5,110 matches
-
-ului dup... Încheierea r...zboiului. Totuși, ca intensitate, dezinteresul era distribuit oarecum inegal, În funcție de ț...ri: aproape total pentru Albania și Bulgaria, măi sc...zut pentru Polonia și Cehoslovacia. În privința celorlalte trei state europene, reunite și ele sub o denumire anonim... - „ț...ri baltice”, În mintea multor francezi ele erau integrate pentru totdeauna În imensă și puternică Uniune Sovietic..., si nu le trezeau un interes mai mare, chiar dimpotriv..., decît exoticele republici sovietice Kazahstan și Uzbekistan. Istoriografia francez... se asem...na
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
cele ale ofițerilor și turn...torilor sînt supuse unor reglement...ri speciale și, cel mai frecvent, restrictive. În fosta RDG, de exemplu, delatorii nu-și pot citi rapoartele. În Cehia, consultarea listei cu agenții Securit...ții statului este public... și anonim.... În Lituania, pentru a consulta dosarele agenților este nevoie de o autorizație prealabil.... În Ungaria, doar victimele, cercet...torii și magistrații specializați au acces la dosarele Oficiului de Istorie. De asemenea, trebuie s... distingem Între legislația În vigoare și aplicarea
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
247. 268 Ibidem. 269 Folosim cifrele sub rezerva cunoștințelor istorice pe care le deținem azi. Există autori care numesc trocul fără conștiința valorii, drept "troc simplu", probabil după Marx. Vezi și Aristide N. Basilescu, Moneda, studiu economic, Tipografia Gutenberg, Societate anonimă, București, 1923, p. 76. 270 Karl Marx, Bazele criticii economiei politice, Editura Politică, București, 1972, p. 127. 271 Aristide Basilescu, op. cit., p. 76. 272 Aristide Basilescu, Moneda, studiu economic, Tipografia Gutenberg, Societate anonimă, București, 1923, p. 78. 273 N.N. Constantinescu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Basilescu, Moneda, studiu economic, Tipografia Gutenberg, Societate anonimă, București, 1923, p. 76. 270 Karl Marx, Bazele criticii economiei politice, Editura Politică, București, 1972, p. 127. 271 Aristide Basilescu, op. cit., p. 76. 272 Aristide Basilescu, Moneda, studiu economic, Tipografia Gutenberg, Societate anonimă, București, 1923, p. 78. 273 N.N. Constantinescu va propune o definiție interesantă și completă a banilor: "Banii sunt o marfă specială, separată spontan din lumea celorlalte mărfuri, care îndeplinește funcția socială de echivalent general al valorii tuturor mărfurilor și de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Ibidem. 317 Nicolae Dardac, Teodora Barbu, Monedă, bănci și politici monetare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2005, p. 11. 318 Daniela Zapodeanu, Politici monetare, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002, p. 19. 319 Aristide N. Basilescu, Moneda. Studiu economic, Tipografia Gutenberg, Societate Anonimă, București, 1923, p. 107. 320 Costin C. Kirițescu, Emilian M. Dobrescu, Moneda. Mică Enciclopedie, Editura Enciclopedică, București, 1998, p. 57. 321 "Simțul valorilor este adânc înrădăcinat în om. Economia politică nu are, desigur, a se ocupa cu valoarea în sine
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
1998, p. 57. 327 TERTIUM COMPARATIONIS. 328 TERTIUM PERMUTATIONIS. 329 Costin Kirițescu, Emilian Dobrescu, op. cit., p. 57. 330 Stanley Jevons, La monnaie et la mechanism de l'exchange, Paris, 1885. Apud Aristide N. Basilescu, Moneda. Studiu economic, Tipografia Gutenberg, Societate Anonimă, București, 1923, p. 106. 331 Claude Jessua-co., Dicționar de Științe economice, Editura ARC, București, 2006, p. 554. 332 Apud Alexandru Tașnadi, Claudiu Doltu, Robert Mundell și zonele monetare optime, Editura ASE, București, 2000, p. 32. 333 Karl Marx, Contribuții la
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
rolul celei de-a treia mărfi: "Îndeplinește, cu alte cuvinte, rolul fostei mărfi în trocuri, este marfa medie la care toți recurg pentru a evita inconvenientul "traiului simplu"". Vezi și Aristide M. Basilescu, Moneda, studiu economic, Editura Fundației Gutenberg, Societate Anonimă, București, 1923, p. 108. 368 "Mises a arătat încă din 1912 că din moment ce nimeni nu va accepta un obiect drept monedă decât dacă a fost cerut și comercializat mai devreme, trebuie, prin urmare, în mod logic să ne întoarcem (să
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
mises.ro, p. 4. 369 Aristide N. Basilescu încearcă să pună în evidență caracteristicile acestei cea de-a treia mărfi. Este vorba despre: întrebuințare cât mai generală, ușurință în transport, omogenitate, divizibilitate. Vezi și Moneda, studiu economic, Tipografia Gutenberg, Societate Anonimă, București, 1923, p. 108. 370 Philip Kotler-co., Principiile marketingului, Editura Teora, București, 1998, p. 32. 371 Apud Murray Rothbard, Pledoarie pentru un autentic dolar de aur, www.mises.ro, p. 4. 372 "În forma cea mai primitivă a schimbului, când
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Nicolae Murgu, Mugur Isărescu, Aurul. Mit și realitate, Editura Junimea, Iași, 1981, p. 70. 479 Charles Gide, Curs de economie politică, Editura Casei Școalelor, București, 1927, vol. I, p. 544. 480 Aristide N. Basilescu, Moneda. Studiu economic, Tipografia Gutenberg, Societate Anonimă, București, 1923, p. 91. 481 Ibidem. 482 Stanley Jevons definește monedele din aur și argint ca fiind "bucăți a căror greutate și titlu sunt garantate de stat și certificate prin integritatea săpăturilor care-i acoperă suprafața". Vezi și Charles Gide
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
p. 59. 653 De exemplu, ultimele monede de argint în România se bat la 1914. Primul Război Mondial înseamnă retragerea definitivă a metalului prețios din rolul său de monedă. Vezi și Aristide N. Basilescu, Moneda. Studiu economic, Tipografia Gutenberg, Societate Anonimă, București, 1923, p. 105. 654 Frédéric Bastiat, Statul. Ce se vede și ce nu se vede și alte eseuri, Editura Institutul European", Iași, 2011, p. 129. 655 Iată părerea lui Paul Samuelson: "Today all american money is essentially, "fiat" money
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
cele "două libertăți românești", cum le-a numit Iorga), au fost considerate de istoricul român Gh. Brătianu ca "o enigmă și un miracol istoric". Brătianu a preluat formularea aceasta de la istoricul francez Ferdinand Lot, impresionat, la rândul lui, de tenacitatea anonimă și tăcută a neamului romanic de la Dunăre. Încercarea de a formula un răspuns coerent și convingător și argumentele înfățișate de noi în acest sens alcătuiesc conținutul cărții de față. Inițierea în tainele acestui clarobscur mileniu o datorăm unor mari istorici
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
credință sau etnie. Paradoxal, migrațiile barbare s-au soldat cu triumful romanității creștine. Într-o vreme când misionarismul imperial cunoștea sub Justinian mari reușite, epocă de reafirmare a superiorității romane prin valorile creștinismului, latinofonii creștini nord-dunăreni au fost adevărați "apostoli" anonimi printre păgânii alături de care conviețuiau. Pierderea specifității obiceiurilor funerare getice (dacice) în fosta provincie și a celor sarmatice în nord -vestul Daciei, în cursul secolului V, se explică prin creștinarea acestor populații de către romanici, aceeași realitate a stat și la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în interiorul masei romanice, prin "intercirculație umană", schimb de bunuri și idei, "roirea" satelor pe microzone, alcătuirea uniunilor de obști, căsătorii exogame, transhumanță. Absența reală din memoria colectivă a românilor a amintirii unui "apostol al neamului" pune în evidență acest misionarism anonim, popular. Prin vechimea religiei creștine și statutul său cultural mai avansat, Transilvania a jucat un rol excepțional, dar centre "apostolice" au fost și localități dunărene ca Sucidava sau din alte zone, precum Budureasca, Davideni, Botoșana. Înfățișată astfel, imaginea răspândirii creștinismului
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
o dată, să-și caute o nouă patrie. Confruntați cu primejdia atacurilor pecenegilor și bulgarilor, ungurii împreună cu aliații lor, cabarii, au hotărât să părăsească Atelkuzu și să se stabilească în câmpia (pusta) Panoniei, regiune prielnică pentru păstoritul animalelor. Unii autori (Notarul anonim) susțin plauzibil că ungurii au pornit spre nord, de-a lungul Carpaților Moldovei și Galiției, până la Munkacs, apoi au înaintat spre apus cu grosul efectivelor lor prin pasul nordic Verecke-cale tradițională de trecere ale migratorilor nord-pontici spre Europa centrală. Alți
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cucerite (supuse). Concret, în Panonia și în Transilvania, ungurii au aflat, în momentul așezării lor, o populație amestecată, româno-slavă, care era organizată în formațiuni politice, conduse de voievozi. Existența acestora este consemnată în două izvoare istorice: cronica ungară a Notarului anonim (Anonymus) și cronica rusă a lui Nestor. După cronica lui Anonymus, în stânga Tisei, existau unele ducate (voievodate): voievodatul lui Menumorut, între Someș și Mureș, cu centrul la Biharea, cel condus de Gelu, din Podișul Transilvaniei, la sud de Someș, și
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Panonia și regiunile învecinate. Acesta nu a fost, se pare, ultimul dintre schimburile de populație din ținuturile dunărene. O migrațiune în sens invers (de la nord la sud) e firesc să se fi produs și ca urmare a năvălirii ungurilor. Geograful anonim de la începutul secolului al XIV-lea menționează în sudul Dunării, "între Macedonia, Ahaia (Grecia) și Salonic", prezența marelui popor al vlahilor, care fuseseră odinioară păstorii romanilor și pe care ungurii îi izgoniseră de pe pășunile lor. Este plauzibil ca instalarea ungurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Daciei, în 275, nu mai pot fi astăzi susținute, fiind contrazise de realitatea istorică. Nordul Dunării (Dacia) nu a devenit o țară pustie (terra deserta), culoar de perindare a migratorilor, deoarece în regiunea intrași extracarpatică au dăinuit numeroase așezări rurale anonime. Elemente de continuitate s-au păstrat, în secolul al IV-lea, chiar și în unele așezări urbane din Dacia și Sciția (Dobrogea), deși orașele au decăzut și cu timpul s-au ruinat cu totul -după năvălirea hunilor, orașele au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
comună și s-au închegat ca popor în același timp: secolele X-XI. Ei sunt menționați sub numele de vlahi, blahi sau volohi, în două izvoare narative medievale. Mai întâi, în cea mai veche cronică ungurească, Gesta Hungarorum sau Cronica Notarului Anonim al regelui Bela , care arată că ungurii au găsit în Panonia pe slavi și "blachii, pastores Romanorum". Apoi, în cea mai veche cronică rusă, Povestea anilor care au trecut, atribuită lui Nestor (călugăr), care menționeză prezența "volohilor" și a slavilor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
unde "începură lupta cu volohii și slavii care trăiau acolo". Deducem că, în regiunea nordică a Carpaților Păduroși, românii trăiau împreună cu slavii. Despre situația formațiunilor politice românești din Transilvania, la începutul secolului al X-lea, aflăm date în Cronica Notarului anonim al regelui Bela al III-lea (Anonymus) "Gesta Hungarorum", datat secolul XII, dar care se referă la situația istorică din secolul al X-lea. Concentrările demografice din teren, constatate arheologic, corespund organismelor statale de pe teritoriul Transilvaniei, de tip voievodat (ducat
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
I. Moga, Voievodatul Transilvaniei. Fapte și interpretări istorice, în AIIN, 1, 1945, p. 55-148; Istoria României (tratat), București, 1962; Șt. Pascu, Voievodatul Transilvaniei, vol. I, Cluj, 1972; Istoria Românilor, vol. III, p. 229-231. 19. Al. Madgearu, Românii în opera Notarului Anonim, Cluj, 2001; K. Horedt, Contribuții la istoria Transilvaniei în secolele IV-XIII, București, 1958; Istoria Românilor, vol. III, p. 231-232. 20. I.-A. Pop, Românii și maghiarii în secolele IX-XIV. Geneza statului medieval în Transilvania, Cluj, 1996; Istoria Românilor, vol. III
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Popa, Ugrinus. 1291, Brașov, 1935. 37. Istoria Românilor, vol. III, p. 393-394; DIR C, p. 123; K. Horedt, Contribuții la istoria Transilvaniei în secolele IV-XIII, București, 1958. 38. Istoria Românilor, vol. III, p. 395-396; Al. Madgearu, Românii în opera Notarului anonim, Cluj, 2001; I. A. Pop, Români și unguri în secolele IX-XIV, Cluj, 1996; R. Popa, Țara Maramureșului în secolul XIV, București, 1970; Idem, La începutul evului mediu românesc. Țara Hațegului, București, 1988. 39. Ș. Papacostea, Românii în secolul XIII. Între
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ducele "scitic" (peceneg) Tselgu "a trecut strâmtorile munților (Carpați) care stau deasupra Dunării" cu o armată de 80.000 de oameni. Din textul de mai sus rezultă că pecenegii veneau de la nord de Carpații meridionali, așadar din Transilvania. Și Notarul anonim (Anonymus) spune că, la începutul secolului al XI-lea, regele Ștefan cel Sfânt a luptat cu pecenegii în Transilvania. P. P. Panaitescu, după ce precizează că stăpânirea pecenegilor se întindea de la Don până la zonele deluroase ale Siretului, spune că ei s-
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cu mult mai certă și mai precisă", spune D. Onciul, în Originile Principatelor Române (Scrieri istorice, p. 69). Informația despre descălecatul Moldovei, înregistrată de cele mai vechi letopisețe scrise în limba slavonă (Letopisețul de la Bistrița, Letopisețul de la Putna și Cronica anonimă) este pe deplin confirmată de textele contemoporane și anume, cronicele angevine ungare și diplomele regelui Ludovic din 1349 și 1365. Se face numai deosebirea între elementul legendar, adică vânătoarea zimbrului, și faptul istoric, real, al "descălecării" Țării Moldovei de voievozi
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
reale". Dacă eliminăm "anacronismele și fanteziile", atunci rămâne "un sâmbure de adevăr ce nu poate fi nesocotit (ignorat), nici înlăturat". Brătianu preciza apoi, concret, că acesta este și cazul "introducerii la tradiția descălecatului, pe care ne-a păstrat-o cronica anonimă moldovenească ", scrisă la începutul secolului al XVI-lea. Ce spune Cronica anonimă? La anul 1359, frații Roman și Vlachata părăsesc "cetatea Veneției" și își zidesc o cetate la "Vechiul Râm" (Roma), trăind acolo cu neamul lor "până ce au trecut papa
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ce nu poate fi nesocotit (ignorat), nici înlăturat". Brătianu preciza apoi, concret, că acesta este și cazul "introducerii la tradiția descălecatului, pe care ne-a păstrat-o cronica anonimă moldovenească ", scrisă la începutul secolului al XVI-lea. Ce spune Cronica anonimă? La anul 1359, frații Roman și Vlachata părăsesc "cetatea Veneției" și își zidesc o cetate la "Vechiul Râm" (Roma), trăind acolo cu neamul lor "până ce au trecut papa Formos de la pravoslăvie la lătinie". După alte peripeții, în cele din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]