2,598 matches
-
în forme adecvate pentru a fi, testată. Ipoteza este pe de altă parte baza pentru formularea unei predicții, adică pentru un anumit tip de testare, din care ar trebui să se obțină adevărul sau falsitatea ipotezei enunțate. PREDICȚIA Predicția reprezintă anticiparea sau deducerea prin calcule a stării de legătură sau corelare a obiectelor naturale sau a evenimentelor bazate pe cunoștințele dobândite până în acel moment. Predicția este analoagă formulării: dacăăatunci. Astfel dacă sunt cunoscute o serie de condiții, se pot anticipa (de
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
pe cunoștințele dobândite până în acel moment. Predicția este analoagă formulării: dacăăatunci. Astfel dacă sunt cunoscute o serie de condiții, se pot anticipa (de oamenii de știință bine antrenați în domeniu și mai ales de aceea care au această calitate de anticipare), condițiile și relațiile ce pot fi asociate condițiilor și relațiilor cunoscute. Acest model al cunoașterii este caracteristic raționamentului deductiv. EXPERIMENTUL Experimentul reprezintă folosirea echipamentelor proiectate adecvat, a aparatelor de măsură și a componentelor variabile controlate în vederea obținerii de observații și
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
între bat. Eficiența acestei metode este dată de respectarea unor condiții: - necesitatea desfășurării după o structurare anterioară a întrebărilor de către experimentator; - întrebările să vizeze culegerea cu anticipație a unor informații despre subiect, prin folosirea altor metode (observația etc.);preocuparea pentru anticiparea răspunsurilor subiectului de către experimentator, pentru a ști cum să se comporte în eventualele situații neprevăzute; - motivarea adecvată a subiecților pentru a obține din partea acestora răspunsuri sincere. Avantajele metodei sunt date de posibilitatea obținerii unor informații numeroase și variate, direct de la
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
morale și de voință, combativitatea, perseverența, spiritul creator, imaginația, dezvoltă gândirea, calitatea de a judeca și de a lua hotărâri rapide, dezvoltă spiritul de colaborare și colegialitate. Practicarea jocului de baschet dezvoltă la elevi voința, dârzenia, atenția distributivă, capacitatea de anticipare, încadrarea în disciplina individuală și colectivă, obligă jucătorii la o comportare demnă, la o comportare de fairplay. Prin sistemul exercițiilor sale și în funcție de scopul urmărit baschetul reprezintă atât un mijloc al educației fizice cât și un sport, o disciplină sportivă
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
lor, în timpul liber, profesorul va stabili dacă posibilii selecționabili pentru echipa reprezentativă dau dovadă de: - echilibru afectiv; - capacitate de analiză rapidă a situațiilor; - putere de concentrare a atenției; - combativitate, perseverență, inițiativă; - spirit de observație, luciditate în situații critice, capacitate de anticipare; - comportament cinstit față de colegi și de adversari; - implicare afectivă în activitatea echipei, colaborare, întrajutorare. Caracterul obiectiv al activității de selecție este asigurat de modul în care se realizează în concordanță cu o serie de CERINȚE dintre » 9 care cele mai
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
de aceea, își va urmări în permanență adversarul înotând lângă umărul lui și căutând să-l deposedeze de minge, fără a comite fault. Calitățile apărătorul care marchează un adversar: - calm, stăpânire de sine, pentru a nu răspunde la eventualele provocări, - anticiparea acțiunilor adversarului în diferitele faze ale jocului, pentru a putea lua astfel măsurile necesare. Marcajul se va face cu atenție și insistență, astfel încât adversarul să se simtă stingherit, împiedicat și iritat, să nu poată juca liber, iar coechipierii lui să
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
numerice; — folosirea schimbărilor de direcție și a demarcajului; — anihilarea atacurilor echipei adverse; — depistarea punctelor slabe ale echipei adverse și valorificarea lor; — pregătirea acțiunilor decisive prin manevre înșelătoare orientate în alte sensuri, diferite de acelea unde se va petrece acțiunea finală; — anticiparea acțiunilor echipei adverse; — evitarea atacurilor echipei adverse în punctele slabe ale propriei apărări; — crearea unei situații poziționale pentru acțiunile decisive, favorabile echipei proprii si dezavantajoase celei adversare; — impunerea unui ritm de joc convenabil echipei proprii și dezavantajos adversarului; — respectarea disciplinei
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
de un simț practic care să permită concretizarea proiectelor. Capacitățile reprezintă potențialul de bază al persoanei, care este completat de muncă și experiență. Se poate vorbi de capacitate intelectuală, de percepție și psihomotrică, la care se pot adăuga cele de anticipare, sistematizare, adaptare și creație. Capacitatea intelectuală presupune posibilitatea de a judeca rapid și de a se adapta la situații noi. În sport, aceasta ia forma unei gândiri tactice, dublată de creație și imaginație. Capacitatea de sistematizare ajută la alegerea soluției
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
bune într-un timp scurt. Aceasta înseamnă luarea în considerație a tuturor variantelor și variabilelor, precum și desprinderea a ceea ce este esențial de neesențial. Pentru a putea concepe o strategie de joc eficientă, antrenorul trebuie să dispună de o capacitate de anticipare, ținând cont de succesiunea logică a unor faze de joc. Anticiparea presupune, la rândul său, dezvoltarea capacității imaginative. O altă categorie sunt capacitățile din sfera perceptivă, care înseamnă apelarea, asimilarea și operarea cu cantități masive de informații diverse, care să
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
tuturor variantelor și variabilelor, precum și desprinderea a ceea ce este esențial de neesențial. Pentru a putea concepe o strategie de joc eficientă, antrenorul trebuie să dispună de o capacitate de anticipare, ținând cont de succesiunea logică a unor faze de joc. Anticiparea presupune, la rândul său, dezvoltarea capacității imaginative. O altă categorie sunt capacitățile din sfera perceptivă, care înseamnă apelarea, asimilarea și operarea cu cantități masive de informații diverse, care să fie sistematizate și clasate, pe măsură ce sunt primite. Capacitățile psihomotrice ajută antrenorul
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
operatorii - de la muncitor până la responsabilul regional - au interes să vadă planul realizat și deci dotările bugetare reînnoite, toți închid ochii. Fiecare „umflă” dimensiunile cererii nu numai pentru că mărimea este un factor al prestigiului, ci mai ales pentru că acest lucru permite anticiparea disfuncțiilor. Astfel, fiecare întreprindere sau agent acumulează resurse materiale și umane, și contribuie, după importanța sa, la generarea penuriei. Corupția și confuzia sunt consecințele cvasifuncționale ale unui sistem în care cererea nu-și are, în mod oficial, locul. în virtutea autorității
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
penuriei. Corupția și confuzia sunt consecințele cvasifuncționale ale unui sistem în care cererea nu-și are, în mod oficial, locul. în virtutea autorității sale discreționare, centrul definește nevoile și, în consecință, pompează resursele la toate nivelurile. Or, fiecare actor reproduce prin anticipare această schemă și penuria devine „sistematică”: logica macroeconomică care duce la crearea penuriei în funcție de voința doctrinală de control integral și de deciziile politice privind suprainvestițiile în anumite ramuri, este reprodusă la nivel microeconomic de actorii confruntați local cu unele penurii
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
reprezenta continuitatea cu perioada stalinistă: partizanii reformei economice - „socialismul de piață”, potrivit lui Ota Sik -; aripa „liberală”, susținută de intelectuali, aflată în căutarea unei destalinizări tardive; și comuniștii slovaci, care contestau centralismul praghez. Această coaliție permite schimbarea la vârful puterii fără anticiparea dinamicii începute de reformele noii conduceri Dubček, dintre care cel puțin două surpă temeliile regimului: abolirea cenzurii și restabilirea libertăților civile provoacă o trezire a societății* în imensă majoritate favorabilă reformelor și lui Dubček; separarea „Partidului” și a statului - în
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Soluțiile rezultate, chiar dacă nu sunt optime, satisfac nivelul de aspirație al decidentului. Acest nivel de aspirație poate fi definit în funcție de mai multe criterii de referință: nivelul de aspirație din perioadele trecute; nivelul de aspirație al altor agenți în împrejurări identice; anticipările agenților asupra mediului și asupra rezultatelor efective ale deciziei; eficacitatea din trecut a deciziei. Nivelul de aspirație este un criteriu de decizie pentru agent. Ipotezele de la care pleacă modelul behaviorist (denumit și “model administrativ”) sunt așadar următoarele: oamenii sunt dispuși
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
coercitive ale celorlalți; evitarea conflictului deschis se poate realiza prin redirecționarea sa. Actorii ar fi dispuși să utilizeze diplomația deoarece au calculat costurile confruntării cu alte state ce și-au demonstrat disponibilitatea de a se implica în conflict. Totuși, fără anticiparea acestei replici, „umbra viitorului” nu ar descuraja acțiunile coercitive actuale. În respectivul context al vieții internaționale, realismul oferă cele mai clare răspunsuri. În măsura în care nu sunt șocați să constate conflictul ca parte a vieții internaționale (deoarece nu-l descoperă, ci îl
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
grav loviți să se lase purtați de mânia lor îndreptățită spre un eșec răsunător, fără a evalua la rece cum să-și atingă obiectivele militare. Nici un stat nu are resurse nelimitate și toate se pot confrunta cu multiple pericole. Tocmai anticiparea unui alt conflict previne statul împotriva implicării exagerate în cel prezent, exceptând cele mai disperate situații. Confruntarea ideologică, element important al Războiului Rece, este depășită. Lumea în care membrii societății internaționale nu sunt acut divizați în ceea ce privește organizarea internă adecvată a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
politică este o relație psihologică între cei care o exercită și cei asupra cărora este exercitată. Ea le oferă primilor controlul asupra unor acțiuni ale celorlalți prin efectul pe care-l produc asupra minților lor. Efectul derivă din trei surse: anticiparea beneficiilor, teama de dezavantaje și respectul sau atașamentul față de oameni sau instituții. Poate fi exercitată prin ordine, amenințări, autoritate sau charisma unui om sau a unei funcții, sau a unei combinații între cele două. Din perspectiva acestei definiții, se pot
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
mai mare decât puterea echivalentă folosită de o națiune „agresoare” sau pentru încălcarea dreptului internațional. După cum vom vedea mai încolo, ideologiile politice au rolul de a acorda politicii externe aparența legitimității. Deși este în general recunoscut faptul că interacțiunea dintre anticiparea beneficiilor, frica de dezavantaje și respectul sau atașamentul față de oameni și instituții, în combinațiile lor mereu schimbătoare, stă la baza tuturor tipurilor de politică internă, importanța acestor trei factori este mai puțin evidentă, dar nu mai puțin reală. A existat
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
trei situații tipice care favorizează imperialismul. Dorința de răsturnare a statu-quoului de la Versailles a fost, chiar de la început, unul dintre punctele principale ale programului național-socialist, care a devenit programul oficial al guvernului german. Ținând cont de acest obiectiv, era posibilă anticiparea faptului că guvernul german va aplica o politică externă pentru realizarea sa în momentul în care va beneficia de o ocazie favorabilă - adică, în momentul în care națiunile identificate cu statu-quoul de la Versailles nu mai erau capabile sau doritoare de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
la începutul celui de-al doilea război mondial și de cea care s-a dezvoltat peste încă doi ani, ca urmare a atacului de la Pearl Harbor. Nici un decident, oricât de mărețe i-ar fi fost cunoștințele, înțelepciunea și capacitatea de anticipare, nu ar fi prevăzut toate aceste evoluții și nu și-ar fi bazat politicile de balanță a puterii pornind de la ele. Imediat înainte de declanșarea primului război mondial în iulie 1914, nu era deloc clar dacă Italia își va îndeplini obligațiile
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
nu ar fi afectat niciodată Cambodgia dacă Statele Unite și-ar fi menținut hotărârea de a avea „răbdare până la sfârșit” și de a câștiga războiul în Asia de Sud-Est. Dar, în afară de faptul că era imposibil să prevezi toate consecințele pierderii războiului din Vietnam, anticiparea tuturor eventualelor consecințe ale pierderii prin câștigarea acestuia cu orice preț ar fi încălcat principiul de bază al politicii externe și militare, și anume că riscurile asumate și pierderile suportate într-o anumită acțiune trebuie să fie proporționale cu șansele
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
erau relativ protejați, iar dreptul internațional era recunoscut. Acest lucru este dovedit de faptul că agresorul ar fi avut de înfruntat o coaliție de interese morale sau materiale și de faptul că, în ultimă instanță, strategia concepută și pregătită în anticiparea conflictelor viitoare presupunea doar distrugerea rapidă și limitată. Dar peste această lume a trecut un uragan. Poate fi făcut acum un inventar. Din cauza colapsului Germaniei și al Japoniei, precum și slăbirii Europei, Rusia Sovietică și Statele Unite dețin acum singure prima poziție
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
obligatorie a tribunalelor internaționale. Nu prostia sau răutatea oamenilor de stat ori a națiunilor au fost responsabile pentru acest refuz, ci natura politicii internaționale și a societății în cadrul căreia funcționează. Analogia dintre influența pacificatoare a tribunalelor de judecată interne și anticiparea unui efect similar al tribunalelor internaționale este greșită. Tribunalele decid disputele pe baza legislației în vigoare. Aceasta constituie terenul comun unde se întâlnesc acuzatorul și apărătorul. Amândoi pretind că legislația în vigoare le susține cauza, că este de partea lor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
După cum era de așteptat, Morgenthau începe cu o scurtă analiză a naturii puterii, dar, spre deosebire de Machiavelli, care descria parcimonios puterea ca fiind capacitatea de constrângere provenită din „armele bune”, primul o definește drept o „relație psihologică” între inegali, decurgând din „anticiparea beneficiilor, teama de dezavantaje și respectul sau simpatia față de oameni sau instituții”18. Astfel, amenințările, ordinele, convingerea și charisma - toate sunt mijloace prin care este exercitată puterea, iar „tendința de a reduce puterea politică la aplicarea reală a forței sau
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
realizează prin: * interacționalitatea orice interacțiune în învățare apare și se dezvoltă prin transfer; * integralitatea ca urmare a interacțiunilor din învățare, întregul sistem intelectual capătă însușiri noi, ce reprezintă mai mult decât suma însușirilor părților; * alte funcții: organizarea, flexibilitatea, stimularea generalizării, anticiparea și reactualizarea, instrumentalizarea analogiei etc. Conform principiului continuității și sistematizării, lucrurile noi, ceea ce trebuie învățat se sprijină pe cunoștiințele anterioare și devin “puncte de sprijin” pentru conținuturile noi. În domeniul instruirii tehnice, deprinderile motrice însușite pot avea o influență pozitivă
Argumente în promovarea instruirii tehnice timpurii la atletism : aruncări by Constantin Alexandrina Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/375_a_1252]