2,537 matches
-
fel, între acea carte naivă și confuză care se cheamă "Spitalul, Coranul, Tamudul, Cahalul și Francmasoneria" și între activitatea științifică a profesorului Dr. Paulescu? Eu nu pretind că lucrurile se petrec totdeauna așa. Sunt desigur cazuri în care cineva devine antisemit sau încetează de a mai fi, dac-a fost, sub influența unor circumstanțe exterioare. Sunt apoi și antisemiți din simplă convingere, care deduc anume lucruri din anume fapte și raporturi și care se găsesc în stare să justifice și să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
activitatea științifică a profesorului Dr. Paulescu? Eu nu pretind că lucrurile se petrec totdeauna așa. Sunt desigur cazuri în care cineva devine antisemit sau încetează de a mai fi, dac-a fost, sub influența unor circumstanțe exterioare. Sunt apoi și antisemiți din simplă convingere, care deduc anume lucruri din anume fapte și raporturi și care se găsesc în stare să justifice și să demonstreze fondul convingerilor lor. Sunt și altfel de abateri de la ceea ce cred eu c-ar forma regula generală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
179 Un vechi, efemer și necunoscut cenaclu literar la Iași 182 "Irozii" 191 Epigonii 199 Însemnările unui ziarist din alte timpuri 205 Noutatea 212 Seara 216 Caragiale, orator politic 219 Agresiv fără voie 224 Contraste 227 De ce n-am devenit antisemit 233 Profesiune de credință 244 Anecdota primează 250 Umbre pe ecranul lanternei magice 263 Pe urma pașilor mei proprii 279 NOTE pentru explicațiunea imaginilor cuprinse în acest volum 289 NOTE cu privire la text 310 Fotografiile au fost, în cea mai mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
patriotism, că sunt Împotriva căsătoriilor mixte și refuză asimilarea etc. Celălalt personaj al disputei Închipuite, evreul, Îi răspunde preotului la fiecare acuzație, demontând imaginea schematică și negativă a evreului În ochii românului. În final, preotul creștin se recunoaște Învins. Din antisemit („am fost puțin contra voastră, fiindcă am citit numai jurnale românești”), preotul devine un tolerant : „acuma când te-am ascultat și pe tine judec cu totul altfel și conchid că n-au drept să persecute pe ovrei, nici din causă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
românul, dar nu așa cum a fost sau cum este În adevăr” <endnote id="(3, p. 5)"/>. La concluzii similare au ajuns, peste un secol, savanți care au studiat imagologia etnică sau au psihanalizat inconștientul colectiv : „Caracteristicile atribuite evreului În folclorul antisemit - observă savantul american Alan Dundes - nu au nimic de-a face cu evreul real, ci cu creștinii, care au făcut inițial aceste atribuiri. Dacă folclorul este «etnografie autobiografică», atunci folclorul antisemit ne spune foarte multe despre creștini și aproape nimic
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
au psihanalizat inconștientul colectiv : „Caracteristicile atribuite evreului În folclorul antisemit - observă savantul american Alan Dundes - nu au nimic de-a face cu evreul real, ci cu creștinii, care au făcut inițial aceste atribuiri. Dacă folclorul este «etnografie autobiografică», atunci folclorul antisemit ne spune foarte multe despre creștini și aproape nimic despre evrei” <endnote id="(83, p. 114)"/>. Pentru profesorul german Klaus Heitmann - care a studiat imaginea românului În spațiul cultural german -, „la fel ca toate imaginile despre națiuni, și mai ales
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
procesului. Regăsim Însă cam același tip de evaluare și În cercetări ample (altfel serioase) de istorie a evreilor. Scriind despre Holocaust, istoricul Paul Johnson consideră că , iar . Conform acestor afirmații, românii ar fi deținut primul loc În clasamentul celor mai antisemite popoare, fiind urmați Îndeaproape de austrieci și apoi de nemți. După numai câteva rânduri Însă, Paul Johnson răstoarnă dintr-o trăsătură de condei acest clasament : <endnote id="(278, p. 499)"/>. Astfel de formulări sunt nu numai neadevărate, ci, În primul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a Înlocui o reali tate dramatică și complexă cu câteva sentințe-ștampilă și clasamente morbide, realizate pe baza numărului de evrei morți, Înseamnă a folosi aceleași tipuri de șabloane, de scheme rudimentare și de clișee mentale pe care le reproșăm gândirii antisemite. Înseamnă să creăm, alături de portretul-robot al „evreului imaginar”, pe cel al „românului imaginar”, al „polonezului imaginar”, al „neamțului imaginar” etc. Acestea sunt, de regulă, rezultatele „discursului istoriografic etnocentric”, cum l-a numit și definit Leon Volovici <endnote id="(279)"/>. Un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În perioada 1866-1868 În jurul „cestiunii israeliților” l-au determinat pe B.P. Hasdeu să redacteze și să publice un Întreg studiu cu titlul Istoria toleranței religioase În România (1868). Încercând să combată ideea că românii ar fi xenofobi și, mai ales, antisemiți, tânărul deputat Hasdeu contraargumentează cu „reali tatea secolarei toleranțe religioase a străbunilor și părinților noștri”. El motivează această „sacră moștenire”, această „tradițiune istorică”, prin faptul că românii nu ar avea apetență pentru fanatism religios <endnote id="(6, pp. 22 ș
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ospitalitatea românească, datorită căreia evreii din România, ca niște „mosafiri famelici”, „s-au așezat cu poftă la masa noastră, s-au Îngrășat foarte curând și comandă acum din stomac toată gândirea oficială a țării”. „De aceea - conchide Vlădescu -, vom fi antisemiți cu fanatism până la exces și până la scandal dacă va trebui” <endnote id="(718)"/>. Scriind În 1940 despre „bunăvoința și toleranța noastră” față de „evreime”, Nicolae Iorga ajungea și el la concluzia că „români- mea” ar fi „de o bunătate prostească față de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
avem nevoie de intransigență și intoleranță, vicii streine structurii noastre”. Doi ani mai târziu Însă, În septembrie 1937, opiniile lui Mircea Eliade se radicalizează (mai sunt doar 2-3 luni până la alegeri !), chiar dacă este convins „că evreii vor țipa că sunt antisemit, iar democrații că sunt huligan sau fascist”. Întrebare retorică În 1935, „Unde e primejdia ?” capătă acum un răspuns precis. Națiunea română se „surpă lent” din cauza „elementelor alogene” ; În primul rând din cauza evreilor - care „au cotropit satele Maramureșului și ale Bucovinei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
e pom,/ Nici țiganul nu e om” <endnote id="(32, p. 527 ; vezi capitolul „Jidul nu e om”)"/>. Și un intelectual evreu ca Felix Aderca făcea elogiul „in-dife- renței” etnice. La sfârșitul anilor ’30, Aderca nu-i blama doar pe antisemiți, ci și pe filosemiți, despre care - spunea el - „se vorbește mult prea bine”. „Simpatia, atracția, afecțiunea pe care le exercită evreul asupra unora nu e, În ochii mei, o satisfacție și nici un temei de liniște sufletească. Cei ce declară explicit
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ethnicum și tot ce era legat de el au devenit În bună măsură tabu. După un exces de popularitate (negativă, ce-i drept) În perioada dintre războaie, când evreul devenise protagonistul fără voie al prea multor cărți, studii și articole antisemite, odată cu instaurarea regimului comunist În România evreul a fost obiectul unui alt exces : nu s-a mai scris aproape nimic despre el, ca și cum nu ar fi existat (conform principiului regimurilor totalitare : „Despre cine/ce nu se vorbește, nu există”). Un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a lui Mihai Eminescu, cea referitoare la evrei <endnote id="(849, pp. 272 ș.u.)"/>. Sigur că Îngrijorarea rabinului șef din România este de Înțeles. Cercurile politice și culturale ultranaționaliste aveau nevoie de o legitimare a pozițiilor lor xenofobe și antisemite din partea uriașei autorități a „poetului național”. Dar cred că Moses Rosen ar fi trebuit să-și folosească energia și autoritatea pentru o cauză mai bună, și anume să reclame includerea În volumele respective din seria de Opere complete (vol. IX
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
energia și autoritatea pentru o cauză mai bună, și anume să reclame includerea În volumele respective din seria de Opere complete (vol. IX și X) a unui studiu adecvat, care să explice nuanțat și să pună corect În context discursul antisemit eminescian. În 1957, tot Moses Rosen ceruse (și pentru o vreme obținuse) eliminarea primei pagini din romanul Baltagul, În care Mihail Sadoveanu inclusese o nevinovată legendă populară referitoare la câteva etnii, inclusiv la evrei. În volume de folclor - altfel meritorii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din față <endnote id="(63, p. 125)"/>. Trăsăturile Îngroșate ale „chipului semit” au supra- viețuit ulterior și În iconografia laică, fie În repre zentările vizuale ale „Jidovului rătăcitor” din secolele XVII-XIX, fie În caricaturile reprezentându-i pe „jidani” În presa antisemită din secolele XIX-XX. Istorici ai artei creștine (mai ales Elisabeth Revel-Neher) au observat că, spre deosebire de iconografia occidentală, cea bizan- tină nu apelează (cu rare excepții) la trăsături fizionomice negative ale evreului, În general, sau ale lui Iuda (Cain sau Caiafa
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de astăzi), ci de „antisemitism fără evreitate”, cum Îmi scrie Șerban Foarță, căruia Îi mulțumesc pentru semnalarea pasajului de mai sus. În 1881, pentru a-l „iudaiza” pe asasinul țarului Alexandru al II-lea, pe narodnicul rus Ignațiu Grinevițki, revista antisemită Novoie Vremea Îl descria ca fiind „un individ de tip oriental, cu nasul coroiat” <endnote id="(455, IV, p. 80)"/>. În concepția antisemiților, nasul acvilin nu era un reper negativ numai din punct de vedere estetic, dar și din punct
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pentru a-l „iudaiza” pe asasinul țarului Alexandru al II-lea, pe narodnicul rus Ignațiu Grinevițki, revista antisemită Novoie Vremea Îl descria ca fiind „un individ de tip oriental, cu nasul coroiat” <endnote id="(455, IV, p. 80)"/>. În concepția antisemiților, nasul acvilin nu era un reper negativ numai din punct de vedere estetic, dar și din punct de vedere etic. El ar indica nu doar urâțenia evreului, ci și perfidia sa. Pentru scriitorul și politicianul șovin Maurice Barrès (1862-1923), ca să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreii „se pot recunoaște imediat” după anumite trăsături fizionomice. Portre- tul robot al așa-numitului „evreu tipic” ar include, printre altele, „nasul convex”, „buzele senzuale”, „ochii bulbucați sau oblici” etc. <endnote id="(248, pp. 189 ș.u.)"/>. Și pentru „savanții” antisemiți, „nasul foarte convex”, „buzele cărnoase, cu cea inferioară proeminentă”, și „ochii ieșiți din orbite” ar fi principalele caracteristici care compun așa-numita „mască de evreu” <endnote id="(560, p. 23)"/>. „Anomaliile faciale și malformațiunile craniului sunt cartea de vizită după
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
orbite” ar fi principalele caracteristici care compun așa-numita „mască de evreu” <endnote id="(560, p. 23)"/>. „Anomaliile faciale și malformațiunile craniului sunt cartea de vizită după care se poate distinge un jidan”, se scria În anii ’30 În reviste antisemite de tip Porunca Vremii. Caricaturile care apăreau În astfel de publicații participau și ele la crearea unui stereotip vizual al evreului. Ocupându-se de imaginarul vizual și lingvistic al revistelor românești de extrema dreaptă din perioada interbelică, Ruxandra Cesereanu a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu foarfeci, atât În Iași cât și În alte localități, cutreeră stradele și dând de evrei le scurta caftanul, le tăia perciunii și nu le cruța nici barba” <endnote id="(322, p. 222 ; vezi și 125, p. 156)"/>. Ten- siunea antisemită era, În Moldova acelor zile, extrem de ridicată. În preajma acestor tulburări, la Începutul aceleiași luni (aprilie 1859), la Galați avusese loc un pogrom sângeros, declanșat de o Învinuire de infanticid ritual (vezi capitolul „Infanticid ritual”). În romanul autobiografic al lui Ion
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
săreau la evrei pe stradă [și] le smulgeau barba și perciunii”, scrie și Elie Wiesel În memoriile despre copilăria sa din anii ’30 petrecută În orașul natal Sighet (Maramureș) <endnote id="(133, p. 23)"/>. Similar descrie avocatul A. Schwefelberg tulburările antisemite din București (noiembrie 1918), când „studenții iorgo-cuziști și haimanalele din mahalale” au năvălit În cartierele evreiești, „spărgând geamurile prăvăliilor și ale sinagogilor, bătând pe evrei pe străzi, smulgând bărbile și perciunii bătrânilor” <endnote id="(537, p. 85)"/>. Evident, național-socialiștii nemți
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
parlamentar (ca În piesa comentată mai sus) aduce În discuție un subiect cumva tangent : democrația parlamentară (ca, de altfel, și capitalismul, comunismul, constituționalismul, pacifismul sau drepturile omului) a fost receptată ca fiind, chipurile, „o invenție jidovească”. În 1908, de exemplu, antisemitul doctrinar A.C. Cuza susținea că evreii sunt purtătorii unor noi germeni de disoluție socială : umanitarismul, ateismul, socialismul și „democrația cu perciuni” (A.C. Cuza, Naționalitatea În artă, 1908 ; <endnote id="apud 67, p. 45"/>). Revista Adevărul literar și artistic, fiind democrată
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și capitalismul iudeo-român” <endnote id="(512, p. 133)"/>. Și pentru dictatorul Ion Antonescu „democrația Înseamnă iudeocrație” (afir mație făcută În 1943 ; cf. <endnote id="243, p. 511"/>). În 1980, În plin regim național-comunist instaurat de Ceaușescu, Într-un articol violent antisemit (nesemnat, dar scris probabil de Corneliu Vadim Tudor, actualul președinte al Partidului România Mare), publicat În revista ultranaționalistă Săptămâna (nr. 509, 1980), evreii sunt prezentați ca având toate viciile cunoscute („rău mirositori”, „trufași”, „gheșeftari”, corupți, nepatrioți etc.), inclusiv pe acela
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(695, p. 99)"/>. În 1937, Mircea Eliade era Îngrijorat că „neamul românesc” va sfârși „surpat de mizerie și sifilis, cotropit de evrei și sfârtecat de străini” <endnote id="(675, p. 63)"/>. Promovată de foarte mulți publiciști și ideologi antisemiți, imaginea „evreului sifilitic” era totuși contrazisă de alții, nu mulți. Argumentele acestora din urmă erau baia rituală pe care o practica evreul, obișnuința lui de a consulta doctorul și chiar lipsa printre evrei a militarilor, considerați principalii transmițători ai bolilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]