1,799 matches
-
și jocuri de mimă. Traducere de Aura Gîgă. București: CD Press. Sălăvăstru, C. (1996). Modele argumentative în discursul educațional. București: Editura Academiei Române. Sălăvăstru, C. (2003). Teoria și practica argumentării. Iași: Polirom. Sălăvăstru, D. (2000-2001). Convingere și persuasiune în comunicarea didactică. Analele Științifice ale Universității "Al. I. Cuza" din Iași. Psihologie, IX-X, 91-112. Sălăvăstru, D. (2004). Psihologia educației. Iași: Polirom. Săucan, D.Ș. (1996). Discursul persuasiv. Psihologia, 2, 29-31. Schallert D.L., Chiang, Y-V., Jordan, Y.P.M., Lee, H., Cheng, A.-C
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
și din ziarele locale: Tutova, Vocea Tutovei (26 ianuarie 1903), Paloda (23 ianuarie 1903 și l ianuarie 1903). El a fost avocat, vechi membru al Ateneului și al Societății geografice române. Lunga-i activitate parlamentară se poate urmări din tomurile Analelor parlamentare pe toți anii până la 1899. Panaite Ghenciu colaborator la Semănătorul, deputat în mai multe rânduri, profesor de istorie, a fost 14 ani director al Liceului, vreo 4 al Școlii normale. Despre el a scris I. Antonovici în Vocea Tutovei
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
una din figurile importante care a contribuit la evoluția noastră culturală.” * 235 Despre omul Ioan Popescu și activitatea sa este bine de văzut și citit și lucrarea „Un dascăl ardelean la Bârlad - Ioan Popescu” de Iacov Antonovici, 1928, Huși. În Analele Academiei Române, Tom XLV, la 14 septembrie 1902, din Bârlad se publica următorul apel - al unui cetățean pensionar - către cetățenii din orașul Bârlad și județul Tutova, cât și a celor din țară pentru ajutorarea lui Pompeiu, fiul lui Ioan Popescu: „Unul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
am arătat mai sus, fiul locuiește în Tg.236 Ocna strada Sfinții Voevozi No. l, unde i se poate trimite ajutorul cetățenilor, al amicilor și foștilor elevi ai decedatului Ioan Popescu.” Bârlad, 14 Septemvrie 1902. Un cetățean pensionar. Tot în analele Academiei se reproduce din ziarul „Vocea Tg. Ocna”, anul II, No.7, din 10 iunie 1904, următoarea scrisoare „Despre recompensa ce s-ar cuveni lui Ioan Popescu”: „Stimate Domnule Director, Se împlinesc trei ani la 11 Iulie a.c. de când scumpul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a ne feri de a le da copiilor nume păgâne, modernizate sau neserioase, ci să le punem nume curat românești.” - ne sfătuiește părintele în 1939, anticipând parcă, răul modernism din anul zilele anilor 2000 (2007), care numai modernitate nu înseamnă. * Analele Spitalului Beldiman și Elena Beldiman Bârlad (1892-1911) Vizau „publicarea o dată pe an a tuturor observațiilor clinice necesare celor care fac lucrări medical e speciale”. În perioada 1892 - 1898 - așa cum spun I. Grosu și N. Botezatu în a lor Istoria Spitalului
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
perioada 1892 - 1898 - așa cum spun I. Grosu și N. Botezatu în a lor Istoria Spitalului din Bârlad (1838 - 1944). Organizarea sanitară în Moldova la sfârșitul se colului al XIX‐lea în „Bârladul odinioară și astăzi”, vol. II, pag. 539‐549, Analele medicale au fost tipărite prin grija dr. Theodor Cerchez, directorul Spitalului Bârlad. * 248 Anuarul Școlii Normale primare din Bârlad - 1875 Anuarul Școlii Normale primare din Bârlad pe anul 18751876 (cu notițe istorice despre școala normală) pe anii 18761877, 1877-1878 ( cu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
D. Nanu, A.A.Naum, Andreiu Naum, G.Orleanu, Gr.V. Prut, R (credea că ar fi redacția), I. Soricu, G.Tutoveanu (G.Ionescu), Elena Văcărescu, Al. Zamfirescu. Se detailau lucrări ale celor de mai sus apărute și în alte publicații (Analele Academiei Române, „Convorbiri literare”, „Literatura” și „Arta română”, „Paloda”). Era evidențiat faptul că „între colaboratorii lui Făt-Frumos se văd figurând trei harnici învățători de la Zorleni - Tutova, unde, anume în Slobozia-Zorleni a lui Alecu Calimahi, înainte de 1820 era școală cu dascăl sistematicesc
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și Al. Vlahuță erau citați ca având „onoarea de a fi aleși membrii corespondenți ai Academiei Române", P.Rășcanu și Al. Vlahuță, premiați de această instituție, primul în 1892 pentru „Compendiu de istorie", al doilea în 1900 pentru Clipe de liniște (Analele Academiei), iar în 1913 când a participat la premiul Năsturel cu lucrarea despre N.I.Grigorescu, raportor B. Delavrancea, câștig de cauză a avut George Murnu cu „Homer, Iliada tradusă, raportor D. 342 Zamfirescu. Spre a se vedea cam ce oameni
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
volum, ni se spune, este realizată la Atelierele grafice C.D. Lupașcu din Bârlad, așteptându‐se ca 346 viitorul volum să corespundă în totul așteptărilor celor mai pretențioși statisticieni. Înțelegem din spusele redacției că „secretarul nostru redactor” este domnul George Ponetti. Analele Moldovei, revistă de cercetări istorice și științifice, apărută la Tecuci în ianuarie - martie 1941, director și proprietar C.A. Stoide (redactor G. Ursu), ‐ vezi documentarul „Târgul lui Barnovschi Vodă” - copie. Actele P. Lupașcu - Bârlad. Un alt prozator de deosebit talent
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Didactică și Pedagogică, București 1978 . I. Hangiu, Presa literară românească 1789 - 1948, Ed. pentru Literatură, 1968. I. Hangiu, Dicționarul presei literare românești 1790‐ 1990, Editura Fundației Culturale române, București, 1996. Adevărul Ilustrat (1895‐1896). Lancea destinului, de Trevor Ravenscroft, 1972. Analele Moldovei, revistă de cercetări istorice și științifice, Tecuci. Cartea despre femei, Editura Mix, Colecția Ostto, Brașov, 2002. I. Antonovici și Gr. Crețu, Tipografiile, silografiile, librăriile și legătoriile de cărți din Bârlad, 1909. Chiță Cristian, Școala nr.4 Bârlad la 150
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Tutovei ............................................... .....223 Vocea Tutovei ............................................... .....225 Vocea Tutovei ............................................... .....229 Vocea Bârladului ............................................... 231 Vocea Tg. - Ocnei.......................................... .....231 Zorile......................................... ........................238 Omagiu - tată și fiu ...........................................240 Reviste apărute la Bârlad...................................243 Academia Bârlădeană ........................................244 467 Academia Bârlădeană ........................................244 Actualitatea Bârlădeană..................................... 246 Albumul creștinului.................................... .......247 Analele Spitalului Beldiman și Elena Beldiman Bârlad (1892 1911).......................................... ..........247 Anuarul Școlii Normale primare din Bârlad - 1875 ............................................... ..................................248 Anuarul Școlii normale de învățători „Principele Ferdinand” din Bârlad pe anul școlar 1910 1911 .....248 Anuarul Școlii normale de învățători „Principele Ferdinand” din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
articole, cronici, portrete literare, impresii de călătorie și cu încercări în proză, la diverse publicații: „Cuvântul dăscălesc”, „Revista generală a învățământului”, „Vox studentium” (Geneva), „Revista de filosofie”, „Fântâna darurilor”, „Solidaritatea”, „Tiparnița literară”, „Luceafărul literar și artistic”, „Foaia învățătorului”, „Viața literară”, „Analele Brăilei”, „Calendarul”, „Relief dunărean”, „Satul și școala”, „Școala română”, „Luminița” (Brăila), unde era (în 1935) președinte al comitetului de conducere, „Dreptatea”, „Gând românesc”, „Graiul satelor” (Cahul), „Rânduiala”, „Ethnos”, „Almanahul școalei primare și al familiei”, „Omul nou”, „Însemnări sociologice”, „Universul literar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
contemporane, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986 Ivănescu, G., Formarea cuvintelor în limba română, în "Limba română", XIV (1965), nr. 1, p. 31-37 Ivănescu, G., Gramatica și logica. I. Structura gîndirii ca factor primar al structurii morfologice a limbii, în "Analele Universității din Timișoara", Seria științe filologice, I (1963), p. 255-267 Ivănescu, G., Istoria limbii române, Junimea, Iași, 1980 Ivănescu, G., Nume și verb, în volumul Omagiu lui Alexandru Rosetti, Editura Academiei, București, 1965, p. 71-73 Ivănescu, G., Problemele capitale ale
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
X, p. 574-575. 365 Nici esteticul nu se reduce, de altfel, la procesele intropatice. 366 Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe, p. 24. 367 G. Ivănescu, Gramatica și logica. I. Structura gîndirii ca factor primar al structurii morfologice a limbii, în "Analele Universității din Timișoara", Seria științe filologice, I (1963), p. 266; id., Nume și verb, în volumul Omagiu lui Alexandru Rosetti, Editura Academiei, București, 1965, p. 71-73. 368 Despre trăsăturile limbajului filozofic eminescian se dau informații ample în lucrările Terminologia filozofică
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
ianuarie 1905 la 13 decembrie 1908, de trei ori pe lună între 20 decembrie 1908 și 25 ianuarie 1911, bilunar de la 1 noiembrie până în decembrie 1911 și ca serie nouă în numărul din 1 ianuarie 1912; la început avea subtitlul „Anale politice și literare”. Redactor este C. Al. Ionescu-Caion (1905-1911), iar director A.D. Xenopol (1908-1909). Revista își schimbă frecvent titlul și subtitlul: „Literar, politic și religios”, „Românul. Literatură, politică, religie”, „Românul literar”, „Românul politic și literar”. R.l. atacă virulent „Sămănătorul” și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289356_a_290685]
-
din țară și din străinătate: „La France latine”, „Revue de linguistique romane”, „Dacoromania”, „Revue roumaine de linguistique”, „Revue internationale d’onomastique”, „Zeitschrift für französische Sprache und Literatur”, „Manuscriptum”, „Cercetări de lingvistică”, „Studia Universitatis Babeș-Bolyai”, „Revista de filologie romanică și germanică”, „Analele Universității din Timișoara” ș.a. Membru al unor societăți științifice europene, dintre lucrările sale au fost apreciate Cours pratique de prononciation française (1964), La Prononciation du français contemporain (1972) și Le Français contemporain. Morphologie (I-III, 1973-1978), ultimele în colaborare cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290053_a_291382]
-
unei lungi suite de asemenea descrieri ei se vor aștepta să întâlnească considerații sistematice, adică ceva «cu adevărat filozofic». Așteptări care vor fi însă dezamăgite.“ (M. Flonta, „Dincolo 248 GÂNDITORUL SINGURATIC de idealul științei. De la «Tractatus» la «Cercetări filozofice»“, în Analele Universității București. Filozofie, 2003, p. 6.) 63 Vezi Wittgenstein und der Wiener Kreis, pp. 67-69. 64 Ibidem, p. 48. 65 Ibidem, pp. 115-118. 66 L. Wittgenstein, Philosophische Bemerkungen, în Werkausgabe, Bd. II, Suhrkamp, 1984, p. 55. 67 Ibidem, p. 282
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Publicații ale autorului despre filozofia lui Wittgenstein „Cum se poate vorbi cu sens despre ceea ce este cert și ceea ce este îndoielnic?“, în L. Wittgenstein, Despre certitudine, Humanitas, București, 2005, pp. 9-46. „Dincolo de idealul științei. De la «Tractatus» la «Cercetări filozofice»“, în Analele Universității București, Filozofie, 2003, pp. 3-19. „În ajutorul cititorului“, în L. Wittgenstein, Tractatus LogicoPhilosophicus, Humanitas, București, 2001, pp. 25-73. „Înțelegerea filosofică: «A vedea mai bine»“, în (ed.) M. Flonta, Gh. Ștefanov, Ludwig Wittgenstein în filosofia secolului XX, Polirom, Iași, 2001
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
literaturii române va fi asistent urmând, în timp, treptele carierei universitare. Debutează în 1960, în „Revista de folclor”, cu un studiu care va fi dezvoltat ca teză de doctorat și publicat în 1979: Motivul creației în literatura română. Colaborează la „Analele Universității din București”, „Revista de folclor”, „Limbă și literatură” ș.a. C. cercetează pentru întâia dată în mod sistematic valorificarea mitului jertfei creatoare (motivul „Meșterul Manole”) în literatura scrisă, identificându-l în peste trei sute de texte inspirate de balada populară. O
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286264_a_287593]
-
de Externe. Își descoperă pasiunea pentru istorie, pornind de la cercetarea de hrisoave și documente pentru colecțiile Academiei Române, cum atestă corespondența cu Ioan Bianu. Primul studiu, Despre clasele agricole din Moldova, este publicat în „Revista nouă” (1888). Contribuțiile ulterioare, apărute în „Analele Academiei Române”, și câteva cărți amplu documentate asupra proprietății rurale și a originii boierimii câștigă recunoașterea din partea unor istorici importanți, ca Ioan Bogdan sau Vasile Pârvan. Pentru ce s-au răsculat țăranii? (1907), Pământul, sătenii și stăpânii din Moldova (1907), lucrări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
rămâne neterminată și needitată. R. se stinge din viață într-un sanatoriu din București. Literatura lui R. se așază firesc în continuarea activității de cercetător. Colaborează cu studii, fragmente de roman, povestiri și memorialistică la „Revista nouă”, „Convorbiri literare”, „Epoca”, „Analele Academiei Române”, „Viața românească”, „Adevărul literar și artistic”, „Lumea”, „Adevărul literar” ș.a. Romanul „de capă și spadă” Cu paloșul (1905), apărut inițial în foileton în ziarul „Epoca” (1904-1905), este o narațiune nutrită de laborioase investigări ale trecutului, un Ev Mediu altminteri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289377_a_290706]
-
ceea ce constituie o dovadă că În biserică, deși nu era sfințită se țineau slujbe religioase. În 1786 İacob Săvoiu, cumpără un triod de la popa Lăpădat și-l dă bisericii Lupoaia pentru trebuință. Mărășescu Elisabeta, Mărășescu Virgil, Monografia satului Lupoaia-Cătunele gorj, Anale Biserica Lupoaia. Dacă de la 1750 pînă la 1776, data Înființării bîlciului, nu s-a făcut mare lucru, după aceea tîrgul a avut un succes neașteptat În realizări de venituri. O statistică economică a unui vechi almanah, În scara celor mai
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
la Catedra de limbi clasice a Facultății de Limbi Romanice și Clasice a Universității din București, unde și-a dat și doctoratul în literatura elină (1970). Colaborează la „Limba română”, „Studii clasice”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Gazeta literară”, „Analele Universității București”, „Luceafărul” ș.a. Editor cu o solidă pregătire filologică, F. s-a dedicat, începând cu anii ’60, studierii și apoi editării operei corifeilor Școlii Ardelene, dovedind că este perfect orientat în dificilele probleme textologice. „Editorul este ținut să știe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287106_a_288435]
-
la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cluj, unde, în 1929 și 1930, a fost și decan, iar în 1931 și 1932, prodecan. În 1936 este ales membru corespondent al Academiei Române. Colaborează la „Dacoromania”, „Revista filologică” (Cernăuți), „Transilvania”, „Analele Universității din Timișoara”, „Anuarul Arhivei de Folclor” (Cluj), „Graiul nostru”, „Grai și suflet”, „Revista pentru istorie”, „Arheologie și filologie, fonetică și diactologie”, „Cercetări lingvistice” ș.a. Discipol al lui Ovid Densusianu (pe care avea să îl evoce într-un patetic necrolog
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287284_a_288613]
-
3, 343-352 [092] Purcaru, I. (1976). Asupra unor măsuri ale interdependenței dintre două sau mai multe grupuri de variabile aleatoare. Studii și Cercetări Matematice, 5, 571-592 [093] Purcaru, I. (1977). On connection between the statistical correlation and the informational correlation. Analele Universității București, 15-19 [094] Purcaru, I. (1978). Contribuții la măsurarea dependenței probabiliste. Teză de doctorat, Universitatea din București [095] Purcaru, I. (1979). On J-divergence and this connections with measures of dependence. Revue Roumaine de Mathématiques Pures et Appliquées, 8, 1237-1250
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]