1,881 matches
-
din urmă se arată acum, însă numai într-o reprezentare formală asupra actelor intenționale de (auto)constituire a Dasein-ului și a factelor sale corespunzătoare. Am mai putea spune, în acest moment al cercetării, doar că evidența, ca principiu logic al analiticii existențiale (în formula completă a actului-de-principiu), îngăduie, odată socotită după funcțiile sale ontologic-existențiale, referitoare la rezultatul unei operări, o descriere a constituirii factice a Dasein-ului, a "trecutului" său, a genezei sale fenomenologice, pornind de la ceea ce el este la un moment
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
al Dasein-ului; acesta nu este trecutul, ci este timp, adică se constituie pe sine prin extaze temporale (cele autentice: reiterarea, clipa și premergerea), care ghidează înseși posibilitățile de a fi ale Dasein-ului. În schimb, adevărul, ca (posibil) principiu fenomenologic al analiticii existențiale, poate susține o reconstituire factică (făptuitoare) a ființării căreia îi este constitutivă relația cu ființa, în întregul ei. Potrivit înseși reglementărilor judicativ-constitutive, gândirea cea mai profundă și nu mă îndoiesc că gândirea a atins adâncimi neobișnuite în proiectul heideggerian
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
această intrare nu poate fi controlată de nici un "subiect gânditor" (fie acesta filosof autentic), fiind vorba de un fapt, cum ar spune chiar Heidegger, destinal, adică de un "eveniment" (de sens kairotic); poate că gândirea însăși a gândit, prin proiectul analiticii existențiale a Dasein-ului, ca gândire a lui Heidegger, iar nu aceasta din urmă ce pare a fi liberă de multe dintre convențiile funcționale în orizontul judicativului constitutiv a gândit ca fiind "gândirea" predeterminată a istoriei filosofiei. Luând aceste evenimente "fenomenale
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
convențiile funcționale în orizontul judicativului constitutiv a gândit ca fiind "gândirea" predeterminată a istoriei filosofiei. Luând aceste evenimente "fenomenale" în sensul constituirii existențiale a Dasein-ului, devine evident saltul de la principiul logic, al evidenței, la cel fenomenologic, al adevărului, în orizontul analiticii existențiale. Se cuvine, tocmai de aceea, a zăbovi în preajma acestui joc al dictaturii judicativului care angajează "gândirea liberă" proprie, cel puțin la o primă vedere, analiticii existențiale. Dar, întărind încă o dată gândul că avem bune temeiuri să constatăm și relaxarea
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
evident saltul de la principiul logic, al evidenței, la cel fenomenologic, al adevărului, în orizontul analiticii existențiale. Se cuvine, tocmai de aceea, a zăbovi în preajma acestui joc al dictaturii judicativului care angajează "gândirea liberă" proprie, cel puțin la o primă vedere, analiticii existențiale. Dar, întărind încă o dată gândul că avem bune temeiuri să constatăm și relaxarea acestor convenții, este potrivită și scoaterea la iveală a limitelor lor în privința puterii de a pune la punct totul în spațiul discursului de tip filosofic. Oricum
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
constatăm și relaxarea acestor convenții, este potrivită și scoaterea la iveală a limitelor lor în privința puterii de a pune la punct totul în spațiul discursului de tip filosofic. Oricum, în locul acesta trebuie semnalată tensiunea creată în reconstituirea unor sensuri ale analiticii existențiale de ivirea principiului ei fenomenologic (adevărul) pe lângă cel logic (evidența); tocmai suspansul pe care acest fapt îl îngăduie poate constitui o motivație puternică pentru susținerea tonusului unui "nou" discurs filosofic, care să vadă lumina e drept, încă vagă ce
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cu vederea motiv pentru care, din când în când, revin la el -, pe lângă aspectele tematice tocmai semnalate, se referă la analogia dintre dualitatea ontic-ontologică, de origine heideggeriană, și dualitatea "atitudine naturală"-"atitudine fenomenologică" de proveniență husserliană, căpătată de reconstituirea fundamentelor analiticii existențiale. Cum spuneam și mai sus, reorizontalizarea fenomenologică proprie acesteia se datorează și angajamentelor fenomenologice pe care Heidegger și le asumă deschis de la bun început. Cum vom vedea, nici nu poate fi vorba doar despre o analogie strictă de sens
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
doar despre o analogie strictă de sens formal; mai degrabă aspectul ei tehnic iese în evidență, la nivelul actelor intenționale cu rost constitutiv: ceea ce înseamnă că însuși aspectul "obiectual" al acestei analogii are prezență, într-o oarecare măsură. Înlăuntrul proiectului analiticii existențiale constituit prin actul-de-principiu logic "scoaterea la iveală a temeiului prin punerea sa în evidență" și prin principiul fenomenologic, adevărul, se află o reconstrucție filosofică foarte apropiată sensului kantian de "critică", de preluare a condițiilor care fac cu putință ceva
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
tematică a Dasein-ului pentru orice încercare filosofică, în genere. Este aproape natural să începi elucidarea problemelor ontologice cu cel care pune întrebarea, fiindcă tocmai datorită lui este cu putință însăși întrebarea și dobândește un sens răspunsul adecvat, iar în contextul analiticii existențiale, se poate ivi îndoiala privind valabilitatea în sine a ființei și a ființării, în măsura în care aceasta din urmă este ceva numai pe temeiul ființei, ea însăși "deschisă" de Dasein. Din această perspectivă, constituirea factică a Dasein-ului, ceea ce ar corespunde unei
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pe temeiul ființei, ea însăși "deschisă" de Dasein. Din această perspectivă, constituirea factică a Dasein-ului, ceea ce ar corespunde unei "ontologii" a acestuia, capătă rolul de analiză pregătitoare a ontologiei ca atare; tocmai de aceea ea este "ontologie fundamentală". Întoarcerea la analitica existențială, așa cum ea a fost desfășurată în Ființă și timp, a devenit deja calea firească de urmat pentru reconstituirea principiului fenomenologic al analiticii existențiale, anume adevărul. Enunțul (Aussage), adică judecata, nu prezintă o semnificație directă pentru ontologia fundamentală, decât în măsura în care
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
rolul de analiză pregătitoare a ontologiei ca atare; tocmai de aceea ea este "ontologie fundamentală". Întoarcerea la analitica existențială, așa cum ea a fost desfășurată în Ființă și timp, a devenit deja calea firească de urmat pentru reconstituirea principiului fenomenologic al analiticii existențiale, anume adevărul. Enunțul (Aussage), adică judecata, nu prezintă o semnificație directă pentru ontologia fundamentală, decât în măsura în care este legat de un element al structurii Dasein-ului. În Ființă și timp, enunțul este formă de punere în evidență ca explicitare a unei
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cele trei "descoperiri fundamentale ale fenomenologiei"175, pe lângă intenționalitate se-nțelege, și prin forma sa ca intuiție categorială (în sens fenomenologic) operează în tot acest scenariu și originaritatea a priori-ului. Originar pare a fi Dasein-ul; cel puțin pentru o analitică existențială ca ontologie fundamentală. Dar dacă aceasta din urmă oferă doar propedeutica ontologiei în toată puterea cuvântului, atunci trebuie găsit altceva decât Dasein-ul în poziția celui a priori în mod originar. Și nu poate fi astfel decât ființa. Numai că
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dacă aceasta din urmă oferă doar propedeutica ontologiei în toată puterea cuvântului, atunci trebuie găsit altceva decât Dasein-ul în poziția celui a priori în mod originar. Și nu poate fi astfel decât ființa. Numai că aceasta apare încă învăluită în analitica existențială, în măsura în care Dasein-ul, tocmai prin exercițiul ființei (sale), își constituie (dezvăluie) structura sa existențială (făptuitoare). Indiciul unei asemenea substituiri este cuprins în interpretarea fenomenologică a enunțului. Astfel, ființarea care este "obiect" de intenționalitate nu poate fi (ceva) decât pe temeiul
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sensul de corespondență. Pe de altă parte, enunțul nu apare, în structura factică a Dasein-ului, ca un fapt (făptuire) prim (primă) în raport cu alte "facte" din structura existențială a acestuia. Ceea ce înseamnă că puterea sa de acoperire a normativității constitutive în analitica existențială nu este maximă. Să cercetăm structurile ființiale descoperite (intențional) prin enunț ca mijloc de explicitare a unei înțelegeri, încercând, totodată, să obținem un răspuns la cele două probleme tocmai formulate. O asemenea cercetare nu mai ține însă de simpla
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ființiale descoperite (intențional) prin enunț ca mijloc de explicitare a unei înțelegeri, încercând, totodată, să obținem un răspuns la cele două probleme tocmai formulate. O asemenea cercetare nu mai ține însă de simpla căutare a elementelor judicativ-constitutive sau non-judicative ale analiticii existențiale, ci de tipul de constituire fenomenală propriu acesteia. De aceea operația în cauză reconstituirea intenționalității proprii structurilor existențiale ale Dasein-ului la nivelul enunțului trebuie amanată până sunt ordonate cele câteva sensuri, judicative și non-judicative, scoase la iveală până aici
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
intenționalității proprii structurilor existențiale ale Dasein-ului la nivelul enunțului trebuie amanată până sunt ordonate cele câteva sensuri, judicative și non-judicative, scoase la iveală până aici. 3.3.2.3. Sensurile judicative ale descrierii analitice existențiale Scopul reconstituirii unor sensuri proprii analiticii existențiale puse la cale aici a fost definit de la început: este vorba despre evidențierea unor sensuri judicative și a unora non-judicative din structura discursivă a acesteia. Sensurile non-judicative nu pot fi încă adunate într-o unitate într-o "analitică non-judicativă
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
proprii analiticii existențiale puse la cale aici a fost definit de la început: este vorba despre evidențierea unor sensuri judicative și a unora non-judicative din structura discursivă a acesteia. Sensurile non-judicative nu pot fi încă adunate într-o unitate într-o "analitică non-judicativă", de exemplu pentru că dictatura judicativului constituie sau cel puțin reglează orice tip de gând, rostire, făptuire, iar analitica existențială nu pare a avea, din cele prezentate până aici, un statut non-judicativ ca atare; la fel și interpretarea de față
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și a unora non-judicative din structura discursivă a acesteia. Sensurile non-judicative nu pot fi încă adunate într-o unitate într-o "analitică non-judicativă", de exemplu pentru că dictatura judicativului constituie sau cel puțin reglează orice tip de gând, rostire, făptuire, iar analitica existențială nu pare a avea, din cele prezentate până aici, un statut non-judicativ ca atare; la fel și interpretarea de față. Sensuri non-judicative pot fi scoase la iveală pentru a le evidenția potențialul lor de semnificație prin raportare la ființa-în-lume
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cele prezentate până aici, un statut non-judicativ ca atare; la fel și interpretarea de față. Sensuri non-judicative pot fi scoase la iveală pentru a le evidenția potențialul lor de semnificație prin raportare la ființa-în-lume (omul pentru dictatura judicativului, Dasein-ul pentru analitica existențială) și aceasta am încercat până aici. Lipsa de sistematicitate în această întreprindere de scoatere la iveală se datorează dominației regulilor judicative, atât în demersul urmărit, cât și în cel prin care s-a operat. Dominația poate fi recunoscută, formal
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și aceasta am încercat până aici. Lipsa de sistematicitate în această întreprindere de scoatere la iveală se datorează dominației regulilor judicative, atât în demersul urmărit, cât și în cel prin care s-a operat. Dominația poate fi recunoscută, formal, în analitica existențială, la nivelul unei reducții judicative a dictaturii judicativului la verb ("este"). Cum știm, aceasta se structurează în funcție de "lucrarea" timpului, ceea ce înseamnă că o veritabilă reducție de acest tip trebuie să ajungă la timp; este ceea ce se întâmplă în analitica
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
analitica existențială, la nivelul unei reducții judicative a dictaturii judicativului la verb ("este"). Cum știm, aceasta se structurează în funcție de "lucrarea" timpului, ceea ce înseamnă că o veritabilă reducție de acest tip trebuie să ajungă la timp; este ceea ce se întâmplă în analitica existențială heideggeriană. Dar problema urmărită aici nu este aceea de a scoate la iveală această din urmă reducție care este clară prin ea însăși, iar dacă nu poate fi recunoscută ca atare, aceasta se datorează grabei noastre de a trece
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
sarcina mea mai departe este tocmai aceea de a reconstitui această reducție. Între timp, trebuie reactualizate cele câteva sensuri non-judicative pe care le-am formulat mai devreme și trebuie sistematizate elementele judicativului constitutiv pe care le-am evidențiat, cele aparținând analiticii existențiale. În cadrul acestei ultime operații își va găsi locul și cea dintâi. Așadar, în proiectul analiticii existențiale ca ontologie fundamentală are loc o "reducție judicativă" a dictaturii judicativului, dar nu în mod direct la timp, ci la verb; și, prin
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cele câteva sensuri non-judicative pe care le-am formulat mai devreme și trebuie sistematizate elementele judicativului constitutiv pe care le-am evidențiat, cele aparținând analiticii existențiale. În cadrul acestei ultime operații își va găsi locul și cea dintâi. Așadar, în proiectul analiticii existențiale ca ontologie fundamentală are loc o "reducție judicativă" a dictaturii judicativului, dar nu în mod direct la timp, ci la verb; și, prin acesta, la Dasein: la atât se limitează "analiza pregătitoare" despre care vorbește Heidegger. Dar nu cumva
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pentru a testa determinarea judicativ-constitutivă a verbului și "Dasein-ului", la refacerea modalităților de reducție a nimicului, din ontologia fundamentală, la "este". Dacă reducția funcționează în aceasta și poate fi refăcută aici, atunci cele două concepte aparțin constitutivității judicative, împreună cu întreaga analitică existențială a Dasein-ului. Aceasta nu înseamnă nicidecum că sunt anulate sensurile non-judicative pe care le-am scos în evidență până acum. O parte a "enigmaticului evantai de înțelesuri ale Nimicului" apare în Ce este metafizica? și în textele "explicitante" ale
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
gândire? Conceptul (existențialul) nimicului conduce către astfel de observații, dacă este gândit după ceea ce Heidegger are a spune despre el în Ce este metafizica? Astfel de sensuri depășesc scopul interpretării judicativ-constitutive la Heidegger. Ținând seama însă de "lucrarea" non-judicativului în analitica existențială, firească pare a fi, totuși, o reducție a ființei la nimic (reducție meontologică). Heidegger însă operează o reducție a nimicului la ființă (reducție ontologică). Acest fapt ne aduce înapoi la reducția judicativ-constitutivă despre care am vorbit mai sus. Căci
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]