3,145 matches
-
decât cea comunistă și semnificând aici tocmai revolta împotriva comunismului) îi sunt schingiuite mâinile intenționat, întrucât acestea deveniseră organul „vinovat” al respectivului protestatar. Loviturile la cap erau gândite în mod specific. Un anchetat este lovit cu capul de birou, întrucât anchetatorii considerau că de acolo venea „răul”. Altuia i se smulge păr din cap cu un clește metalic (Arsene, 1997, vol. 2, p. 154). Loviturile la cap urmăreau să distrugă creierul cel „rău”, adică rebel: „Pielea capului meu se făcuse ca
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
anchetei, apoi a procesului, și la multă vreme după evenimente (la ceasul mărturiei), câteva foste victime nu s-au sfiit să-și clameze dorința de răzbunare asupra călăilor de odinioară, tocmai fiindcă resimțeau încă trauma anchetei: „Pe tipul ăsta, pe anchetatorul meu, tare mult aș vrea să-l întâlnesc într-o zi, să-i sucesc gâtul”; sau „pe monștrii ăștia i-aș împușca pe toți, fără să clipesc, să simtă chinul și durerea” (Oprea și Olaru, 2002, pp. 73, 83). Tortura
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
aș vrea să-l întâlnesc într-o zi, să-i sucesc gâtul”; sau „pe monștrii ăștia i-aș împușca pe toți, fără să clipesc, să simtă chinul și durerea” (Oprea și Olaru, 2002, pp. 73, 83). Tortura psihicătc " Tortura psihică" Anchetatorii mizau pe faptul că țipetele celor torturați îi intimidau pe arestații din același lot. Timorarea victimelor se realiza prin supunerea lor unui tir sonor de gemete și plânsete. Această tortură psihică a avut, într-adevăr, efect. S-a apelat și
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
ca să se îmbrace cât mai greu. Trebuia, uneori, să nu existe nici o noimă în presiunea psihologică la care era supusă victima. Tot ca strategie a aparatului de represiune care miza pe un efect psihologic, în anumite cazuri a fost alternat anchetatorul brutal cu cel fals serafic, nonviolent, astfel încât victima să cedeze în fața celui din urmă. În timpul anchetei la București, unii protestatari nu au fost izolați, fiind încarcerați intenționat printre deținuți de drept comun, mizându-se pe intimidarea la care aceștia aveau
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
aparatului de represiune. Lucrurile începuseră să fie gândite pe această direcție înainte de proces, încă din timpul anchetei. Pe durata desfășurării acesteia, unii dintre arestați au fost somați să devină delatori ai altor protestatari, dar majoritatea au refuzat. În alte cazuri, anchetatorii au mizat pe confruntări între victime și chiar pe obligarea acestora de a se agresa reciproc: „Aveau obiceiul să ne pună să ne confruntăm între noi și să ne lovim unul pe celălalt” (Oprea și Olaru, 2002, p. 116). Erau
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
acestora de a se agresa reciproc: „Aveau obiceiul să ne pună să ne confruntăm între noi și să ne lovim unul pe celălalt” (Oprea și Olaru, 2002, p. 116). Erau încurajate, de pildă, pălmuirile reciproce între victime. Nu în zadar, anchetatorii agresivi și perfizi sunt percepuți ca fiind urmașii legitimi ai lui Nikolski și Drăghici (ambii, dar mai ales primul, implicați ca eminențe cenușii în „fenomenul Pitești”). Intenționalitatea reeducării existase însă, dintotdeauna, ca măsură preventivă. Nu degeaba unul dintre directorii IABv
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
anchete în așa fel încât victimele să nu cedeze complet? În urma maltratărilor dure, mulți arestați au trecut prin infernul deznădejdii. Mare parte dintre ei au rezistat însă, prin solidaritate, prin credință, prin viclenie (s-au prefăcut că au cedat în fața anchetatorilor) sau chiar prin revoltă și insolență în fața celor care îi agresau fizic și psihic. Nu puțini au fost cei care mai întâi au încercat să-și păcălească anchetatorii și să-i manipuleze, chiar dacă au fost descoperiți ulterior. Gavrilă Filichi, a
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
solidaritate, prin credință, prin viclenie (s-au prefăcut că au cedat în fața anchetatorilor) sau chiar prin revoltă și insolență în fața celor care îi agresau fizic și psihic. Nu puțini au fost cei care mai întâi au încercat să-și păcălească anchetatorii și să-i manipuleze, chiar dacă au fost descoperiți ulterior. Gavrilă Filichi, a cărui mărturie este cea mai amplă în ceea ce privește ancheta, relatează că era prevenit asupra capacității sale de rezistență imediat după arestare: „De la bun început l-am considerat pe anchetator
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
anchetatorii și să-i manipuleze, chiar dacă au fost descoperiți ulterior. Gavrilă Filichi, a cărui mărturie este cea mai amplă în ceea ce privește ancheta, relatează că era prevenit asupra capacității sale de rezistență imediat după arestare: „De la bun început l-am considerat pe anchetator un adversar cu care va trebui să lupt. Știam că lupta va fi inegală și nu m-așteptam să fie corectă” (Filichi, 1994, p. 38). Victima vrea să supraviețuiască, astfel încât este dispusă să se hrănească cu orice, chiar și atunci când
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
au semnat documente prin care se angajau să nu se mai revolte împotriva partidului sau a lui Ceaușescu, în caz contrar urmând să fie rejudecați și încarcerați. Majoritatea victimelor au sfârșit prin a scrie declarațiile dictate sau chiar redactate de anchetatori, fiindcă se săturaseră de maltratările repetate. De la un punct încolo, anchetatorii au încercat să cosmetizeze istoria: ei au regizat anchete în care se pretindea că muncitorii nu s-ar fi revoltat împotriva comunismului și a lui Ceaușescu, ci împotriva directorilor
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
revolte împotriva partidului sau a lui Ceaușescu, în caz contrar urmând să fie rejudecați și încarcerați. Majoritatea victimelor au sfârșit prin a scrie declarațiile dictate sau chiar redactate de anchetatori, fiindcă se săturaseră de maltratările repetate. De la un punct încolo, anchetatorii au încercat să cosmetizeze istoria: ei au regizat anchete în care se pretindea că muncitorii nu s-ar fi revoltat împotriva comunismului și a lui Ceaușescu, ci împotriva directorilor de întreprinderi. A existat și o variantă de interpretare a revoltei
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
lui Dej. Dimpotrivă, metodele rămăseseră aceleași, pentru că aparatul de represiune nu se modificase: păstrase aparențele mai bine ca odinioară, înfățișându-se a avea oarecare maniere, dar totul era o fațadă ce ascundea aceeași brutalitate. Una dintre victime îi recunoaște în anchetatorii agresivi pe urmașii și „ucenicii” lui Alexandru Nikolski și Alexandru Drăghici, doi celebri capi ai Securității din vremea lui Dej (Filichi, 1994, p. 66). Inclusiv programul din arest și închisoare era la fel ca odinioară: deșteptarea la ora 5 dimineața
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
să stea sprijinit de marginea patului; hrana era alcătuită din ceai, pâine neagră, marmeladă; stingerea era la ora 10 seara. Revolta brașovenilor luase prin surprindere organele de represiune din România. Pe lângă injuriile cu care au fost copleșiți arestații, unii dintre anchetatori nu s-au sfiit (deși foarte rar) să-și manifeste admirația față de protestul brașovenilor: „Măi băieți, măi, ce-ați făcut voi, noi nu am fi avut curajul niciodată!” (Filichi, 1994, p. 37). Ecouri studențeștitc "Ecouri studențești" La câteva zile după
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
unei cercetări calitative se rezumă, în esență, la faptul că: 1) din cauza dimensiunilor reduse ale eșantionului, infor mațiile obținute (de la acest eșantion nereprezentativ) nu pot fi extrapolate asupra întregii populații; 2) calitatea datelor colectate depinde, în primul rând, de competența anchetatorilor. Astfel, prin intermediul metodelor calitative de cercetare, vor fi identificate anumite aspecte critice, puncte de plecare în analiza unor fenomene complexe.<footnote I. Cătoiu (coordonator), op. cit., p. 210. footnote> Dacă, în cazul cercetării calitative (cercetare exploratorie), se urmărește înțelegerea fenomenului studiat
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
precizat că un eșantion mic poate fi reprezen tativ în măsura în care respectă structura (caracteristicile) colectivității, după cum, un eșantion mare poate fi nereprezentativ.<footnote M.C. Demetrescu, op. cit., p. 30. footnote> b) factori materiali și umani: calitatea redactării chestionarului; calitatea prelucrării statistice; profesionalismul anchetatorilor. Principalele etape ale realizării unei anchete prin sondaj sunt: constituirea eșantionului; determinarea mărimii eșantionului; redactarea chestionarului; Factorii determinanți ai competitivității economice 144 administrarea chestionarului; prelucrarea și analiza datelor obținute; redactarea raportului de sinteză. În concluzie, dincolo de deosebirile dintre cele două
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
acest caz, fiind vorba despre întreprinderi, au fost alese drept caracteristici: domeniul de activitate și dimensiunea firmei (după numărul de salariați); b) elaborarea planului sondajului - pentru aceasta sunt luate în considerare structura colectivității statistice investigate, mărimea eșantionului și numărul de anchetatori. Alegerea unităților de observare este lăsată la latitudinea anchetatorilor, cu condiția ca aceștia să respecte riguros cotele fixate. 3.4. Determinarea mărimii eșantionului Determinarea mărimii eșantionului se face diferit, în funcție de rata de sondaj:<footnote Ibidem, p. 161. footnote> N - mărimea
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
drept caracteristici: domeniul de activitate și dimensiunea firmei (după numărul de salariați); b) elaborarea planului sondajului - pentru aceasta sunt luate în considerare structura colectivității statistice investigate, mărimea eșantionului și numărul de anchetatori. Alegerea unităților de observare este lăsată la latitudinea anchetatorilor, cu condiția ca aceștia să respecte riguros cotele fixate. 3.4. Determinarea mărimii eșantionului Determinarea mărimii eșantionului se face diferit, în funcție de rata de sondaj:<footnote Ibidem, p. 161. footnote> N - mărimea colectivității studiate; n - mărimea eșantionului. Pentru determinarea mărimii unui
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
În unitățile economice și bugetare, a condus la emiterea Decretului nr. 434/1957, modificat prin Decretul nr. 321/1958 și republicat În Buletinul Oficial nr. 29/ 31.08.1958, prin care se menționa că pentru descoperirea adevărului, În speță contabil, anchetatorul sau instanța de judecată trebuia să apeleze la priceperea, profesiunea sau cunoștințele unui expert capabil să Îndeplineacă sarcinile Încredințate. Se poate observa cu ușurință că În baza acestui decret, În special prin ceea ce enunța articolul 7, principala calitate solicitată expertului
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
evoluează de-a lungul timpului și se poate transforma prin reconstituirea elementelor ce lipsesc în funcție de o mai bună logică a relatării sau prin aglomerarea unor elemente ce provin de la alte întâmplări, la fel ca în cazul întrebărilor puse de un anchetator sau de un terapeut. Concluzie Astfel, unii cercetători au prezentat subiecților episoade din copilăria lor povestite de părinți, dar la aceste evenimente reale au adăugat elemente false, cum ar fi venirea unui clovn la aniversarea zilei lor de naștere. La
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
aspecte: • rapiditate • aria de acțiune • cost • fiabilitate • realizarea studiului-pilot în condiții reale • controlul constant al terenului • receptarea imediată a chestionarului. Pentru ilustrarea rapidității, calitate pentru care ancheta prin telefon este imbatabilă, autorul citat apreciază că o echipă de 30 de anchetatori poate realiza 4-500 de chestionare în mai puțin de 20 de ore, performanță practic imposibil de atins prin alte mijloace. Legat de aria de acțiune, subliniem faptul că această relație facilă cu o persoană dinorice colț al țării (firește, în
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
li se pare că e bine să și le exprime. Răspunsul „nu știu” oferă o portiță de scăpare facilă în fața obligației morale de a da un răspuns întrebării adresate, atunci când subiectul are motive să nu-și etaleze opinia reală în fața anchetatorului. Experimentele metodologice arată că distribuția răspunsurilor variază semnificativ în funcție de decizia de a folosi sau nu varianta mijlocie sau varianta „nu știu”. În general, omiterea variantei „nu știu” are drept consecință creșterea numărului nonrăspunsurilor, precum și al celor care aleg varianta de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de anchetă. Să reținem aici câteva situații mai clare când ordinea întrebărilor acționează ca un factor semnificativ generator de erori. Astfel, datorită uneiîntrebări dificile sau referitoare la o situație delicată, neplăcută pentru subiect, acesta poate să-și schimbe atitudinea față de anchetator și să refuze continuarea discuției sau să-și cenzureze opiniile, să-și ascundă faptele etc. Este evident că asemenea întrebări vor fi așezate cât mai spre sfârșitul chestionarului, dacă e absolută nevoie de ele. În această categorie se încadrează, de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mai mulți factori de genul celor discutați, devine limpede că în activitatea practică a operatorilor de identificare a subiecților au intervenit nereguli serioase și/sau că procentul nonrăspunsurilor totale este ridicat, iar profilul subiectului care a acceptat să colaboreze cu anchetatorul este diferit de profilul celui care a refuzat. O posibilă soluție pentru ameliorarea calității informației obținute pe un astfel de eșantion o constituie ponderarea datelor, de așa manieră încât categoriile fiecărei variabile, după care se descoperă distorsiuni, să fie aduse
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
-l tortureze? Stinse pe loc candela, se aruncă pe saltea și se prefăcu că sforăie. Glasul gardianului răsuna prietenos, ca de obicei, și cei doi ce-l însoțeau aveau un fel de a vorbi ce nu aducea cu cel al anchetatorilor. Sunt Tobia Adami iar el este Rudolf von Bunau din Meissen. Tocmai ne-am întors din Țara Sfântă și am făcut un popas la Napoli, special ca să te cunoaștem, fra' Tommaso. Trăim în Germania unde numele tău e cunoscut, și
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
anunțurile mortuare ale familiei Gaittany. - Ce om simpatic! constată doamna Ioanide despreGaittany. - Dobitoc! decretă scurt arhitectul, vîrîndu-și o bucatăde friptură în gură. O asemenea sentință închidea orice discuție, și masa se sfârși în tăcere, Ioanide renunțând la orice veleitate de anchetator. În fond, digresiunea Gaittany îl scosese din prezent și-l întorsese la preocupările lui utopice. Ioanide construia în imaginație, găsindu-și în această ocupație liniștea spiritului. Paraponul împotriva lui Gaittany avea o cauză recentă. Acesta din urmă aflase de la alții
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]