2,199 matches
-
sunt oarecum forțate, tabloul comparativ este relevant pentru mutațiile estetice pe care le aduc cele două generații. În încercarea de a reconstitui imaginea literaturii române din deceniul 9, Radu G. Țeposu 241 stabilește ca trăsături definitorii înlocuirea metaforei poetice cu anecdota și parabola, deliricizarea poetică (realizată după modelul Petre Stoica, Marin Sorescu, Mircea Ivănescu), autodemascarea ironică a discursului în calitatea sa de convenție, tendința transcrierii evenimentului cotidian. Modul în care Radu G. Țeposu definește scriitorii care fac o poezie a "cotidianului
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
com/archives/vol18.3/dangelo-rhe toric.pdf. 231 W. J. T. Mitchell, "Ekphrasis and the Other", în Picture Theory, The University of Chicago Press, 1994, ediție online, http://www.rc.umd.edu/editions/shelley/medusa/ mitchell.html. 232 Wallace Stevens, Anecdote of a Jar, în W.J.T. Mitchell, ibidem. 233 Peter Barry, Contemporary Poetry and Ekphrasis, the Cambridge Quarterly, vol. 31, nr. 2, 2002, pp. 155-165. 234 Vezi poemul Proaspăt vopsit, ""Proaspăt vopsit - nu vă atingeți."/ Dar sufletul n-a fost
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
dovadă o reprezintă lista, mult mai bogată decît în trecut, a autorilor de cărți umoristice: D. D. Pătrășcanu (Schițe și amintiri, înzăpădiți), D. Teleor (Schițe umoristice, Alte schițe umoristice), George Ranetti (Matache Pisălog, Schițe ușoare, Schițe vesele), Th. D. Speranția (Anecdote împănate), Al. Cazaban (încurcă lume), Vasile Popp (Fleacuri, Ocna vieții), Petre Locusteanu (Căpitanul Străjescu) etc. A treia - e deschiderea paginilor unor reviste de ținută pentru „cronicile vesele”: Al. G. Doinaru, în „Sămănătorul”, C. Ș. Făgețel, în „Ramuri” și G. Topîrceanu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cu „fete bătrîne”, pe care le privește cu compătimire și cordialitate. Indulgența lui nu poate fi apreciată îndeajuns decît comparînd poemul său cu alte scrieri din epocă. „Pietre în casă”, „fecioarele îmbătrînite”, „fetele nemăritate” erau subiect de fabulă și de anecdotă veselă; - obiect de glumă și de ironie. în timp ce în succintul tablou psihologic și somatic pe care li-l face Bacovia ele au o anume grandoare și solemnitate, la ceilalți apar ca ridicole, antipatice, penibile. „Fetele bătrîne (fecioarele întîrziate) care n-
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
les noms ont voisiné à l’étalage des librairies. De celui qui, parti à la recherche du temps perdu, trouva la gloire au dernier carrefour de sa vie, M. Léon Pierre Quint a écrit une biographie attachante, vivante, définitive. L’anecdote, alertement contée, y vient à propos pour renforcer des observations de cette qualité: «Le bénéfice du bonheur ne paraissait complet à Proust que s’il reposait sur la base d’une douleur, même imaginaire»”. Dintre lucrările de istorie literară, biografiile
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
i-a lipsit curiozitatea față de oameni, dar - lucru care-l deosebește de majoritatea scriitorilor, actorilor, artiștilor plastici - nu-i plăcea să fie văzut, mai ales în grupurile lor. între motive era, desigur, și teama de a nu deveni subiect de anecdote. Mai mult de o întîmplare îi arătase - sînt convins - că nu rezistă la îmbulzelile de pe stradă și la zeflemelile „inteligenților”. Bacovia n-a vrut (mai exact ar fi, poate, să spun: s-a încăpățînat) să fie altceva decît poet, „un
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
într-un climat normal, ar fi trebuit să le dezavueze. Că Bacovia a fost un ins dezinteresat de evenimente nu e o noutate. într-o notă din primul volum al Dosarului, am citat, ca ilustrare, următoarea mărturie (trasă nițel spre anecdotă) a lui Pan M.Vizirescu: „în vara anului 1930, l-am întîlnit pe Bacovia ca din senin pe o stradă mai dosnică. Era în ziua cînd venise în țară aventurierul Carol al II-lea și, firește, elementul senzațional de discuție
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
mare parte trecută cu vederea în politica de marginalizare dusă de academiile literare și în originile sensului cuvântului roman: "Cuvântul nostru, care se trage din italienescul novella 57 și care poate fi direct tradus ca noutăți, sugerează noul statut al anecdotei narative care dorește să fie și recentă și adevărată. De aceea dezvoltarea romanului atinge lumea eroismului legendar la o extremă și jurnalismul extrem de modern la cealaltă extremă (Levin 283). Bakhtin poate ridica obiecții îndreptățite în ceea ce privește "lumea eroismului legendar", pentru că, ajungând
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
crude sau tipice unui gladiator sau pește" să fie scrise în actis urbi, sau ziarul orașului. De asemenea, alte acta aveau o resursă bogată de povești de interes uman" (65). De exemplu, în Istoria naturală, Pliniu cel Bătrân descrie următoarea anecdotă păstrată în acta populi Romani în care un câine a refuzat să plece de lângă stăpânul său executat: "Un câine care aparținea unuia dintre ei nu a putut fi alungat de lângă el în închisoare și când a fost aruncat pe Treptele
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
londoneză ale lui Edward "Ned" Ward, publicate în London Spy, un ziar lunar apărut între 1698-1700. Într-o vreme în care reporterii erau puțin mai mult decât purtători de informații aleatorii, ziarul lui Ward a arătat că acesta era maestrul anecdotei și a dialogului, un reporter uimitor al cotidianului și al picarescului... portretele făcute vagabonzilor, personajelor din lumea interlopă și patronilor cârciumelor se pot compara cu gravurile de mai târziu ale lui Hogarth" (Snyder și Morris 5). Ward pare a fi
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
în ascensiune; oricum, era cea mai nouă versiune a unei vechi teme care demonstra o conștiință în formare mai evidentă. În același timp, jurnalismul literar narativ continua să fie practicat independent. Înaintașii articolului de atracție modern pot fi găsiți în anecdotele știrilor polițienești publicate în Sun: Wm. Luvoy s-a îmbătat deoarece ieri a fost foarte cald. A băut nouă pahare de coniac cu apă și a zis că-l ia dracul dacă nu bea încă pe-atât. A vrut să
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
dedicate vieții catârilor sunt numai formal discursive. Pentru că ele au rolul de a zugrăvi, ca o digresiune, soarta animalelor în adânc, dar în acest loc digresiunea se reînscrie ea însăși din nou în modul narativ preponderent atunci când Crane relatează două anecdote care i-au fost spuse de mineri despre catâri. Este adevărat că unele din adjectivele folosite de Crane pentru a zugrăvi vizita în mina de cărbune se învecinează cu senzaționalul, câteva exemple ilustrative fiind "îngrozitor", care determină substantivul "oboseală" și
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
ironiei, Hemingway neagă genul de generalizare care obiectivează și în care se angajează "aperitivele" jurnalistice convenționale, cum sunt numite eforturile de a surprinde starea de spirit a unei comunități sau țări. În mod clar, ca o felie de viață zilnică, anecdota utilizează tehnici precum descrierea și dialogul ("A scris cu creionul chimic, a rupt chitanța și mi-a înmânat-o. Am citit-o. "E de douăzeci și cinci de lire" [353]) în încercarea de a reduce distanța dintre subiectivitate și o lume obiectivată
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
fi descris în paginile romantice ale istoriei, alături de Raleigh, Drake, Clive și Gordon" (6). Însă Thomas nu se oprește aici. El susține că în timpul Primului Război Mondial "au apărut două figuri remarcabile", Lawrence și Generalul Edmund H. H. Allenby. "Aventurile curajoase și anecdotele din cariera lor vor furniza subiecte superbe scriitorilor din viitor, la fel cum viața lui Ulise, a regelui Arthur sau a lui Richard Inimă de Leu au făcut-o în cazul poeților, trubadurilor și cronicarilor de altădată". De asemenea, la
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Monicăi (nume blestemat în politica dâmbovițeană!) Iacob-Ridzi, care a crezut că te poți arunca la cașcaval fără să fi absolvit nici grupa pregătitoare la furăciuni, sunt mai mult decât elocvente. Nu poți la noi să fii aNăstase (precum personajul din anecdotă care se recomanda a fi apolitic, apatrid, amoral și afemeiat), fără să te ironizeze gros, acompaniat de grohăiturile aprobatoare ale majorității, Stăpânul Termopanelor, seducătorul de meserie al fetelor de puternici nomenclaturiști comuniști, apți să-i netezească drumul spre mărire. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
-n gât Să lase unul cât de cât Să dea și celălat ceva Eu cât de cât socot-c-o da!” (G. Topârceanu) - parabolă - figură de stil constând În citarea unui exemplu, a unei pilde ca să justifice o afirmație: „Țin minte o anecdotă... despre „o gospodină care... nu reușea totuși să gătească, pentru că nu scria că trebuie aprins focul.” (A. Blandiana) - paralelă - figură de stil constând În expunerea unor Însușiri similare ori de similitudine: „O, nu, moșule, nu crede! Așa fost-au totdeauna
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În versuri, cuprinde următoarele specii; Balada este o creație epică populară, intrată apoi și În rândul speciilor literaturii culte; - Legenda are o definiție asemănătoare. - Epopeea este o operă narativă amplă din antichitate. - Fabulă este o alegorie. Genul epic În proză: Anecdotă, basmul, jurnalul intim, memoriile, mitul, schița, povestirea, nuvela, reportajul, romanul, parabola. Într-o opera epica exista un narator, personaje și acțiune (adică desfășurarea Întâmplărilor Într-o succesiune temporală). - modul de expunere predominant În operele epice În versuri sau În proză
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
trebuie și un vițel ca să se uite la ea.” Sugestia este evidentă. Trebuie făcută o precizare În ceea ce privește ironia personajului În cauză; ea este expresia naturală a unui umor popular, raportat la nivelul existenței individului din lumea satului, ca În povestirile, anecdotele și snoavele avându-i ca protagoniști pe Păcală și Tândală. Este un umor aparent naiv, simplu, neîncărcat de mari sugestii ca În alte cazuri, când protagoniștii vin dintr-un mediu elevat. Exemplul cel mai concludent este cel legat de discuția
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
50 de experimente în psihologie privind economiile și investițiile Cum să iei cele mai bune decizii financiare de Mickaël Mangot Traducere de Eliza Galan Cuprins Cuvânt înainte.................................................................................................................1 Capitolul 1 Gustul pentru anecdote.....................................................................................................5 Cum ne selectăm informațiile după criterii înșelătoare De ce credeți că trebuie să investiți la Bursă atunci când cursurile au urcat vertiginos? Diversiunea momentum.............................................................................................7 De ce cumpărați acțiuni când piața a urcat și obligațiuni când a scăzut? Gestiunea momentum................................................................................................9 De ce
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
a le reține atenția elevilor, alegând din varietatea modalităților eficiente de a începe lecția pe cea mai potrivită personalității sale și clasei de elevi: • menționarea obiectivelor urmărite în cadrul temei propuse; • precizarea importanței subiectului abordat pentru elevi; • deschiderea lecției cu o anecdotă, cu o glumă, cu observații hazlii; • prezentarea unor date statistice sau fapte provocatoare; • apelarea la mărturisire sau la experiența personală; • folosirea unor citate relevante pentru tematica dezbătută sau a unor afirmații care să creeze dileme cognitive. Dacă puterea de convingere
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ne spune Lewis, implică două tipuri de povești în retorica sa. Aceste două tipuri "diferă în dimensiune și scop, însă se completează în ce privește consolidarea formei narative ca (formă adăugirea mea) dominantă în crearea și interpretarea retoricii sale"530. Ele sunt anecdota și mitul: "Anecdota definește caracterul unei probleme în timp ce ilustrează, reiterează și scoate în evidență strategiile și ideile sale. Mitul dă structură mesajului său"531. Anecdotele sunt "povestioarele scurte, glumele sau incidentele care oferă imaginilor vizuale contrapunctul verbal"532 în retorica
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
implică două tipuri de povești în retorica sa. Aceste două tipuri "diferă în dimensiune și scop, însă se completează în ce privește consolidarea formei narative ca (formă adăugirea mea) dominantă în crearea și interpretarea retoricii sale"530. Ele sunt anecdota și mitul: "Anecdota definește caracterul unei probleme în timp ce ilustrează, reiterează și scoate în evidență strategiile și ideile sale. Mitul dă structură mesajului său"531. Anecdotele sunt "povestioarele scurte, glumele sau incidentele care oferă imaginilor vizuale contrapunctul verbal"532 în retorica președintelui american. Menirea
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
narative ca (formă adăugirea mea) dominantă în crearea și interpretarea retoricii sale"530. Ele sunt anecdota și mitul: "Anecdota definește caracterul unei probleme în timp ce ilustrează, reiterează și scoate în evidență strategiile și ideile sale. Mitul dă structură mesajului său"531. Anecdotele sunt "povestioarele scurte, glumele sau incidentele care oferă imaginilor vizuale contrapunctul verbal"532 în retorica președintelui american. Menirea lor este, desigur, aceea de a stârni interesul publicului, însă înțelesul anecdotei "se stabilește prin raportare la un context mai larg al
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
strategiile și ideile sale. Mitul dă structură mesajului său"531. Anecdotele sunt "povestioarele scurte, glumele sau incidentele care oferă imaginilor vizuale contrapunctul verbal"532 în retorica președintelui american. Menirea lor este, desigur, aceea de a stârni interesul publicului, însă înțelesul anecdotei "se stabilește prin raportare la un context mai larg al interpretării"533, pe care Reagan fie îl precizează în discurs, fie presupune că publicul îl cunoaște. În ambele cazuri, precizează criticul, o simplă povestioară sau glumă "poartă un mesaj clar
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
cei a căror experiență îi determină să o accepte fie ca adevărată, fie ca plauzibilă și ale căror valori îi determină să accepte morala"534 implicată în povestioara sau gluma respectivă. Cum e de la sine înțeles, observă Lewis, Reagan folosește anecdota îndeosebi în fața unui public republican sau conservator. În ce privește mitul, criticul precizează că acesta "informează întreaga retorică a lui Reagan"535. Lewis folosește mitul într-un sens foarte larg, ce desemnează "orice poveste anonimă care se referă la origini și destin
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]