78,360 matches
-
creația de această natură vădea o sumețire expresionistă ce reflecta lupta pentru afirmarea valorilor existențiale amenințate de proiectul totalitar. Un trecut neguros, cu valențe mitice, reprezenta cartea de identitate deopotrivă estetică și națională a unui lirism recuperator și totodată defensiv, angajînd un dramatism transcris pe portativul cosmic. Chiar dacă autoritățile totalitare au înțeles a-și însuși și chiar a plusa la un mod tot mai indecent tema etnică, imboldul investigării unei lumi elementare, agitate de forțe stihiale ori contrase în ritualuri, a
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
Întredeschid un ochi contaminată de noul mers al lumii, cel stîng... atît încît să-l cern cu privirea pe Abhsurd, viu și periculos de aproape de suflet... îngrijorat că sunt o alintată plîngăcioasă". Alintată într-adevăr de cuvintele pe care le angajează într-un joc amețitor, Florica Bud parodiază discursul prozastic tradițional și, implicit, perspectiva rațională, cuminte, asupra lumii. Totul este întors pe dos, într-o imagerie de o imprevizibilitate ștrengărească, sub emblema unui patetism degrevat de solemnitate, împins spre ironie și
Cochetăria cu absurdul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8263_a_9588]
-
Edward Sava Izolat de restul cetății, adăpostit de o clădire neoclasică, moștenire a expoziției sărbătorind centenarul Statelor Unite (1876), Muzeul de Artă din Philadelphia, una dintre cele mai prestigioase și bogate instituții culturale americane, s-a angajat recent pe drumul unor transformări fără precedent. Este vorba în primul rând de o extindere radicală a spațiului expozițional, prima în ultimii 80 de ani. În septembrie 2007, o anexă, purtând numele donatorilor, Ruth și Raymond Perlman, a fost inaugurată
Două expoziții centenare la Muzeul din Philadelphia by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/8248_a_9573]
-
retoric Mircea Carp, a întrebat cineva România dacă vrea să devină o țară comunistă? A întrebat cineva România dacă vrea să devină satelit al Moscovei? I-a întrebat cineva pe români dacă ascultau cu plăcere "Vorbește Moscova". Cînd s-a angajat la Europa Liberă, fostul ofițer al armatei române știa că e vorba despre un post de radio de propagandă antico-mu-nistă. Niciodată nu i-a fost rușine cu asta și totdeauna a fost convins că de la microfonul Europei Libere servește adevăratele
Despărțirea de Europa Liberă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8300_a_9625]
-
Dirijat, generând o nouă orientare în metodica predării la nivel universitar în Conservatorul bucureștean. Pornind de la semiotica saussuriană, lingvistica lui L. Hjelmslev și R. Jakobson, fenomenologia husserliană, adâncind mecanismul conștiinței, al intenționalității, a noesei și noemei, maestrul Crăciun s-a angajat în cercetările sale de tip semiotic, semantic și hermeneutic cu scopul definirii unor realități - cum sunt cele ale „limbajului verbo-muzical”, „limbajul dirijoral”, „gestul dirijoral cu funcție de semn”, „analiza morfo-sintactică a partiturii”, „impulsul gestual - generator de expresie”, „clase de bătăi dirijorale
G?ndirea aforistic? a Maestrului Petre Cr?ciun by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/83214_a_84539]
-
al existențelor focalizate. Cartea e plină de personaje "umile", de la tanti Cati, dactilografă într-o dugheană, la tanti Magdalena, plasatoare pe Valea Prahovei; de la un Sterică Comănescu, care-i ascunde ochelarii, în glumă, unei bufetiere, la pompierul instituției unde era angajat autorul și care, văzut îndeaproape, se arată a fi un intelectual și un filozof... A găsi comportamentului cotidian o anumită coerență cu suport tipologic, dacă nu chiar o "întemeiere simbolică", pare să fie pariul lui Sorin Stoica. Un pariu la
Marcă înregistrată by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8330_a_9655]
-
fost luați astfel în atenție, cu o cuvenită prețuire, marile valori ale muzicii noastre lirice. Am început cu regretatul David Ohanesian, care venea la Iași la marile spectacole, văduvite deseori de valoroșii interpreți proprii care ajungeau destul de rar acasă, fiind angajați temporar la marile opere europene, plecați pentru a-și testa valoarea, dar și pentru a scăpa de starea materială precară din țară. L-am onorat, de asemenea, pe inegalabilul Nicolae Herlea, care și-a sărbătorit jubileul celor cinci sute de
S?rb?torirea maestrului Viorel Cosma la Ia?i by Mihai ZABORIL? () [Corola-journal/Journalistic/83372_a_84697]
-
de răbdare, Nicolae Herlea avea să obțină perfectul instrument al uneia dintre cele mai desăvârșite vocalități din istoria universală a teatrului liric. După o perioadă de studiu a 18 repertoriului, în urma audițiilor la care a participat, Nicolae Herlea a fost angajat la Opera Română din București. Debutul său absolut a avut loc la 14 aprilie 1950 în rolul Silvio din opera „Paiațe” de Leoncavallo avându-i ca parteneri pe soprana Dora Massini (Nedda), tenorul Garbis Zobian (Canio), baritonul Petre Ștefănescu - Goangă
Nicolae Herlea ? carisma umanismului vocal by Stephan POEN () [Corola-journal/Journalistic/83385_a_84710]
-
piesa de anul trecut a Germaniei, cântată de Cascada). O acuză similară de “inspirație” a fost adusă și melodiei “One more time”. Coarnele “Cerbului” Afundată în datorii până în gât, TVR vrea plătirea acestora de întregul popor și își permite să angajeze numeroși comentatori cu nume pe sume fabuloase. Mai mult, zice că ar vrea să reia și “Cerbul de aur”, probabil nu în stilul megalomanic din Piața Sfatului, care a permis “sifonarea” unor mari sume de bani, ci chiar la Teatrul
Varz? ? la TVR by Ana-Maria SZABO () [Corola-journal/Journalistic/83389_a_84714]
-
însă, nu poate șterge eresurile, frica și credința, morala și descifrarea cerului înstelat. Ele pot să spună, mai bine decît orice istorie, "déca suntemu noi descendinți direcți dela coloniele romane, séu suntemu Daci romanisați." Pornind de la această întrebare, Mangiuca se angajează (ah, anii cînd mai puteai să-ți iei angajamente...), pe viitor, la o metafizică. Despre credință, rugăciune, și făcătorii de timp. Partea a doua a calendarului e zisă "sciințifică." Vorbește, din tratate și cu note de subsol, despre colinde, dă
Cronica anului 1882 by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8434_a_9759]
-
de o definiție mai complexă a euphorionismului ca un cerchism îmbogățit prin cultural și filosofic, Radu Stanca este preocupat să concretizeze proiectul unui Teatru al Cercului Literar, pe care îl construiește ca o instituție solidă, pentru care scrie propriile piese, angajează traduceri, alcătuiește deci un repertoriu, caută actori și fonduri, plănuiește o strategie a sediului: "În orice caz - notează Radu Stanca în scrisoarea din 20 iunie către I. Negoițescu -, acest teatru nu ar trebui să mucezească prea mult prin Cluj - căci
De la cerchism la euphorionism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8446_a_9771]
-
convingerile. Din păcate, teoreticianul cîmpurilor literare și al habitus-urilor artistice are două defecte capitale: e sincer pînă la transparență și are ambiția de a-și convinge semenii. Adică suferă exact de metehnele care pot duce de rîpă orice autor angajat într-o luptă culturală. Cine poate să mai fie astăzi pînă într-atît de inabil încît să spună ceea ce crede și, în al doilea rînd, s-o facă cu impetuozitatea misionarului hotărît să adune cît mai mulți prozeliți? Ei bine, Bourdieu
Habitusul literar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8487_a_9812]
-
poeticii de la un curent la altul: de la clasicism și iluminism la romantism, apoi de la romantism la realism și simbolism etc. Realismul este subminat de modernism, iar acesta de postmodernism. Un mare scriitor este întotdeauna subversiv, novator, anticanonic. Schimbarea de paradigmă angajează confruntarea a două viziuni diferite despre lume, om și literatură, confruntare care se petrece mai întâi insidios, pe dedesubt. Disidența, ruptura sunt pregătite de insinuări și vagi conspirativități. Un discurs polemic, direct, este anticipat de un discurs ambiguu, oblic. Aceasta
Strategiile subversivității by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8470_a_9795]
-
cercetată o altă latură a evoluției lui Iancy Körössy în perioada americană: creația (evident) spontană ca pianist solo. Din când în când, orele de meditație, de probă a ideilor pe claviatură au fost înregistrate, acasă ori în localul unde era angajat, iar ulterior, selecția încredințată tot memoriei magnetice. Este un serial ce se constituie în volume de teme și variațiuni care dezvăluie un alt muzician. Mult mai introvertit, profund meditativ, ce parcă a renunțat la virtuozitatea instrumentală, în favoarea conținutului ideatic și
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
celorlalți, cu ea strînge alte mîini, cu ea se semnează pe suportul pe care se află mica catedrală de carton pe care o construiește din imaginație, pe ea își odihnește fruntea malformată, ea răsare asemeni unei flori dintre buruieni, ea angajează un dialog al expresiei corporale paralel ca pentru a desfide întreaga grozăvie a diformității. Regizorul a reușit unul dintre acele filme în care catharsisul funcționează, și în care umanitatea își ia revanșa, pistă abandonată în celelalte filme ale lui.
Ecce homo... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8503_a_9828]
-
un market. Străinul în trecere, tare în intuiții asemenea contelui Keyserling, va constata că dis-de-dimineață, bucureșteanul schimbă valută, cu banii obținuți cumpără doctorii, alifii, balsamuri, dar mai cu seamă antidepresive, apoi trece la bancă, unde obține un împrumut ce-l angajează pentru restul vieții. Când nu se oprește la bancomat, înainte de a pătrunde în paradisul marketului, din care va ieși încărcat cu toate bunătățile pământului. ... O statistică liniștitoare confirmă că numai unul din cinci români suferă de afecțiuni nervoase. Când ar
Un om, un destin, un card by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8525_a_9850]
-
mare cartofor, pe care toți îl caută, dar nimeni (dintre milițieni, securiști, activiști) nu-l poate găsi, personajele sunt aici blocate, legate cu lanțuri de mediul lor familial și profesional. Au venit și s-au înșurubat aici, la capătul Bucureștilor, angajându-se și muncind pe brânci în vreun depou sau o fabrică. Ciocioana, mama fraților Dei, cu un nume desprins parcă dintr-un film neorealist italian, lucrează toată ziua la bandă, la , unde va munci apoi și Nina, fiica sa, și
Flacăra Roșie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8533_a_9858]
-
chiar în fața unui examen purist, o sumă de narațiuni convergente. Un personaj, Mihail Iorca, se trezește brusc cu obsesia că undeva, într-una din camerele pensiunii în care locuiește, s-ar afla un mort. Iar căutarea detec-ti-vis-tică în care se angajează pe cont propriu, eșuează cu fiecare pas întreprins. Un altul, omonim și omolog (dar nu mai mult decât atât) cu prietenul lui Eminescu, pictorul Epaminonda Bucevschi, trăiește, în momentele de extaz, cu senzația continuă a unei vizite străine, abia perceptibile
Alt contingent by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8549_a_9874]
-
în vârstă de 55 de ani este geloasă și bărbatul ei care are 60. Acesta e un fel de inspectator plastic - inspectează librării unde se vând cărți de artă. Ca să afle unde și cu cine o înșeală bărbatu-său, femeia angajează un detectiv în persoana unei femei de 50 de ani, o fostă bogătașă (acțiunea se petrece în anii comunismului, o femeie slăbuță, amărâtă, veșnic în căutare de bani, hăituită de nevoi). Zăpăcită din pricina asta, nu mai știe ce să facă
Mireasa urmărită by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8579_a_9904]
-
altul de scriitorii care au fost (s.a.), așa că lecția de geografie literară trebuie ținută lângă lecția de geopolitică. Centrul anulează dinamica marginilor, scriitorii bucovineni, basarabeni, ardeleni, bănățeni trăiesc minimalizări sau chiar interdicții explicabile. Nu sunt destul de români, nu sunt destul de angajați în efortul centralizării sau nu au demnitate estetică relevantă. Iar selecția urmează fie criteriile estetice, fie criteriile stabilite de Centrul politic". Explicațiile devin încă și mai clare atunci când ne raportăm la influența pe care a avut-o asupra literaturii de la
Parantezele istoriei literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8578_a_9903]
-
din altar cu altele avînd frecvent un semn contrar, pe de alta cei de bună credință, nedispuși a-și trăda crezul democratic, a renunța la marja de libertate tot mai redusă de care puteau beneficia. A fost o luptă lungă, angajînd combatanți numeroși, însă "cu forțe inegal distribuite", întrucît replicile date indigenismului politizat din nou, în chip surprinzător, sub umbrela marxist-leninistă, se vedeau filtrate prin cenzură, lăsîndu-se și cu hărțuirea, prin diverse mijloace, a celor ce cutezau a le articula. E
Avatarurile protocronismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8576_a_9901]
-
sângerândă și ghearele auguste ale fiarei le oferă posibilitatea de a pofti la altceva, de a prelua un destin de o noblețe neștiută, o altfel de fericire. E o preocupare mai veche a scriitorului român de a contrazice accepții înțepenite, angajându-se premeditat și orgolios în întrecere cu rivali iluștri. Aruncând mănușa, el se lansează în arenă neinhibat, nu se teme de paralela cu predecesorii și nici de eventualitatea ca himera, pe care se reazemă, să se destrame în ridicol - Ceea ce
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]
-
cinicii. Cu un mai tînăr confrate, mult prețuit de subsemnatul, am avut o pățanie memorabilă. Cînd am înființat, în Amarul Tîrg, revista Columna, care, din păcate, a avut o existență efemeră, neinteresînd cîtuși de puțin oficialitățile locale ce s-au angajat s-o sprijine financiar, i-am acordat cronica literară. D-sa a acceptat. Dar prima carte pe care a ținut morțiș s-o comenteze în primul număr a fost una a Monicăi Lovinescu - surpriză! - pe un ton profund defavorabil, cu toate că
"Scrie despre mine"! by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8644_a_9969]
-
aparent incapabil să-și ducă gîndul pînă la capăt, ne frapează de la primul contact cu textul. Transformată într-un prelungit legatto stilistic, cum i s-a spus, asemenea frază îl solicită direct pe cititor, asociat parcă la producerea ei și angajat să suplinească imaginativ spațiile albe, colaborînd direct cu autorul. La toți pașoptiștii, problema limbii, precum și implicațiile estetice legate de viziunea lor lingvistică, s-au aflat în centrul operei. Pentru Alecu Russo, autor ce se exprima mai ușor în franceză decît
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
Octav Popa este preocupat de imaginea lui publică, dar prin atitudini câteodată piezișe, secante la cutumele ori ștaiful vremii, dovedește că cinstea de fond este mai presus de orice. Există o bună credință structurală, o onestitate cu care s-a angajat încă de acum cinci decenii în slujirea literaturii clarinetistice, rămânând un restitutor ideal pentru care merită cu adevărat să compui: fie și numai pentru că, recurgând uneori la "combinații" de o înduioșătoare abilitate, nu poate fi în nici un caz un pehlivan
Parafraze la un festival by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8386_a_9711]