în raport cu partenerii și cu adversarii lor, etc.” („Teoria educației fizice și sportului”, Editura Sport Turism, București, 1979, pagina 136
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
mișcării, viteza de execuție, forța de încordare, poziția corpului și a segmentelor. În cadrul traiectoriei (ca fiind linia pe care se înscriu în spațiu mișcările corpului și ala segmentelor) autorii menționați includ: direcția mișcării (înainte, înapoi, etc.), forma mișcării (rectilinie, curbilinie), amplitudinea mișcării. * Disciplina „Teoria și Metodica educației fizice și sportului” din Academia Națională de Educație Fizică și Sport consideră că în aprecierea formei exercițiului fizic trebuie să se țină seama de următorii factori: poziția corpului și segmentelor (inițială, intermediară, finală), uneori
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]